2,372 matches
-
formării poporului a Împiedicat constituirea timpurie a unei mitologii unitare” (1989, p. 82) și că „specificul mitologiei românești ș...ț are o structură definitivă de tip pastoral”, astfel Încât „nu există divinități sau personaje mitice fundamentale care să fie ocrotitoare ale ogorului, plugului, hambarelor ori ale satului” (p. 383). Impresionantul tom de peste 700 de pagini semnat de Romulus Vulcănescu (1985) Își propune să „umple un gol” și să „ Îndrepte un destin ingrat care a prezidat În trecut orice Încercare de redactare a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de timp liber. Relaxarea este specifică teritoriului. Viața rurală este dominată de incertitudinile naturale: secete prelungite, inundații biblice, incendii devastatoare. În ciuda amenințărilor constante cu falimentul nici un fermier nu renunță la visul său. Dar și aici au apărut elementele progresului tehnic: ogoarele și pășunile sunt fertilizate din avion, oile sunt adunate cu helicopterul și tunse cu mașini electrice, livezile și viile sunt irigate din bazine de mare capacitate. Societatea homosexualilor a explodat, după 1960, mai ales la Sydney, unde anual are loc
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de fereastră, cât și de horn. Uneltele erau folosite de cele mai multe ori și ca arme (securi, toporașe cu două tăișuri din piatră dură neagră, dălți din osul unui braț omenesc), alături de sulițe și țepușe utilizate preponderent pentru luptă. Maori Îngrijeau ogoarele, pescuiau și vânau, confecționau pirogi până la douăzeci de metri lungime, doi metri lățime, un metru Înălțime, Împodobite cu motive meandrice. Câinii erau considerați o delicatesă, iar pieile lor serveau pentru Împodobirea veșmintelor. În cea de-a doua călătorie, la bordul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vechi uscat ce făcea legătura insulelor Sumatera, Kalimantan, Java cu continentul Asia. Marea Banda și Marea Maluku indică o regiune frământată de cutremure, tsunami, inundații 517 și vulcani 518, Înscriindu-se În „Cercul de Foc al Pacificului”. Cenușa vulcanilor fertilizează ogoarele, la care se adaugă marele rim al musonilor. Vulcanul Tombora (insula Sumbawa), cu o Înălțime de 2850 m, a cunoscut cea mai puternică erupție la 5 aprilie 1815 cu o forță devastatoare, aruncând trombe de gaze sulfuroase, cenușă, gaze și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în jos turmele ciobanilor aflați în tranhumanță, unde oamenii aveau nevoie de vite nu numai ca să se alimenteze, dar și pentru cărăușie, nu se putea să nu se practice creșterea animalelor. Creșterea vitelor este o îndeletnicire mai sigură decât munca ogoarelor. Creșteau îndeosebi oi și vaci pe care le foloseau și pentru hrană. Boii și caii îi foloseau în cărăușie. (Fig. 10a / 10b / 10c) Locuitorii de pe Valea Proviței nu puteau practica la ei acasă o agricultură suficient de dezvoltată. Terenul arabil
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și artistic, scrie Aurel Martin 9: „Un tânăr și o tânără, cu mâinile încleștate pe portdrapelul cu flamura roșie, cu privirile fixate undeva, spre zările viitorului fericit: un stahanovist mânuind cu abilitate strungul creator de unelte: o combină strângând de pe ogoarele mănoase ale Patriei recolte îmbelșugate, șiruri de pionieri, cu cravate roșii și cu buchete de garoafe, defilând sub faldurile steagului roșu și ale tricolorului: mineri cu pikhamerele pe umeri, ieșind înnegriți de cărbune de la șut: ostașul armatei noastre populare stând
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Manea în reportajul său: «... nu ne vom opri aici!». Iată pe același Mutulescu surprins de fotoreporter, explicând elevilor cum să potrivească piesele și unghiul de tăiere. Răsfoiești paginile primului număr al Flacării (mai 1952) și poposești alături de Olga Ilieș Pe ogoarele Nazârului, acolo unde moș Petrache, cu mâna ridicată și cu căciula de tăciune salută recunoscător pe tractoriștii de la S.M.T. 1 Mai Brăila, aducători de viață nouă și belșug în satul unde pe vremuri hălăduiau Șuțuleștii (...). Întorci încă o pagină din
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
editoriale destinate „maselor” care, din motive de accesibilitate, cultivau specii literare de mici dimensiuni, în special schița și nuvela, difuzate în tiraje foarte mari. Primele colecții de acest gen au fost Cartea poporului și Romanul popular inaugurate de E.P.L.A., precum și Ogoare noi, colecție a Editurii Tineretului. Între timp, apar alte colecții destinate educației socialiste prin literatură; o analiză a acestora întreprinde Mihai Gafița 11: „Pentru o mai bună discutare a acestor colecții și publicații, este necesară o scurtă prezentare a fiecăreia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a izbutit să promoveze noul, dându-i în cuprinsul operei literare locul hotărâtor pe care-l deține în viață - romanul Brazdă peste haturi constitue un succes al întregului nostru front literar”. Vii discuții a stârnit în presa literară și romanul Ogoare noi de Aurel Mihale, în urma publicării lui în serial în Viața românească, nr 9-12/1951. Mihai Gafița, într-un amplu studiu, scoate în evidență calitățile acestui „roman al luptei tractoriștilor” (figura țăranului de tip nou, partidul - motorul acțiunii etc.) care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
precizarea că menționăm în note35 și alte contribuții critice la romanul sus-amintit, să citim cele două analize ale lui Mihai Gafița 36, sesizând armura ideologică pe care criticul o îmbracă pentru a-și întări opiniile. În Viața românească, 1952: „Romanul Ogoare noi este astfel orientat spre viitor. În această orientare stă una din principalele sale calități (...). Desfășurarea romanului Ogoare noi poate fi expusă cu foarte puține cuvinte. În satul Podeni mai mulți țărani muncitori se hotăresc să lucreze pământul cu tractoarele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Mihai Gafița 36, sesizând armura ideologică pe care criticul o îmbracă pentru a-și întări opiniile. În Viața românească, 1952: „Romanul Ogoare noi este astfel orientat spre viitor. În această orientare stă una din principalele sale calități (...). Desfășurarea romanului Ogoare noi poate fi expusă cu foarte puține cuvinte. În satul Podeni mai mulți țărani muncitori se hotăresc să lucreze pământul cu tractoarele (...). Romanul Ogoare noi prezintă cititorului o imagine unilaterală a rolului tractoriștilor în transformarea țărănimii muncitoare din țara noastră
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este astfel orientat spre viitor. În această orientare stă una din principalele sale calități (...). Desfășurarea romanului Ogoare noi poate fi expusă cu foarte puține cuvinte. În satul Podeni mai mulți țărani muncitori se hotăresc să lucreze pământul cu tractoarele (...). Romanul Ogoare noi prezintă cititorului o imagine unilaterală a rolului tractoriștilor în transformarea țărănimii muncitoare din țara noastră într-o țărănime de tip nou, după exemplul colhoznicilor sovietici. Imagini tipice sunt în primul rând cei patru tractoriști ai brigăzii a șaptea - Traian
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să-și ducă activitatea în condiții din ce în ce mai bune (...). Un sprijin însemnat îl reprezintă ajutorul tractoristului sovietic Vania Petrov, de la care cu ani în urmă Mihai a învățat să conducă tractorul (...). Într-una din discuțiile care au avut loc cu privire la romanul Ogoare noi, unii dintre vorbitori și-au exprimat o anumită îndoială cu privire la veridicitatea personajului Mihai Zaharia, și chiar cu privire la ceilalți tractoriști. «În adevăr, a spus un vorbitor, avem o parte din șefii de brigadă și din tractoriști, care au un nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
autorul n-a ridicat totdeauna realizarea artistică la înălțimea concepției sale. Obiecția aceasta este valabilă îndeosebi pentru Mihai Zaharia și pentru Andrei Hurdea, dar, în măsură mai mică, privește și alți tractoriști (...). De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că în romanul Ogoare noi, greutățile pe care le au de înfruntat tractoriștii, problemele pe care trebuie să le rezolve, se elimină adesea cu mare ușurință, aproape de la sine. Lipsesc greutățile reale, a căror rezolvare să ceară un efort la înălțimea calităților cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lămurire, efortul lor de a crea exemple și dovezi printr-o muncă susținută și bine realizată - întovărășirea nu s-ar fi făcut (...). Spuneam ceva mai sus că în închegarea și consolidarea alianței de luptă, rolul central îl au comuniștii. În Ogoare noi ei sunt întrupați mai ales de Bădină, Hurdea și Alexe (...). Există însă o deficiență în caracterizarea lui Bădină, Hurdea și Alexe: Pentru a-i individualiza ca oameni, autorul n-a folosit în primul rând faptele cele mai tipice, cele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
amănunte exterioare: Hurdea apare pretutindeni cu mașina galbenă a stațiunii, Bădină merge călare (...). Ca personaje literare, ca oameni, Bădină, Hurdea, Alexe nu sunt la înălțimea ideilor lor. Ar fi greșit să se considere de aici că poate fi aplicat romanului Ogoare noi acel șablon: «Lipsește partidul» (...). Prezența comuniștilor, activitatea lor constituie un îndreptar pentru toate personajele cărții. Ideile lor orientează acțiunea și-i grăbesc desfășurarea, o fac interesantă și transmit hotărârea de a lupta (...). În roman există însă și probleme, în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
transmit hotărârea de a lupta (...). În roman există însă și probleme, în înțelegerea cărora autorul a dat dovadă de o anumită lipsă de claritate. Este vorba în primul rând de modul confuz și adesea greșit cum este zugrăvit în romanul Ogoare noi lupta de clasă la țară (...). O altă problemă, care apare de asemenea în roman și care se desfășoară în condițiile luptei de clasă, este aceea a însămânțărilor: chiaburii caută să saboteze muncile de primăvară, ei nu ies la arat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
clasă, care să ușureze situația țăranului sărac și mijlocaș, pe de o parte, și să apese pe chiabur, pe de altă parte. Trebuie să spunem că aceste aspecte importante ale luptei de clasă la țară apar foarte puțin în romanul Ogoare noi (...). Tot dintr-o înțelegere neaprofundată a luptei de clasă decurge și un alt neajuns al romanului. În finalul cărții Filică este prins, uneltele sale lichidate. Velicu, celălalt chiabur, e pe cale de a fi arestat și el. În felul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
statistice aproximative de care dispunem, a rezultat că numărul gospodăriilor chiaburești este de circa 150.000 (15,5% din totalul gospodăriilor țărănești)». Înseamnă că în satele noastre, care au în medie 300-500 gospodării, numărul chiaburilor se ridică la 15-25 (...). Romanul Ogoare noi - și trebuie să spunem că afirmația este valabilă și pentru alte lucrări ale literaturii noastre - arată că în sat sunt numai doi chiaburi; arestarea acestora, în finalul romanului, crează impresia greșită că lupta de clasă a fost terminată, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
chiaburi; arestarea acestora, în finalul romanului, crează impresia greșită că lupta de clasă a fost terminată, iar chiaburimea a fost lichidată ca clasă (...). Un alt aspect al luptei de clasă la țară, care nu apare în toată complexitatea lui în Ogoare noi - și nici în alte cărți privitoare la transformarea socialistă a agriculturii - constă în nesesizarea unui proces important care se desfășoară în satele noastre. Lenin arătase încă înainte de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie că mica gospodărie a țăranului «naște capitalism
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
succes a luptei socialismului împotriva capitalismului, când crește vijelios sectorul socialist al economiei naționale și scade neîntrerupt greutatea specifică a elementelor capitaliste...» (...). Acest proces n-a fost observat de Aurel Mihale și nici de alți scriitori ai noștri (...). În romanul, Ogoare noi, schematismul unora din personaje se face simțit și în felul în care ele se exprimă (...). Ar părea că este vorbirea unuia și aceluiași personaj. Și totuși cele două pasaje aparțin unor personaje diferite; prima dată vorbește țăranul comunist Alexe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
recite parcă fraze învățate pe de rost. În al doilea rând să semnalăm existența unor exprimări forțate, neconforme cu spiritul limbii române sau chiar inexistente în limbă, precum și unele expresii puțin întâlnite (...). O problemă importantă care trebuie semnalată în legătură cu romanul Ogoare noi, este modul în care s-a manifestat critica literară. În primul rând cronicile literare apărute au fost puține și nu destul de adâncite, față de importanța acestui roman. În al doilea rând discuțiile purtate n-au scos întotdeauna și pe de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cronicile literare apărute au fost puține și nu destul de adâncite, față de importanța acestui roman. În al doilea rând discuțiile purtate n-au scos întotdeauna și pe de-a-ntregul în evidență atât calitățile cât și lipsurile romanului. Ultima parte a romanului Ogoare noi a apărut în decembrie 1951 - deci de o jumătate de an. În acest timp n-au apărut asupra lui decât două cronici: una în Contemporanul semnată de V. Nicorovici și alta în Almanahul literar de la Cluj (nr.2-3/1952
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
deosebită răceală față de roman (...). A doua se preocupă de analiză și izbutește să demonstreze în bună măsură valoarea romanului. Amândouă însă găsesc deficiențe imaginare, și trec cu vederea lipsuri reale ale romanului (...). La discuția organizată de Uniunea Scriitorilor cu privire la romanul Ogoare noi, din păcate, mulți dintre scriitorii fruntași - și mai ales dintre prozatori și critici - n-au participat. În discuția amintită - ca de altfel în critica din Contemporanul - s-a manifestat o tendință de ușurință asupra calităților romanului Ogoare noi, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu privire la romanul Ogoare noi, din păcate, mulți dintre scriitorii fruntași - și mai ales dintre prozatori și critici - n-au participat. În discuția amintită - ca de altfel în critica din Contemporanul - s-a manifestat o tendință de ușurință asupra calităților romanului Ogoare noi, fără a le demonstra - în schimb de insistarea asupra deficiențelor și a unor părți mai puțin realiste (...). Romanul Ogoare noi, prin ceea ce are el înaintat, valoros și realizat - și acestea sunt dintre elementele de bază ale lucrării - reprezintă un
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]