2,455 matches
-
unde urma jocul și veselia ce țineau până în zorii zilei. [[Fișier:Boscadau.jpg|thumb|250px|Boscadau]] Obiceiul cununii era unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, deoarece țarinile din jurul satului erau, cu ani în urmă, pline de holde de grâu, orz, ovăz sau secară, iar seceratul era efectuat doar cu secera, manual, fiind nevoie de mulți secerători pentru adunatul acestora. Cununa, simbol al hărniciei și rodniciei pământului, era adevăratul ceremonial al recoltei. Gospodarul care avea mai mult grâu de secerat („un om
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cu ajutorul năvoadelor și este comercializat atât în județul Botoșani cât și în afara județului. Terenul agricol al comunei reprezintă 4963 ha din suprafața totală restul fiind luciu de apă și teren neproductiv. Culturile agricole cultivate cu precădere sunt păioasele: grâu, orz, ovăz și plante prăsitoare: sfecla de zahăr, sfecla furajera, cartofi etc. Comuna deține suprafețe de pajiști, pășuni, fânețe. Efectivele de animale sunt într-o continuă scădere. Lucrările agricole pe raza comunei sunt asigurate prin secția Agromec Sulița și de persoanele particulare
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
este ocupată de terenuri agricole. Se găsesc și rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
anul 1326, cu numele de possesio Piscarcos, numele schimbîndu-se destul de des, după cum urmează: Potrivit celor relatate de Szirmai Antal în "Szatmar Varmegye", carte apărută în 1810 la Budan, Piskarkos, sat valah, adica românesc, cu biserică și preot, cultiva grâul, orzul, ovăzul, avea păduri, iar piețele erau situate la Sătmar și Carei. Cartea amintește de o serie de proprietari ai terenurilor începînd cu anul 1370 și pînă în 1660. Din relatările lui Fenyes Elek în 1851 în cartea sa "Geographiai Szatara", localiatea
Pișcari, Satu Mare () [Corola-website/Science/301769_a_303098]
-
6 boi sau cu 8 boi. Productivitatea medie a comitatului era de 3 ori sămânța, chiar de 4 ori pe terenurile cele mai bune din Crasna. În perioada 1721-1722 s-au recoltat 28.255 clăi de grâu, 7.296 clăi ovăz, 639 clăi orz, 936 clăi arac și 547 clăi mei, dintr-o claie obținându-se până la 50 litri boabe. În această perioadă se introduce porumbul, producția crescând de la 576,6 mierțe în anul 1722 la 710,5 mierțe în 1726
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
anul 1553 satul aparține Cetății Ciceu și pentru care, în 1552, satul a plătit lui Panc Pál (comandantul cetății): 2 miei, 24 dinari, 6 pui, 24 dinari, 2 funți de unt, 50 dinari, la Răteag și Dej ofițerilor: 5 miorițe, ovăz în preț de 1 florin și 66 dinari. În perioada 1590-1843 satul este dat prin donații succesive către nobili mărunți, nu mai puțin de 31 de proprietari nobili de origine maghiară. Satul este iobăgit până în 6 iunie 1848 când are
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
acestuia Mihály. 1553 Satul aparține Cetății Ciceu pentru care în 1552 satul a plătit lui Panc Pál (comandantul cetății): 2 miei, 24 dinari, 6 pui, 24 dinari, 2 funți de unt, 50 dinari, la Răteag și Dej ofițerilor: 5 miorițe, ovăz în preț de 1 florin și 66 dinari. 1590-1843 În acest răstimp satul ajunge să fie dat prin donații succesive către nobili mărunți, nu mai puțin de 31 de proprietari nobili de origine maghiară. Satul este iobăgit. Au loc defrișări
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Dările mărinanilor în natură constau în: boi de jug, găini, stupi de albine, oi, porci, căprioare. În următoarele urbarii mai apar: vaci, iepuri, gâște, capre. Din conscripția satelor din comitatul Crasna din 1720-1722 rezultă că în Marin se cultiva orz, ovăz, porumb, în timp ce, cultura viței de vie este absentă. De menționat că, la acea dată, porumbul nu era cultivat decât în 20 de sate din totalul de 49. Mărinanii, ca și ceilalți locuitorii ai comitatului obțineau, în general, producții mici de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de pomi fructiferi, prunul deține în mod categoric locul întâi. Marinul a fost multă vreme cunoscut prin producția mare de țuică de prune. Practic
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
trăind din pensie sau ajutoare sociale , merg la munci sezoniere , au plecat în străinătate Alții lucrează pământul cu ce au în proprietate adică calul și sapă. Dintre suprafețele cultivate pe un loc fruntaș se află porumbul, apoi grâul și secara , ovăz și floarea soarelui. Mai nou, sau cultivat suprafețe cu răpită. În zona de șes se mai cultiva legume, tutun și pepeni dar și fasole și cartofi. Ruinele bisericii construite în Mânzați în 1761 ar putea fi considerat un obiectiv turistic
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Încă din timpul dacilor, prin Dâmburile trecea drumul sării din Cojocna spre Dej și partea de nord a țării, respectiv spre Târgu Mureș. Satul Dâmburile are o economie preponderent agrară. Alături de culturile vegetale tradiționale cum ar fi: porumb, grâu, orz, ovăz, secară, cartofi, sfeclă de zahar, tutun etc. Sătenii au ca principală ocupație creșterea animalelor pentru carne și lapte, în special ovine și bovine. Populația satului are mai puțin de 100 locuitori. Înainte de 1989 aici exista o școală generală pentru primele
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
repaus: 104,35 ha, grădini familiale: 28,67 ha, pășuni și fânețe naturale: 223,12 ha. Total suprafață cultivată cu cereale: 270, 09 ha, grâu: 15,05 ha, secară: 1,48 ha, orz: 51,90 ha, orzoaică: 33,76 ha, ovăz: 1,86 ha, porumb: 165,58 ha, sorg: 0,46 ha. Suprafețe cultivate cu: cartofi: 17, 09 ha, floarea soarelui: 1,22 ha, legume în câmp și grădini: 0,31 ha. Suprafețe cu plantații pomicole: meri: 0,49 ha și
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
obligațiile acestora. Cei care aveau boi, erau obligați să lucreze cu carul câte trei zile în fiecare săptămână. În fiecare an, erau obligați să semene „la vremea sa”, 200 de mierțe de grâu de toamnă și 100 de mierțe de ovăz, iar roada să se dea spre folosința orașului „pentru ușurarea săracilor”. După terminarea lucrărilor cu aratul, cositul, etc. în folosul orașului, puteau lucra și în alte părți pentru ca astfel „să-și poată menține mica lor economie”. Satul Cetan s-a
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
Din secolul al XIII-lea au rămas urmele unei biserici romanice (din care se mai păstrează absida) peste o necropolă din secolul al XII-lea. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea suprafețelor de teren cu porumb, ovăz, cartofi), creșterea animalelor și în mică parte pe activități comerciale.
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
Grădinari (Sud); Ogrezeni (Vest). Argeș (Sud și Vest) Șabăr (Est) Mihăilești, Neajlovu, Ogrezeni, Pădureni, Palanca, Podișor, Poenari, Poștă, Săbăreni, Sterea, Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
teren arabil, iar din acesta nicio parte nu poate fi folosită pentru culturi permanente. Pășunile permanente însumează 3% din suprafața Canadei. Suprafața de teren irigată este de 7,200 km², potrivit unei estimări din 1993. În Canada se cultivă in, ovăz, grâu, porumb, orz, sfeclă de zahăr, secară, cartofi. Fructele și legumele sunt cultivate în primul rând în Valea Annapolis din Nova Scoția, în Ontario, de-a lungul coastei sudice a Golfului Georgia, în Valea Okanagan din Columbia Britanică. În prerie
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
să se ascundă, însă cazacii l-au găsit și l-au omorât oricum. Un episod mai amuzant a avut loc între câțiva soldați francezi care căutau nutreț pentru cai și o săteancă locală. Aceștia strigau, "Babo, ovsa" ("Doamnă, dați-ne ovăz") însă femeia, care era bătrână și probabil avea dificultăți în a auzi, a crezut că spuneau "Hopsa" ("sari"), așa că a sărit de mai multe ori spre marea frustrare a soldaților francezi. În cele din urmă, soldații și-au dat seama
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]
-
În cele din urmă, soldații și-au dat seama că nu erau înțeleși, au arătat înspre caii de afară și au început chiar să mestece pentru a-i da un indiciu, pe care l-a înțeles în sfârșit, oferind soldaților ovăzul de care aveau nevoie. Iar o altă poveste relatează despre niște artileriști francezi care au aruncat într-un foc o statuie din lemn a Fecioarei Maria și au descoperit că aceasta nu ardea. Două simboluri majore astrologice cu privire la sunt bine
Bătălia de la Austerlitz () [Corola-website/Science/299690_a_301019]
-
prestări servicii. După Revoluție, în comună s-au înființat peste 100 de SRL-uri. Terenurile comunei se împart în: - Teren agricol: total: 7725 de hectare - Fond forestier: 3538 de hectare Terenul agricol arabil este cultivat cu porumb, cartofi, grâu, orz, ovăz, legume, trifoi și lucernă, dar cerealele care se cultivă în Moisei nu ajung pentru hrana întregii populații nici măcar 3 luni pe an. Pomicultura este o altă ocupație de bază, la care se adaugă creșterea vitelor, cea mai mare parte dintre
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
la data de 23 noiembrie 1577, urmașii ei vând satul domnului Petru Șchiopul pentru 3000 de zloți tătărăști, care la rândul lui dăruește satul Vălcești mănăstirii Galata. Din documente, reiese faptul că locuitorii se ocupau cu agricultura, cultivând plante (orz, ovăz, bob), crescând animale (oi, porci, cai), ocupându-se de asemenea și cu albinăritul. Pe Siret, în satul Vălcești existau 5 mori. Urmașii lui Petru Șchiopul vor întări satul Vălcești mănăstirii Galata. Asemenea documente sunt datate la 5 ianuarie 1600 de
Bucecea () [Corola-website/Science/299346_a_300675]
-
Secuiesc, cu climă mai blândă, cerealele păioase și porumbul ocupă cea mai mare parte a suprafețelor arabile, alături de legume, sfeclă de zahăr, in pentru fuior și cartofi. În zonele Ciucului, Gheorgheni și Toplița, culturile de păioase (grâul de toamnă, orzoaica, ovăzul) și cartoful ocupă locul principal în asolament, urmate de in pentru fuior și sfeclă de zahăr. Cartoful de consum și de semințe de categorii biologice superiore se cultivă pe suprafețe mari în localitățile Tușnad, Sânmartin, Sânsimion și Miercurea Ciuc. Apa minerală
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
coexistat trei civilizații agricole: Civilizația cerealelor era specifică lumii vechi: Europei, Africii și Asiei. A fost cea mai veche civilizație agricolă, această debutând din neolitic în Orientul Apropiat. În Evul Mediu existau cinci cereale principale: grâul, orzul, secara, meiul și ovăzul. Culturile de cereale erau limitate la zonele temperate din emisfera nordică. În Europa, secara a prevalat în zonele nordice, iar orzul și meiul erau cultivate în părțile călduroase ale continentului. Coexistau multe modalități de utilizare a solului. Prima metodă era
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
ușor, astfel, producțiile au crescut. Apare sistemul asolamentului trienal, prin care terenul între comunități rurale era împărțit în trei, dintre care o parte era semănată cu cereale de toamna-grâu, secară, o parte cu cereale de primăvară, folosite pentru hrănirea animalelor-orz, ovăz, mei, iar a treia parte era lăsată în pârloagă. Avantajul era obținerea a două recolte, ce oferea o stabilitate și securitate mai mari oamenilor împotriva capriciilor climatice, asigurând hrană acestora și hrană animalelor, și a cailor, care puteau fi utilizați
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
Totuși, o mare parte a acestor cereale a fost recuperată de scafandri. Aceste cereale recuperate au fost folosite în cele din urmă la fabricarea pâinii. Când rezervele de făină de malț s-au epuizat, au fost folosiți substituenți, precum celuloza. Ovăzul pentru cai a fost de asemenea folosit, caii fiind hrăniți în schimb cu frunze. După ce au fost descoperite aproximativ 2.000 t de măruntaie de oaie într-un depozit din port, toată cantitatea a fost transformată într-un soi de
Asediul Leningradului () [Corola-website/Science/306999_a_308328]
-
Mircea cel Bătrân ca pe un moșneag este un anacronism; de fapt Mircea avea între 40 și 45 de ani și era cu cel puțin 2 ani mai tânăr decât Baiazid. Atribuirea lui Baiazid a cuvintelor că va da calului ovăz din pristolul Sfântului Petru este, după Anghel Demetriescu, absurdă. Ele nu puteau fi pronunțate înainte de cucerirea Constantinopolului și sunt de fapt o frază a lui Mehmed II. După ce îl descrie pe Mircea ca fiind simplu "„după vorbă”", Eminescu îl pune
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]