3,686 matches
-
prin tortură”, ediția I, 2001, ediția a II-a, 2002, vol. I, Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2003. *** 6 martie 1945. Începuturile comunizării României, Editura Enciclopedică, București, 1995. *** Memoria. Revista gândirii arestate, editată de Uniunea Scriitorilor, București, 1990. *** Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din Închisorile Pitești, Gherla, coord. Silvia Colfescu, Vremea, București, 1995. *** România - Viața politică În documente - 1950, prefață de Alesandru Duțu, Arhivele Naționale ale României, București, 2002. Doru Radosavtc "Doru Radosav" Rezistența anticomunistă armată din România Între
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
model de interpretare a felului În care memoria reconstruiește evenimentul. Vultur, Smaranda, „Le présent du passé. Histoire vécue, histoire racontée: les déportés de 1951 (Roumanie)”, Cahiers de littérature orale, nr. 42/ 1997, pp. 19-39. Ruxandra Cesereanutc "Ruxandra Cesereanu" Tortură și oroare: fenomenul Pitești (1949-1952)tc "Tortură Și oroare \: fenomenul Pitești (1949‑1952)" Figura torționarului comunist român s-a impus În mod extrem prin intermediul fenomenului Pitești, fenomen ce se pretează psihanalizării 1, el fiind considerat chiar ca ținând parțial de specificul național
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
memoria reconstruiește evenimentul. Vultur, Smaranda, „Le présent du passé. Histoire vécue, histoire racontée: les déportés de 1951 (Roumanie)”, Cahiers de littérature orale, nr. 42/ 1997, pp. 19-39. Ruxandra Cesereanutc "Ruxandra Cesereanu" Tortură și oroare: fenomenul Pitești (1949-1952)tc "Tortură Și oroare \: fenomenul Pitești (1949‑1952)" Figura torționarului comunist român s-a impus În mod extrem prin intermediul fenomenului Pitești, fenomen ce se pretează psihanalizării 1, el fiind considerat chiar ca ținând parțial de specificul național. H.-R. Patapievici, de pildă, comentează astfel
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
depersonalizat, robotizat și mai ales virtualul torționar. De-a lungul anilor fatidici 1949-1952, cât a durat reeducarea, Țurcanu Întocmise un dosar de aproape 2.000 de pagini În care inventaria și clasifica torturi, adăugând constatări psihologice privitoare la victime. Memorialul ororii 6 prezintă torturile utilizate În reeducare Într-o amplă listă pe care o voi cita În Întregime pentru expresivitatea ei malefică: ăbătaia deținuților cu ciomege, cu vâna de bou, curele, frânghii, picioare de la paturi, cozi de mătură, apoi ținerea deținuților
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de literaturizarea experienței reeducării și, Într-o a treia secțiune, de analiștii la rece ai fenomenului Pitești. Cartea dă seamă de fapt despre obsesia reprezentată În mentalul românesc de experiența reeducării prin tortură și despre nevoia depozițională și testamentară În legătură cu ororile reeducării. Încercarea de a prelungi experimentul de la Pitești și În alte Închisori eșuează (deși fenomenul este testat la Gherla mai ales, unde prinde rădăcină, efemer, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră, În așa-numitele „Nopți ale Sfântului Bartolomeu”, dar și În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
după unele victime), 780 de torturați (după autorități), câteva mii de torturați ( În opinia victimelor), sute dintre aceștia rămânând cu traume fizice și psihice. Din documentele privitoare la ancheta lui Țurcanu și a lotului său de torționari (publicate În Memorialul ororii) reiese că schingiuirile au fost indicate și aprobate de autoritățile comuniste (deși acestea au pretins doar că au Îngăduit reeducarea, nu și că au ordonat-o) și că Țurcanu Însuși a fost instruit anume pentru demascări de către Înalte autorități comuniste
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M’ai părăsit? (Reeducarea de la Închisoarea Pitești), 2 vol., Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999. Voinea, Octavian, Masacrarea studențimii române În Închisorile de la Pitești, Gherla și Aiud, mărturii redactate de Gheorghe Andreica, Majadahonda, București, 1996. *** Memorialul ororii. Documente ale procesului reeducării din Închisorile Pitești, Gherla, Vremea, București, 1995. Cristian Vasiletc "Cristian Vasile" Comunismul și Biserica: represiune, compromitere și instrumentalizaretc "Comunismul Și Biserica \: represiune, compromitere Și instrumentalizare" În acest studiu ne-am propus un obiectiv modest, și anume
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din Poiana Mare, o fostă cazarmă reamenajată, situată În județul Dolj, nu departe de Craiova. M-am putut convinge de visu de prezența prizonierilor politici internați Într-o secție a spitalului rezervată bolnavilor psihici periculoși, unde condițiile de trai frizau oroarea. Această vizită mi-a fost solicitată de dr. V. Țuculescu, pe atunci inspector general În Ministerul Sănătății, În urma primirii unor reclamații cu privire la proastele condiții de viață de la Poiana Mare. Directorul spitalului, un fost medic militar pe nume Popescu, mi-a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
uitând faptul că acesta a instaurat și a consolidat teroarea comunistă în România, cu sutele sale de mii de morți, regimul lui Nicolae Ceaușescu venind să se instaleze pe terenul pregătit și curățat de ea. Alții au încercat să scuze ororile epocii Ceaușescu în numele pretinsului atașament față de valorile naționale. Adevărul e că acestea au fost invocate și supralicitate numai pentru a consolida puterea unui grup, prin recursul la un patriotism de paradă. Altfel spus, regimul comunist din România, un sistem totalitar
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intensitate a implicării personale. În orice caz, acțiunile în cauză simbolizează trecerea de la o stare la alta, așadar o perioadă de tranziție. Vezi Ușă. Sperietoare Destinată îndepărtării păsărilor pentru a proteja recoltele, sperietoarea presupune o anumită ambivalență: - inspiră frica, panica, oroarea, spaima și este un ecou pentru angoase, conștiente sau inconștiente, fondate sau nu; - are o funcție protectoare și induce ideea că frica este uneori salutară: ea avertizează împotriva pericolului și sporește forța reacțiilor. Spațiu Spațiul simbolizează latitudinea de acțiune oferită
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
interesează; ireversibilitate; împlinire; începutul altei vieți; înfiorător; întins; jale; lașitate; lipsit de viață; lume; lumea de dincolo; macabru; mama; mister; a muri; muritor; neagră; neatenție; nedorită; nefericire; neînsuflețit; nemilos; nesiguranță; nostalgie; o nouă viață; obscuritate; odihnă veșnică; de om; oribil; oroare; pace sufletească; paradis; paradox; păcătoasă; părinții; a pieri; plecare; plictiseală; plîns; plînset; prăbușire; prematură; prunc; putrefacție; Rai sau Iad; răceală; război; regret; rost; satana; sau; fără scăpare; scîrbă; seducătoare; sentință; sfîrșitul lumii; sfîrșitul vieții; sigur; sinistru; sînge; somn de veci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greu; greu de așteptat; țigări; impecabil; infinitate; interval; ireversibilitate; împreună; închis; încredere; întîrziere; învățare; limită; locală; lung; de masă; matematică; matinală; mesei; minunată; minune; minute, ceas; de moarte; moment; morfologie; mov; multe; muncă; munte; nimic; note; nu; număr; oboseală; organizare; oroare; ouă; pauză; pericol; pierdere; plăcintă; plecare; prea puțin; precisă; prezent; prostească; prudent; puțin timp; punctual; rapid; rea; de reculegere; repede; risipitor; sex; temporal; termen; test; timp pierdut; timp scurs; trecătoare; trecător; trecerea timpului; unitate; unitate de timp; universitate; unu; urs
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lumină puternică; fără lumină; maladie; mereu; milostenie; miopie; mîță; moș; Mumford and Sons; muzică; nasol; din naștere; necunoaștere; necunoscător; nedrept; nedreptate; neînțelegător; nepăsare; neputință; nesiguranță; nevăzut; nevinovat; noroc; ochelari, baston; ochii închiși; ochii; om cu defecte; om fără vedere; oportunități; oroare; orz; persoană ce nu vede; pipăit; plînge; prost; putere; rău; Ray Charles; șaișpe; săracu; sărmanul; sau; șchiop; simț tactil; simțuri; sinceritate; singur; singură; slăbiciune; soare; special; trecător; fără văz; văzători; văzut; vecina; cel ce nu vede; a nu vedea; vesel
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sîngeros (5); urît (5); civil (4); crîncen (4); dezastru (4); groază (4); Hitler (4); mare (4); oameni (4); omor (4); rău (4); Rusia (4); tragedie (4); confruntare (3); dușmănie (3); frică (3); groaznic (3); nebunie (3); necaz (3); omoruri (3); oroare (3); pierdere (3); prostie (3); sabie (3); sărăcie (3); victime (3); violență (3); atac (2); bărbat (2); crime (2); cruce (2); crunt (2); dur (2); dușman (2); furie (2); inutil (2); măcel (2); militar (2); militari (2); nedorit (2); negru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
medic; mică; mincinos; minciuni; minte; mîhnire; modestie; mohorîre; moment; multă; mulțime; mustrări; naiv; neatenție; necinste; necinstit; necunoscut; negru; neîncredere; neîndemînare; neliniște; neobrăzare; nepăsare; neplăcere; nepoliticos; nerușine; nevinovăție; niciodată; normal; notă mică; note; obidă; obraji roșii, obrăjori; obrăznicie; obscen; ofensă; oribil; oroare; palpitații; panică; păcate; pămînt; părere; părere de rău; părinți; părinții; a păți; pedeapsă; penibil; pesimist; pierde; poate; pocăință; porcărie; povară; povață; profesor; profesori; prostii făcute; pudic; puțină; rece; reproș; de rîs; roș; roșcată; roșie pe față; roșire; rușinat; sat; sărut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
simple, la îndemână, pentru orice suferință. De multe ori mă minunam cât de potrivite erau. Bucătăria era farmacia ei. Ingrediente ca piperul, oțetul, uleiul de susan, ghimbirul și chiar perele erau medicamentele de care se folosea. Îmi amintesc și acum oroarea cu care miam descoperit coșuri pe obrajii de adolescentă. Bunica mi-a zis să frec cu salivă umflăturile roșii. Ideea mi-a părut ciudată, dar am ascultat-o, și am constatat cu surprindere că umflăturile începeau să dispară. Am întrebat
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
afirmațiilor lor futuristeă, de faptul că modul de gândire umanist a contribuit la formularea concepțiilor progresiste transumaniste. Împotriva acestor critici, transumaniștii admit echivocitatea intervenției tehnologice asupra umanului și a feței duble a progresului, propunându-și să lupte nu doar împotriva ororilor natural-organice, ci și împotriva nerespectării drepturilor omului, a îngrădirii libertății sau a egalității, a deformării valorilor comunitare, democratice și liberale (vezi Bostrom, 2003 pentru o critică a criticilor aduse transumanismuluiă. Dacă pentru bioconservatori mutațiile genetice sunt potențiale manifestări inumane, pentru
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pozitiv identitatea femeii în contextul destructurării ideii de subiect. Noțiunea de mașină primește o conotație socială, politică, științifică și discursivă, în timp ce tropul monstrului este aplicat diferenței și devierii de la normă, dar și coexistenței dintre normal și anormal, dintre adorare și oroare, dintre afectiv și rațional. În aceste condiții, cyberfeminismul își poate articula perspectivele alternative ale subiectivității sociale și politice: diferența ca deviere sau ca amenințare, ca opoziție la orice formă de dominare, o diferență în aspectul de calitate pozitivă. Chiar dacă recunoaște
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pentru că se regăsește în el. O spune, de altfel, explicit: „Cunosc și eu oarecum starea asta, dar niciodată nu am împins atât de departe această încrâncenare sinucigașă. Nu te mai urî, nu te mai autoacuza de toate relele, de toate ororile”. În paranteză fie zis, dacă Cioran n-a împins atât de departe “încrâncenarea sinucigașă”, asta se va fi întâmplat și datorită umorului, rezervei de detașare, fascinației spectacolului existenței sau poate disprețului (de sine și de viață): „Nu poți suporta necazurile
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Nu atât curiozitatea de a vedea, de a ști, de a descoperi, cât dorința de a îneca prin viteză sau oboseală o melancolie a cărei intensitate se ridică la limită de câte ori sunt atent la mine însumi. Tu trebuie să cunoști oroarea de a gândi, frica de a simți înfiripându-se o idee ce apoi sapă carnea și spiritul” (482). Finalmente, n-a făcut decât să se recunoască în propriile origini. Cioran, bunul valah (în sensul de valah nealterat, căci altfel el
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
86), mărturisește el. Pe prima pagină a primului dintre Caiete, Cioran, cu sentimentul alungării din Paradis, disprețuindu-se pentru asta, se roagă: „Ajută-mă, Doamne, să-mi lichidez ura și mila de mine însumi, să nu le mai simt permanenta oroare” (I, 9). Dar ce era Paradisul din care se simțea alungat? Să fi fost, oare, înscrierea în tărâmul inconștient și genuin, al faptei? Merge în Jardin des Plantes și este din ce în ce mai „fascinat de reptile”. „Nu există animal, spune el, mai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să fie o împlinire în cinism nu face decât să-i dea același sentiment al inconsistenței și inautenticității. Înțeleptul ar trebui să nu aibă nici un fel de manifestare publică, exterioară construcției interioare. „Un înțelept scriind... Îți poți imagina o asemenea oroare?”, spune la un moment dat. De fapt, marea împlinire a unui cinic este, pentru Cioran, moartea. „Avantajul morții e că te pune obiectiv în situația unui cinic absolut. Nimic nu mai contează: cel mai mare cinic, chiar dându-și toată
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Nu aceste date care l-ar apropia, crede el, de mistici ne preocupă. De altfel, există prea puține date în acest sens. Să le fi mascat Cioran atât de bine?! În alt loc, declara că îi plac „senzualii care au oroare de carnalitate” (I, 278). Or, fără să știm dacă nu va fi fost el însuși cu adevărat un senzual, Cioran are oroare de carnalitatea căreia nu i se poate sustrage. Nu întâmplător transcrie cuvintele cu care Porfir începe Viața lui
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Să le fi mascat Cioran atât de bine?! În alt loc, declara că îi plac „senzualii care au oroare de carnalitate” (I, 278). Or, fără să știm dacă nu va fi fost el însuși cu adevărat un senzual, Cioran are oroare de carnalitatea căreia nu i se poate sustrage. Nu întâmplător transcrie cuvintele cu care Porfir începe Viața lui Plotin: „Filozoful Plotin, care a trăit în zilele noastre, părea rușinat că are un trup”. Comentează Cioran: „Nu cunosc început mai strălucitor
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
spun niște chestii... i-am dat și lui să bea... ne-am certat... am rîs de ne-am prăpădit... groparii au crezut că... și m-au luat cu ei... Octav: Și iar mă întreb cum de pot uita oamenii toate ororile, toate crimele astea! Incredibil! Groparul: Nu-i chiar atât de incredibil... Ți-am mai spus. Omul are nevoie de uitare. Și nu-i vorba de cei care doar au auzit despre atrocitățile făcute, ci chiar de cei care le-au
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]