3,902 matches
-
Care vor cădea". Șerpii, caii, nisipul, sabia, pașii, ochii, ierburile sunt motive care apar obsesiv în volum și se constituie ca pretexte ale unor atitudini reflexive, tensionate de neliniște: "Cum rupe calul din iarbă./ Prin ierburi cum trece copita./ Mă paște neliniștea!" În volumul "Legile pământului" (1973) aduce istoria așa cum o cunoaștem din cronici: " Printre felii de argint/ Iată eu mă trec citind/ cu un ochi înmărmurind/ la ce-a fost călătorind." La Marin Tarangul formula este folclorică, când vorbește despre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
aloc uri este un fel de "Mioriță" modernă: "Loc sfânt loc străvechi/ piatră căzută din lună,/ pentru că în loc de inimă/ Ștefan cel Mare, Domnul/ Ținea de ibovnică/ Un inel și un miel/ și un ciobănaș subțire/ și-o turmă de oi/ păscută-n zăvoi/ și vrea doi dușmani/ mult mai ortomani/ la apus de soare/ vrând să mi-l omoare/ nu pot să-l omoare." În poemul al IX-lea, Nichita se definește pe sine ca poet: era menit de ursitoare: Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nivel de jertfe deveni/ Crucificându-se pe sine". Creația este sacră, poetul oficiază ca un mare Preot: graiul "e timpul în care ni s-a dat/ Să fiu un mare preot sfintelor cuvinte/ Să le cunosc cu râvnă, să le pasc/ În iarba deasă de printre morminte" ("Marele preot"). Cuvântul însuși este primordial și obsesiv, se confundă cu elementele creației, biblic, cu însuși Creatorul: "La început a fost pustia/ și în pustie era vânt/ și-n vânt ardea ascuns cuvântul/ și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
timp. "Via Dolorosa. Durează chinul până/ Ai dispărut și din zbuciumul mării/ Primordiale apar primele țărmuri neînchipuite./ Prea Puternic îi să vorbești celui ce-o ascultă./ Din Pustie-n Pustie profet pe profet s-a trimis/ Urmele lor le mai paște corbul ieșit din/ Arcă întâi și neîntors și columba blândă/ Cu ramura verde întoarsă vestind un Nou început". Căutarea absolutului devine sensul existenței cu ideea că Absolutul i se refuză. Poetul devine un intrus, un alungat al cetății: "Dar ies
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
context, marea taină a lumii, taina nașterii, o cunoaște doar mama care strânge pânzele de semințe, apa de lângă icoana peste care citea din cărțile vechi. Lumea satului este plină de mister, pentru că: "cocoș nu cântă, femeie nu plânge,/ unde nu paște cal și nu se împreună pasăre în țara cu patruzeci și unu de bobi și patruzeci și unu de frați" ("Firul Ariadnei"). Satul capătă trăsături fabuloase, obiectele au alte contururi, ele poartă ascuns un "ce" misterios care dăinuie din timpuri
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o luptă cumplită: "A mia oară poarta mi s-a făcut de gheață,/ A mia oară caii mi-au înghețat în grajd,/ Mă scoți ca pe-o epavă de os la suprafață,/ Cu buze gri de înger nebun, apoi mă paști"/. Problema existenței este larg dezbătută. Asistăm la gigantizarea individului pe măsura epocii. Gigantizarea omului se înscrie pe linia expresionistă, intrată în poezia românească prin Aron Cotruș, care a avut ca model pe Blok și Maiakovski. Aduce ideea de sacrificiu al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lui T. Pamfile: "este știma blestemată... sunt duhurile comorilor ce le au în stăpânire cu legământ de la cel ce le-a îngropat" ("Zăcăminte folclorice în literatura română contemporană", Al. Dima). "Sub albastre focuri/ dănțuie comori/ nu mai vrea jăratic murgu-mi pască flori" ("Steaua singurătății"T. Utan). În poezia interbelică motivul apare la A. Maniu și V. Voiculescu. 9 " Acesta e nebunul care aude zurgălăii/ mâncând pământul/ mârâitul de câine al câmpului"("Cartea de nisip", Nicolae Ioana). Adrian Maniu, Tudor Arghezi, V.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care se întrerupe continuitatea sintactică în propoziție sau în frază. În limbajul comun este considerat o greșeală (lipsa de legătură dintre începutul și sfârșitul enunțului încalcă principiul coeziunii), dar în literatură dovedește resurse de expresivitate (Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur - M. Eminescu; Ei cum au dat de căldurică, pe loc li sau muiat ciolanele. - I. Creangă) și, mai ales, forță de caracterizare a unor personaje satirizate de către autor (AGAMEMNON DANDANACHE: [...] eu, care familia mea de la patuzsopt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
privi fața și nu vorbi cu el. (Gh.F.C.) Trage cu pușca dacă duhurile necurate îți dau tîrcoale. (Gh.F.C.) Duhurile necurate se ascund în copaci. Cine taie acești copaci este pocit. La casă să nu pui lemn din ăsta, că te pasc nenorociri mari. (Gh.F.C.) Măceșul te apără de duhurile necurate, mai ales de iele. (Gh.F.C.) Duhurile necurate schimbă copilul care rămîne singur în odaie. Cînd suge, copilul schimbat rupe țîța. Oamenii iau trei vergele de alun de-un an, duc copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de barză. Primăvara, cine vede vreun brotăcel prin iarbă să l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind bine contra fri gurilor. Se crede că frigurile se lecuiesc dacă se ia pască jidovească, se freacă și se bea în ceva. Cînd te apucă frigurile, să te afumi cu floarea soarelui furată, că-ți va trece. De friguri se iau trei muște-de-cal* vii, se pun în cîte-o boabă de vișină (în dulceață) și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Iarba-fierului Se crede că acela ce are iarba fierului* și atinge cu ea orișicare încuietori le deschide. Iarba-fiarelor crește prin smîrcuri și pe lacuri. (Gh.F.C.) Iarba-fiarelor are noaptea culoarea roșie; peste zi, e verde. (Gh.F.C.) Cînd caii împiedicați cu fiare pasc prin locuri unde crește iarba-fiarelor, piedica de la picioare li se desface. Lîngă fiarele desfăcute găsești iarba-fiarelor. O mai afli tîrînd prin iarbă lacăte încuiate. (Gh.F.C.) Hoții își crestează pielea degetului mic de la mîna stîngă și în crestătură pun un fir
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
surcele cîți pui sînt și cu un cuțit; apoi să se cearnă ciurul cu toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an bun. Aducîndu-se pasca de la biserică acasă la Paști, se gustă mai întîi din anaforă și apoi din crucea paștei. Care gustă mai întîi din usturoi și hrean, pe acela
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu mîna și să-l duci în gard. Femeia însărcinată care va culege în poală surcele ieșite din rîndea va face copilul cu părul creț. Să te păzești să nu-ți ieie nimeni din păr fără știre, că ți se paște* vîrful cozilor. Părul capului nu este bine a-l da cuiva, căci el se poate folosi la di ferite farmece cu care se poate face mult rău celuia de la care s-a luat părul; de aceea, pieptănîndu-se cineva sau tunzîndu-și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cît codița iepelor!“ în ziua de Sf. Toader, fetele trebuie să se laie pînă în ziuă, ca să le crească părul ca cozile cailor, că dacă n-ar face aceasta, atunci caii pe care îi mînă Toader la păscut le-ar paște cozile. în acea zi se slobod caii la păscut. Dacă ți-i frică de ceva, ia păr de la urs și te afumă, că-ți vine bine: uiți frica. Cînd ești spăriet de-un cîne, să te afumi cu păr de-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e inelul din ouă de omizi din jurul crengilor. Cu el alungi somnul în timpul zilei. (Gh.F.C.) Sorb Faptul că după ploaie se văd broaște se atribuie sorbului*, care pogorîndu-se asupra rîului, ia apă împreună cu broaște. Soț (număr cu) Să nu faci paști, nici ouă roșii fără soț, că nu-i bine. Cînd se dă vreo masă la ziua onomastică a vreunui flăcău sau fată mare, cată ca numărul mesenilor să fie cu soț, căci altfel tînărul 320 sau nu va avea viață
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un ciolan într-un par. Se crede că soacra cuiva carele vine ca oaspe într-o casă și află pe casnici tocmai șezînd la masă va trăi încă lung timp. Este un gîndăcel mititel cît vîrful acului care se cheamă paști. E roș și fraged. Dacă-l vezi devreme e semn că ai să petreci la Paștele ce vine. Botează-ți fetița cu numele de Eva, iar băiatul, cu acela de Adam, dacă vrei să aibă viață lungă. Să nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la modesta condizione dell'uomo che lotta". Cel ce vedea în creștinism rețeta fericirii absolute și, în același timp, "doctrina torturii ființei umane de către un Creator decis să ne vindece de cele pământești", își îngăduia să noteze, cu prilejul primului Paște în detenție, în aprilie 1960: "Mi sembra che in questa seconda cella accada qualcosa di simile a ciò che dovrebbe essere accaduto durante il cammino per Emmaus. Il Redentore non c'è più tra i Suoi, lo sposo è partito
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la doi rătăcitori, la doi struguri,/ la doi lei răgând, și la doi/ martiri odihnindu-se pe ruguri". Într-o altă secvență lirică, frustrarea a fost cauzată de ruperea prin naștere, de Marele Tot: "Organul numit iarbă mi-a fost păscut de cai/ organul numit taur mi-a fost înjunghiat/ de fulgerul toreador și zigurat/ pe care tu, arenă-l ai,/ Organul numit Nor mi s-a topit/ în ploi torențiale". Drama umană își are explicația în caracterul limitat al cunoașterii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
me di cul medieval Celsus în sindromul ce descria inflamația: rubor, dolor, tumor, calor et functio laesa, adică roșeață, durere, umflătură, căldură și funcție alterată. De câte ori vei observa că aparatul tău genital manifestă toate aceste simptome, să știi că te paște o boală acută, pe care trebuie s-o tratezi cu seriozitate. Astăzi, o astfel de afecțiune se numește BTS, adică boală cu transmitere sexuală. În trecut, ea se numea boală venerică, de la numele zeiței dragostei la romani, Venus. Gonoreea Pe
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
nu același lucru se poate spune și despre cele două femei. Crizele și manifestările lor pun în pericol viața celor din jur. Marica din satul Cornești, județul Dâmbovița, încearcă, „la leat 1782, într-o zi de marți după sfinte le Paști“, să-și omoare bărbatul cu toporul. Altădată îi cere ajutor fiului de zece ani să-l omoare pe tată pentru a-i vinde carul cu boi și a fugi în lume. La rândul ei, Tudora din mahalaua Flămânda este cunoscută
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu opri circuitul iubirii dumnezeiești, a nu-și însuși doar pentru ei înșiși bunurile hărăzite de Dumnezeu, ducându-i cu mintea la animalele care se folosesc în comun de cele ce răsar în chip firesc din pământ: „Turme de oi pasc pe unul și același munte; nenumărați cai își culeg hrana pe una și aceeași câmpie; și toate celelalte animale lasă unele altora hrana de care au nevoie. Dar noi oamenii ne însușim bunurile comune tuturora și ne facem singurii stăpâni
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
a fugii sau a luptei. La aceste materii încă nerecunoscute de om (nu întru totul recunoscute), animalul ne depășește cu mult. Animalul în viziunea lui Deleuze: o ființă care stă la pândă, mereu la pândă din cauza tuturor primejdiilor care îl pasc, din cauza greutăților pe care le întâmpină în încercarea de a supraviețui. Excelând în materiile "deșteptării", cu simțurile întotdeauna treze, are probleme la materiile "deșteptăciunii" (materiile principale, dacă e să ne luăm după învățător). Rămâne de făcut un studiu comparativ al
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
tovarăș, dând alarma prin trei strigăte diferite: unul pentru prădătorii din cer, unul pentru fiarele sălbatice și altul pentru șerpi... Antilopele impala folosesc același sistem de verificare ca la vamă, unde se fac controale prin sondaj. De obicei, aceste dobitoace pasc și apoi se uită în jur, au un ciclu regulat de veghe și de păscut pe care prădătorii se pot baza. Ei înaintează atâta timp cât animalele pasc. Mai puțin dacă prăzile pasc în mod aleatoriu. Este exact ceea ce fac antilopele impala
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
verificare ca la vamă, unde se fac controale prin sondaj. De obicei, aceste dobitoace pasc și apoi se uită în jur, au un ciclu regulat de veghe și de păscut pe care prădătorii se pot baza. Ei înaintează atâta timp cât animalele pasc. Mai puțin dacă prăzile pasc în mod aleatoriu. Este exact ceea ce fac antilopele impala în unele locuri. Pot ridica privirea de două ori la rând, pentru a da peste cap așteptările prădătorului atunci când acesta va înainta. La fel ca vameșii
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
se fac controale prin sondaj. De obicei, aceste dobitoace pasc și apoi se uită în jur, au un ciclu regulat de veghe și de păscut pe care prădătorii se pot baza. Ei înaintează atâta timp cât animalele pasc. Mai puțin dacă prăzile pasc în mod aleatoriu. Este exact ceea ce fac antilopele impala în unele locuri. Pot ridica privirea de două ori la rând, pentru a da peste cap așteptările prădătorului atunci când acesta va înainta. La fel ca vameșii, se încred în hazard. O
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]