3,151 matches
-
nebulos și au vestit-o sibilinic sau filosofic. Frazele, pe care Erminiile le atribuie fiecăruia și în care ei articulează aproximativ profeții rămase enigmatice pentru ei, nu sunt invenții ale vreunui călugăr ignorant, ci sunt citate din operele acestor scriitori păgâni, culese din literatura patristică. Apologeții și Sfinții Părinți le-au subliniat în atenția lumii păgâne ca dovezi că și această lume păgână participă la nădejdea în venirea Mântuitorului. De la apologeți și Părinți, citatele au trecut apoi în Erminii și figurează
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și în care ei articulează aproximativ profeții rămase enigmatice pentru ei, nu sunt invenții ale vreunui călugăr ignorant, ci sunt citate din operele acestor scriitori păgâni, culese din literatura patristică. Apologeții și Sfinții Părinți le-au subliniat în atenția lumii păgâne ca dovezi că și această lume păgână participă la nădejdea în venirea Mântuitorului. De la apologeți și Părinți, citatele au trecut apoi în Erminii și figurează pe zidul Bisericii ortodoxe, alături de chipurile zugrăvite, ca niște iscălituri de aderență a lumii întregi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rămase enigmatice pentru ei, nu sunt invenții ale vreunui călugăr ignorant, ci sunt citate din operele acestor scriitori păgâni, culese din literatura patristică. Apologeții și Sfinții Părinți le-au subliniat în atenția lumii păgâne ca dovezi că și această lume păgână participă la nădejdea în venirea Mântuitorului. De la apologeți și Părinți, citatele au trecut apoi în Erminii și figurează pe zidul Bisericii ortodoxe, alături de chipurile zugrăvite, ca niște iscălituri de aderență a lumii întregi la cultul adevăratului Dumnezeu. în cultura păgână
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
păgână participă la nădejdea în venirea Mântuitorului. De la apologeți și Părinți, citatele au trecut apoi în Erminii și figurează pe zidul Bisericii ortodoxe, alături de chipurile zugrăvite, ca niște iscălituri de aderență a lumii întregi la cultul adevăratului Dumnezeu. în cultura păgână și îndeosebi în literatura și filosofia grecoromană. găsim o sumă de idei morale și metafizice, care se apropie sensibil de doctrina creștină. Care este explicația teologică a unor astfel de coincidențe, distanțate cu veacuri și venind dintr-o lume atât
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mult din seducția acestei ipoteze, care rămâne în picioare, incontestabil de la Septuaginta încoace. A doua explicație este incomparabil mai largă și mai adâncă și e de natură teologică propriu-zisă. Este explicația afinităților cu doctrina creștina a clementelor superioare din civilizațiile păgâne prin ideea revelației naturale. Revelația naturală e descoperirea ideii de Creator din contemplarea și studiul naturii sau ai creaturii. Pentru noi, care considerăm această idee la lumina supranaturală a credinței creștine, lucrul pare limpede și ușor. Pentru lumea păgână însă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
civilizațiile păgâne prin ideea revelației naturale. Revelația naturală e descoperirea ideii de Creator din contemplarea și studiul naturii sau ai creaturii. Pentru noi, care considerăm această idee la lumina supranaturală a credinței creștine, lucrul pare limpede și ușor. Pentru lumea păgână însă el e atât de dificil încât numai câteva genii s-au putut ridica până la articularea șovăitoare a ideii de Dumnezeu unic. Noi știm că lumea a fost creată de Dumnezeu. Tatăl prin Fiul, care e Logos, adică rațiunea divină
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dibuită, a înțelepciunii divine, ghicită dincolo de aparențele făpturilor. Prezența lui Dumnezeu în lume, prezență de imensitate, cu expresia Fericitului Augustin și posibilitatea rațiunii omenești de a primi impulsuri spre adevărul divin, ne îndreptățesc să vorbim de revelația naturală ia neamurile păgâne, care n-au fost părăsite cu totul de Providența dumnezeiască. Efectul ei este acel suspin negrăit și acel dor statornic după puterea care îi lipsea omenirii de a face binele, pe care totuși îl înțelegea și îl voia, despre care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
înțelegea și îl voia, despre care vorbește Pavel către Romani, cap. VIII. Fondul acesta de nădejde suspinată și obscură, a făpturii aflate sub păcat, îl numește Tertulian anima naturaliter christiana, care nu e altceva decât formula revelației naturale. Geniile lumii păgâne i-au dat un rost mai mult sau mai puțin luminos în măsura în care operele lor vădesc apropieri de învățătura Logosului întrupat. Astfel, Clement Alexandrinul, care face întâia încercare savantă de asimilare a elementelor culturii păgâne în creștinism, declară că filosofia greacă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
decât formula revelației naturale. Geniile lumii păgâne i-au dat un rost mai mult sau mai puțin luminos în măsura în care operele lor vădesc apropieri de învățătura Logosului întrupat. Astfel, Clement Alexandrinul, care face întâia încercare savantă de asimilare a elementelor culturii păgâne în creștinism, declară că filosofia greacă joacă pentru antichitate rolul Vechiului Testament de călăuză către Hristos. Fericitul Augustin, care a explicat ipotetic afinitățile creștine ale lui Platon prin influența mozaismului și care descifrează din doctrina metafizică a marelui filosof grec
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ne-a lăsat formula cea mai amplă a revelației naturale e Justin Filosoful și Martirul. Logosul, care e Fiul lui Dumnezeu, s-a revelat în Vechiul și Noul Testament; el s-a revelat însă în mod parțial sau fragmentar și filosofilor păgâni, îndeosebi lui Socrate și lui Platon. Revelația aceasta către lumea păgână, departe de a fi desăvârșită, e parțială, e fragmentară, ca o lumină împrăștiată ici și colo în rațiunea filosofică. Și dacă există un fel de consens al gânditorilor greci
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Justin Filosoful și Martirul. Logosul, care e Fiul lui Dumnezeu, s-a revelat în Vechiul și Noul Testament; el s-a revelat însă în mod parțial sau fragmentar și filosofilor păgâni, îndeosebi lui Socrate și lui Platon. Revelația aceasta către lumea păgână, departe de a fi desăvârșită, e parțială, e fragmentară, ca o lumină împrăștiată ici și colo în rațiunea filosofică. Și dacă există un fel de consens al gânditorilor greci cu afinități față de doctrina creștină, el se datorește fie împrumuturilor din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și Clasicism”în Ortodoxie și Etnocrație )). Justin nu identifică Logosul creștin cu această idee, de care se slujește numai ca de un exemplu de fond aperceptiv în larga sa explicație teologică. Strigătul cunoscut, pe care apologeții creștini îl aruncă scriitorilor păgâni în toiul polemicii: „Ceea ce e bun la voi e al nostru!” își găsește justificarea în doctrina despre revelația naturală. Și dacă am stăruit oarecum asupra acestei idei, e pentru că ea ne dă totdeodată justificarea și sensul împrumuturilor, pe care cultura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
la voi e al nostru!” își găsește justificarea în doctrina despre revelația naturală. Și dacă am stăruit oarecum asupra acestei idei, e pentru că ea ne dă totdeodată justificarea și sensul împrumuturilor, pe care cultura creștină le-a asimilat din cultura păgână. Prezența înțelepților și a poeților antichității în pictura noastră sacră, lămurită prin învățătura despre revelația naturală, definește atitudinea ortodoxiei țâță de cultura veche, dar totdeodată și față de orice lumină naturală a minții omenești, manifestată în arte, în filosofie și în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a fost asimilată în corpul culturii ortodoxe. A fost afirmat cu tărie și curentul contrar, de negație totală a culturii profane, din grija superbă de a nu primejdui puritatea credinței. Apologeții în unanimitate denunță lamentabila contradicție și incoerentă a filosofilor păgâni; iar rigorismul lui Tertulian exclude atât spectacolele de artă cât și filosofia, considerată ca mama ereziilor, însuși Augustin. a cărui cugetare genială e pătrunsă de neoplatonism, socotește că filosofia antică nu e indispensabilă unui creștin: „Creștinul știe și fără filosofic
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
concepție universală ( adică cea ortodoxă ) o nouă culoare și un nou sens”(Friedrich. Ueberwegs: Grundriss der Geschichte der Philosophie, vol. Die patristische und scolastische Zeit, pag. 1.). CONFLICTELE Ideea revelației naturale, precum am văzut, explică și justifică împrumuturile din cultura păgână sau profană, folosite în subordinea creștinismului. Dar, bineînțeles, nu toate producțiile acestei culturi sunt expresii ale revelației naturale. Dacă avem în vedere gravele contradicții ale filosofilor și feluritele concepții ce vor să reprezinte adevărul anulându-se una pe alta și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de vreme ce sensul parțialului relevat năzuie convergent spre integralul revelat. Insuflând în multe feluri și în multe chipuri pe om, Dumnezeu, care e adevăr absolut, nu induce pe nimeni în eroare. Astfel justificate prin ideea de revelație naturală, împrumuturile din cultura păgână sau profană sunt supuse criteriului suprem al revelației supranaturale. Ele sunt bune în măsura în care înfățișează afinități cu doctrina creștină sau cel puțin în măsura în care nu contrazic prin nimic această doctrină. Când îndeplinesc asemenea condiții, ele sunt asimilabile în corpul culturii creștine. De
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
spiritual; astronomia. În sfârșit, e indispensabilă la calculul timpului.” în Răsărit această idee că științele profane sunt auxiliarele necesare ale teologiei e o veche practică a școlii alexandrine. Origen socotește geometria baza științelor; el cultivă nu numai filosofia și literatura păgână, dar și matematica, astronomia și științele naturale. Măsura în care aceste discipline slujesc la lămurirea adevărului creștin ne-o dă Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, face apel la științele naturale, la cosmologie, la antropologie și folosește în întregime zoologia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
înseamnă „aristotelizarea principială și metodică a filosofiei și a teologiei”(Geyr: Die patristische und scholastische Zeit, în Ueberweg, p. 419 ) romano-catolice. Nici un scriitor creștin nu s-a bucurat în Apus de un astfel de monopol al cugetării ca acest filosof păgân, căruia i se dă în concesiune exclusivă, pentru veacuri, explicarea și sistematizarea rațională a dogmelor creștine! în materie de asimilare culturală, catolicismul înfățișează acest bizar fenomen de unilateralitate, pe care ortodoxia nu-l cunoaște. În direcția mistică, el e unilateral
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ignoră pe Aristotel nu va pricepe mare lucru din Summa lui Toma de Aquino”(Etienne Gilson: Christianisme et Philosophie, p. 17). Dar Summa înseamnă baza teologiei catolice și atunci înțelegerea acestei teologii nu e posibilă fără cunoașterea temeinică a filosofului păgân! Afară de aceasta, a decreta pe un singur autor, anterior creștinismului, unica și suprema valoare a rațiunii omenești, faptul acesta implică negarea oricărei posibilități de a mai apărea în lume vreun filosof de talia lui Aristotel. Și presupunând că acest filosof
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vacuum istoric. Aici valorile culturii antice au fost necontenit prezente, ca din ansamblul lor, spiritul ecumenic să aleagă critic ceea ce convenea creștinismului. Și dacă doctrina despre revelația naturală ne învață că Logosul s-a descoperit numai parțial și fragmentar cugetării păgâne, selecția s-a făcut în ortodoxie potrivit acestui principiu, adică parțial și fragmentar, fără ca ca să îmbrățișeze integral vreo concepție sau vreun autor păgân. Din această pricină, la noi nici nu se pune chestiunea, care agită de câțiva ani încoace lumea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dacă doctrina despre revelația naturală ne învață că Logosul s-a descoperit numai parțial și fragmentar cugetării păgâne, selecția s-a făcut în ortodoxie potrivit acestui principiu, adică parțial și fragmentar, fără ca ca să îmbrățișeze integral vreo concepție sau vreun autor păgân. Din această pricină, la noi nici nu se pune chestiunea, care agită de câțiva ani încoace lumea intelectuală apuseană, aceea a posibilității unei filosofii naturale, adică a unui filosof natural, care să reprezinte acordul rațiunii omenești cu revelația. Pentru ortodoxie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Cultura antică reînvie pentru a da o justificare intelectuală freneziei cu care e îmbrățișată viața terestră. Umanismul, adică studiul literaturii antice, exista și în Evul Mediu, dar atunci era un umanism creștin. Adică o interpretare în sens creștin a autorilor păgâni. Virgiliu, de pildă, era citit în mănăstiri ca un profet al lui Hristos, iar înțelepciunea lui Cicero era utilizată în teologie. Acum umanismul e umanism păgân. Autorii vechi se citesc și se studiază pentru sensul direct, pentru ceea ce este pur
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dar atunci era un umanism creștin. Adică o interpretare în sens creștin a autorilor păgâni. Virgiliu, de pildă, era citit în mănăstiri ca un profet al lui Hristos, iar înțelepciunea lui Cicero era utilizată în teologie. Acum umanismul e umanism păgân. Autorii vechi se citesc și se studiază pentru sensul direct, pentru ceea ce este pur omenesc în ei. O îndrăzneală din ce în ce mai mare se afirmă în cugetare, care refuză temeiul autorității și-și caută motivele convingerii în sine însăși. Din punct de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
religie, se repercutează în artă prin cea mai degradantă mizerie morală, îmbrăcată în cele mai seducătoare forme estetice. Dacă filosofia platonică reprezintă culmea idealismului grec, tocmai acest idealism ne apare mai profanat de josnicia patimii justificate metafizic, în realitate, Elada păgână n-a cunoscut niciodată estetismul pur, cum îl concep și cum îl pretind teoreticienii moderni. Arta ei, în mare parte, e apoteoza viciului, a monstruozității morale. Când o judecă altfel, cu scopul de a o da model oricărei arte, esteticienii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în această misiune, i se deschide o perspectivă infinită de evadare din natură. Luând ca bază de sprijin arta bizantină, putem vorbi cu o mai sigură orientare despre artă în general. Ideea de imitație, precum am observat, vine din lumea păgână. Lumea păgână nu cunoaște distincția dintre Dumnezeu creatorul și cosmosul creat. Chiar pentru înalta filosofie greacă, cosmosul e socotit etern ca și principiul divin, în politeismul Eladei, principiul divin se confundă cu universul și apare fragmentar în diferitele personificări naturale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]