122,933 matches
-
lui Ion Simuț în ultimii ani. Practic, tot ceea ce îl pasionează - sau ar trebui să-l pasioneze - pe un iubitor de literatură este adus în discuție cu seriozitate și calm. Și chiar dacă de multe ori nu suntem de acord cu opiniile criticului, beneficiem din plin de răbdarea și competența cu care el ne pune la dispoziție toate datele pentru a ne forma propriile noastre opinii. Un personaj al vieții literare adus în prim-plan, întâi, de opoziția sa declarată față de regimul
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
în discuție cu seriozitate și calm. Și chiar dacă de multe ori nu suntem de acord cu opiniile criticului, beneficiem din plin de răbdarea și competența cu care el ne pune la dispoziție toate datele pentru a ne forma propriile noastre opinii. Un personaj al vieții literare adus în prim-plan, întâi, de opoziția sa declarată față de regimul Ceaușescu și, ulterior, de numeroasele scandaluri pe care le-a provocat prin denigrarea aproape a tuturor scriitorilor de azi este Paul Goma. înainte de 1989
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
se prezenta ea dinafară. Dar atunci, de ce a continuat domnul Constantinescu să ascundă realitatea? Din speranța că va îmbunătăți lucrurile pe parcurs? Derutante sunt și alternanțele de activitate febrilă pe la microfoane și disparițiile, luni în șir, din raza vizuală a opiniei publice. N-am aflat ca președintele să fie bântuit, precum Ion Iliescu, de fantasmele scrisului. Atunci, ce-o fi făcând? Cum își petrecea zilele? Ce-o fi gândind văzând cum, lună de lună, imaginea sa iese tot mai prost în
La adio (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16871_a_18196]
-
e în pericol. Portretul se conturează însă pornind de la considerente de ordin psihologic (complexul lui Iov, luciditatea structurală), filosofic (se discută poziția lui față de Blaga), politic (este foarte bine surprins fenomenul depersonalizării impus de regimul totalitar), antropologic (accentuată este subordonarea opiniilor față de antropologicul politic), religios (comparația cu Țuțea, Blaga, Cioran) și chiar de ordin sociologic (referitor la analiza mentalității poporului român). Fiecare domeniu prezent produce revelația unei alte fațete a Jurnalului unui jurnalist fără jurnal: acesta e "exercițiu de uitare", "o
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
volum care e Generalități cu privire la studiile istorice, care a cunoscut, pînă în 1944, trei ediții și apare acum, prin strădania nepotului său, dl. Andrei Pippidi, într-o a patra ediție (a doua ediție a apărut în 1933). A exprimat și opinii despre filosofia culturii (cu deosebire despre conceptele opozite cultură și civilizație), el împărtășind o concepție care se încadrează în curentul de idei al romantismului anticapitalist (vezi curentul de idei al sămănătorismului, pe care dacă nu l-a creat, oricum l-
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
care se recunoștea ca aparținînd celor "rămași în urmă, naivii, romanticii, oamenii trecutului". În densul său studiu introductiv, cel mai profund și amplu studiu de pînă acum despre orizontul teoretic al marelui învățat, dl. Andrei Pippidi ne reamintește mai întîi opinia lui Vianu despre acea carte de căpătîi care este Generalități cu privire la studiile istorice. Vianu opinase că " Generalități va fi una din operele citite de posteritate. Puterea expresiei sale, înălțimea ideilor, vigoarea stilului oratoric, lărgimea perspectivelor au înălțat puține monumente mai
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
studii cronologice, de dezvoltări naționale". Multe ar mai putea fi notate pe marginea comunicărilor lui Iorga incluse în această monumentală carte. Dar spațiul e mereu limitat și de aceea, neprielnic multor și diversificate abordări. De aceea mă mulțumesc să subliniez opinia d-lui Andrei Pippidi potrivit căreia această carte (culegere, la urma urmei) care este Generalități... oferă, din plin, cheia înțelegerii locului ce i se cuvine lui N. Iorga în dezvoltarea istoriografiei nu numai românești ci, înainte de toate, europene. E aici
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
președintele Constantinescu a motivat ieșirea sa din competiția pentru un nou mandat ar mai fi de precizat anumite chestiuni de ansamblu. Dl Constantinescu și-a anunțat renunțarea la o nouă candidatură într-un moment în care mai toate sondajele de opinie indicau o creștere a popularității sale. Un moment în care era limpede că el ar fi fost un candidat care să tragă după sine CDR-ul în varianta restrînsă. Un moment în care ar fi putut aduce voturi și PNL
Combinații fără Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16920_a_18245]
-
că nu mai sunt "uniți", că nu mai reprezintă o "forță", uitând, se pare, că nici sentimentele fraterne, nici aceleași aspirații nu îi uneau cândva, ci disperarea în fața opresiunii, insanității totalitare. Viața literară, în condiții de normalitate, presupune însă confruntarea opiniilor, existența polemicilor, și în această privință scriitorii n-au fost niciodată, cu toții, "uniți". Unii au ales să fie singuri, alții să se adune într-un grup, fie datorită unor interese conjuncturale, fie datorită unor afinități mai profunde, unor principii și
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
acestei influențe realizările majore ale Cercului Literar de la Sibiu și dezvăluindu-le cu sagacitate "sursele originare", temele și motivele predilecte, tendințele clasicizante etc. Semnalând faptul - deseori trecut cu vederea - că nici în "Manifestul", nici în "Revista Cercului Literar" nu circulă opinii prea bine închegate" (ideea "autonomiei esteticului" nu se potrivește deloc cu respingerea "purismului"), Ov.S. Crohmălniceanu și K. Heitmann văd în atitudinea rezervată a tinerilor intelectuali ardeleni față de modernism (mai ales față de avangardă) un reflex al dorinței lor de a fi
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
mare lucru din paginile lucrării de față), una dintre cele mai bogate, nuanțate și expresive din literatura română - unii au vorbit chiar despre "geniul epistolar" al lui Gary -, l-ar fi determinat, cu siguranță, pe G. Călinescu să-și schimbe opiniile în legătură cu "rafinamentul clasic" de care scriitorii noștri nu se puteau prevala, cândva. Eugen Ionescu spunea odată că am devenit prea neînsemnați pentru a mai scrie literatură. Dar nu cumva tocmai din conștiința acestei insignifianțe se nasc și marile cutezanțe? A
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
în legătură cu ceea ce este cu adevărat important în România. în loc să aflăm ce mai fac scriitorii, aflăm ce mai fac boschetarii și aurolacii. în loc să ni se spună ce cred despre viața noastră Ana Blandiana sau Gabriel Liiceanu, trebuie să ascultăm toată ziua opiniile lui Ion Cristoiu sau Marius Tucă. PEN Clubul Român se numește în mod oficial Centrul PEN Român (PEN Romanian Center) și are în prezent 71 de membri. Este o organizație importantă și prestigioasă, care îi integrează pe scriitorii români în
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
Cristian Teodorescu Rezultatele alegerilor locale ar fi trebuit să dea de gîndit autorilor de sondaje de opinie, iar pe unii dintre ei - mă refer la instituții, nu la persoane - să-i facă să-și ceară scuze pentru erorile lor. Nu s-a întîmplat asta. Am urmărit, la diverse emisiuni tv, explicații din care rezulta că de fapt
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
care se ocupă de sondaje, dacă ei înșiși nu prea iau aminte la ea. Credibilitatea e așternutul personal al fiecărei persoane sau instituții publice. Cine o confundă cu cearșafurile din hoteluri n-are decît să tragă ponoasele. Pericolul sondajelor de opinie vopsite pe gustul comanditarului sau al vreunui plătitor secret nu e că ele îi încurcă pe politicieni în a-și face combinațiile optime. Ele mint publicul în diverse chipuri. Nu intru în detalii. Dar de la un punct aceste minciuni pot
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
secret nu e că ele îi încurcă pe politicieni în a-și face combinațiile optime. Ele mint publicul în diverse chipuri. Nu intru în detalii. Dar de la un punct aceste minciuni pot crea o falie primejdioasă între harta reală a opiniei publice și aceea rezultată din sondajele de opinie. Una dintre aceste falii este că în urma întrebărilor din sondajele de opinie majoritatea populației României pare a crede că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Deși, mai la bani mărunți, cetățeanul vrea
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
politicieni în a-și face combinațiile optime. Ele mint publicul în diverse chipuri. Nu intru în detalii. Dar de la un punct aceste minciuni pot crea o falie primejdioasă între harta reală a opiniei publice și aceea rezultată din sondajele de opinie. Una dintre aceste falii este că în urma întrebărilor din sondajele de opinie majoritatea populației României pare a crede că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Deși, mai la bani mărunți, cetățeanul vrea și integrare în U.E. și ca România să
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
chipuri. Nu intru în detalii. Dar de la un punct aceste minciuni pot crea o falie primejdioasă între harta reală a opiniei publice și aceea rezultată din sondajele de opinie. Una dintre aceste falii este că în urma întrebărilor din sondajele de opinie majoritatea populației României pare a crede că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Deși, mai la bani mărunți, cetățeanul vrea și integrare în U.E. și ca România să intre în NATO. Iar actualul premier se bucură de o considerabilă încredere
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
lansați pe piață, nici constructe sociologice de tip ce alți candidați ați dori să participe la alegerile prezidențiale, cu subîntrebări din care să reiasă preferința pentru tehnocrați a unei părți a alegătorilor. Or, în clipa în care un sondaj de opinie propune nume precise, el face deja o operațiune de manipulare a opiniei publice. Adică face politică. Ce efecte poate avea asupra alegătorilor sondajul de opinie care îi folosește drept cobai pentru experimente politice? Acela de a-i determina să creadă
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
dori să participe la alegerile prezidențiale, cu subîntrebări din care să reiasă preferința pentru tehnocrați a unei părți a alegătorilor. Or, în clipa în care un sondaj de opinie propune nume precise, el face deja o operațiune de manipulare a opiniei publice. Adică face politică. Ce efecte poate avea asupra alegătorilor sondajul de opinie care îi folosește drept cobai pentru experimente politice? Acela de a-i determina să creadă că democrația e o afacere de joben politic din care ies prezidențiabili
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
pentru tehnocrați a unei părți a alegătorilor. Or, în clipa în care un sondaj de opinie propune nume precise, el face deja o operațiune de manipulare a opiniei publice. Adică face politică. Ce efecte poate avea asupra alegătorilor sondajul de opinie care îi folosește drept cobai pentru experimente politice? Acela de a-i determina să creadă că democrația e o afacere de joben politic din care ies prezidențiabili în loc de iepuri și porumbei, nu o problemă de confruntare onestă între forțe politice
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
pentru experimente politice? Acela de a-i determina să creadă că democrația e o afacere de joben politic din care ies prezidențiabili în loc de iepuri și porumbei, nu o problemă de confruntare onestă între forțe politice. Cu alte cuvinte, sondajul de opinie de această factură nu mai e o încercare de a oferi publicului o imagine a opțiunilor sale în marginile unor oferte care există, ci se transformă într-un joc fantasmatic, de tip "Ce-ar fi dacă?". O fi poate ceva
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
opțiunilor sale în marginile unor oferte care există, ci se transformă într-un joc fantasmatic, de tip "Ce-ar fi dacă?". O fi poate ceva putred și în România de azi, ca și în Danemarca lui Hamlet, dar sondatorii de opinie nu se pot juca de-a ipotezele doar pentru că termenul de "scenă politică" s-a impus în limbajul analiștilor.
Un Hamlet al sondajelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16940_a_18265]
-
totodată substanță filosofică, iată ceva ce nu mai trebuie demonstrat (îi rămâne doar să prevină cititorul asupra ușoarelor modificări - uneori - a unor semnificații consacrate). Cât despre tensiunea internă, profund dialectică, a relației, se vor afla suficiente ocazii pentru formarea unei opinii în acest sens: Brentano, Mach, Meinong, Weininger, Ebner, Schlick, Wittgenstein etc. Tonul lui Kampits, degajat și întrucâtva ludic, constituie privilegiul celui care își stăpânește foarte bine subiectul și care își poate permite să-l recompună după o inspirație de moment
Filosofia de vacanță by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16948_a_18273]
-
Frontului Democrației și Unității Socialiste" (România liberă), "Revistă lunară de cultură cinematografică" (Cinema), decembrie 1989 a adus o primă schimbare, mai curînd mecanică: foarte multe publicații și-au introdus în subtitlu adjectivul independent: "Ziar național independent" (Adevărul), "Săptămînal independent de opinie și cultură" (Baricada), "Săptamânal independent de informație, opinie și divertisment" (Gazeta de Alba) etc. Banalizat, adjectivul a fost supralicitat - în ton bombastic - "Săptămînal absolut independent" (România Mare) sau prin acumulare - "Săptamânal național independent și echidistant" (Cronica politică). Unele subtitluri au
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
lunară de cultură cinematografică" (Cinema), decembrie 1989 a adus o primă schimbare, mai curînd mecanică: foarte multe publicații și-au introdus în subtitlu adjectivul independent: "Ziar național independent" (Adevărul), "Săptămînal independent de opinie și cultură" (Baricada), "Săptamânal independent de informație, opinie și divertisment" (Gazeta de Alba) etc. Banalizat, adjectivul a fost supralicitat - în ton bombastic - "Săptămînal absolut independent" (România Mare) sau prin acumulare - "Săptamânal național independent și echidistant" (Cronica politică). Unele subtitluri au introdus elemente de enunț publicitar - "Cel mai important
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]