2,861 matches
-
exclusiv pentru fapte a f?cut că aceast? cunoa?tere s? ajung? rapid �n desuetudine. La fel stau lucrurile ?i �n sociografia britanic?; socotind steril?, chiar imposibil? cunoa?terea sistematic? a socialului, ea r?m�ne la cuno?țin?e par?iale, presupuse că suficiente pentru a lumină reformele, pe c�ț de păr?iale pe at�ț de conjuncturale. Germanii filosofeaz? cu brio asupra cotidianului (Simmel), scruteaz? legile schimb?rîi sociale (Ț�nnies) sau, f?r? nici o grij? teoretic?, �ntreprind
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ci după greul păcat al lui Iuda din Kerioth". 13 Radu Dragnea, Ortodoxie și naționalism, în "Buna Vestire", nr. 77, 28 mai 1937. 14 Cf. La Confession orthodoxe de Pierre Moghila, texte latin inédit, publié avec introduction et notes critiques par Antoine Malvy și Marcel Viller, în Orientalia Christiana, vol. X, 1927. 1 A se vedea, 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, ediția a IV-a, București, Humanitas, 2008, p. 25: "În Biserică ești comparat cu Dumnezeu, fiindcă exprimi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
d'Echange etc., conclus par leș Puissances de l'Europe tânt entre elles qu'avec leș Puissances et Etats dans d'autres parties du monde depuis 1761 jusqu'à pressent..., par Mr. de Martens. Second édit[ition] revue et augmenté par le Bon Charles de Martens, Tome V, 1791-1795, À Gottingue, 1826, p. 302 (în continuare, Martens, op. cît.). juridice încheiate între Austria și Prusia, si anume tratatele de la Breslau (Wroclaw), Dresda, Hubertsburg și de la Teschen 5. Cel de al treilea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
l'Espagne ont vû avec satisfaction l'augmentation de la Puissance de V.Mte par leș nouvelles astfel de intenție a Franței, ambasadorul acesteia la Istanbul, du Bayet, i-a spus "à l'oreille" lui von Knobelsdorff că scrisese Directoratului că, "par consideration" față de regele Prusiei, va "suspenda" executarea unora dintre instrucțiunile acestuia, adică cele care se refereau la Polonia, cum presupunea diplomatul prusian 76. Prusia avea, însă, propria sa politică poloneză, ca parte a politicii sale orientale, care nu ținea cont
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
à personne d'autre" (cf., idem, op. cît., p. 132). duché se conciliant avec la tranquillité des états voisins", desigur, înainte de toate, cu Rusia (s. Ven.C.)219. Așadar, potrivit unor opinii contemporane cu evenimentele în discuție, Ducatul Varșoviei, "rattaché par son souverain (regele Saxoniei n. Ven.C.) à la confédération du Rhin, îl devait se transformer en extrême frontière du grand Empire napoléonien, obliger la Russie à persister dans la voie de șes engagements, la surveiller, la séparer de la France
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
un articol separat al tratatului în discuție se specifică în mod expres "que le cas d'une guerre entre la Russie et la Porte Ottomane venant à échoir Să Majesté Suédoise ne seră point ténue à fournir le secours stipulé par le Traité soit en troupes, soit en vaisseaux de guerre, ou en argent" (s. Ven.C.)20. Diplomatul suedez s-a eschivat, însă, să dea detalii referitoare la celelalte clauze ale tratatului și la motivele care l-au determinat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
numai din motive politice, ci și economice 64. Un loc cu totul specific în categoria "aliaților naturali" ai Imperiului Otoman îl deținea, însă, potrivit opiniei sale, Danemarca. Și aceasta, datorită faptului că "voisin de la Suede, mais qui inquièté lui même par șes voisins leș Russes et leș Anglais, se voit obligé de se tenir à la Suede par une suite de leurs interets communs", adică de a-i seconda politică să orientala (s. Ven.C.)65. În context, diplomatul suedez a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
un leu, tribunul Zilicentius, și scrâșnind din dinți contra lui, a poruncit ca toți soldații legiunii să se îndrepte în timpul nopții, spre câmpul care se întindea în afara orașului. Abia ajunși acolo înaintea ivirii zorilor, a poruncit să fie înfipți patru pari între care să fie legat preafericitul Theogenes. După ce a fost legat de cei patru pari, tribunul a poruncit să fie bătut cu vergi foarte robuste de pădure de către opt centurioni, până când îl vor face să renunțe. După flagelare tribunul l-
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
legiunii să se îndrepte în timpul nopții, spre câmpul care se întindea în afara orașului. Abia ajunși acolo înaintea ivirii zorilor, a poruncit să fie înfipți patru pari între care să fie legat preafericitul Theogenes. După ce a fost legat de cei patru pari, tribunul a poruncit să fie bătut cu vergi foarte robuste de pădure de către opt centurioni, până când îl vor face să renunțe. După flagelare tribunul l-a întrebat: „Vei fi soldat? Da sau nu?!“. Theogenes a răspuns: „Eu lupt pentru Regele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fapt, împăratul tău va fi ucis de cei pe care el îi persecută, va fi mare strâmtorare pentru voi cei care luptați pentru el“. 7. Auzind aceste cuvinte, tribunul a poruncit să fie aruncat în închisoare, să fie întins pe pari de lemn și să fie străpuns de patru cuie; el însuși a sigilat închisoarea și l-a închis înăuntru ca să moară de foame și sete. Însă Theogenes a fost hrănit de Duhul Sfânt. În timpul nopții i-a apărut Domnul și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
înarmați cu securi, cantonați în preajma închisorii, și deschizând larg ușile acesteia au intrat vijelios înăuntru fiind convins că împreună cu Theogenes s-ar fi aflat și alți creștini. Însă, după ce a intrat nu l-a văzut decât pe Theogenes întins pe pari, recitând psalmul. Atunci tribunul și cei dimpreună cu dânsul cu fost cuprinși de o mare spaimă; au închis ușa și s-au îndepărtat. Ba chiar mai mult, tribunul s-a căit de ceea ce i-a făcut și a dat ordin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
une approche qualitative-critique dans la recherche de phénomènes communicatifs, la présente étude constitue un pas en avant dans le processus d'autonomisation de la communi-cation en Roumanie, basée sur des solides arguments théoreti-ques et historiques qui ne peuvent pas être négligés par l'intellectuel roumain. Mots-clés: rhétorique critique, approches qualitative-critique, études de la communication În seria ȘTIINȚELE COMUNICĂRII au mai apărut: Campanii și strategii de PR, Flaviu Călin Rus Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Ioan Oprea Comunicare și acțiune, Laurențiu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cel ce te laudă, te lauzi pe tine.” (N. Iorga) „Un șeic văzu o desfrânată și-i spuse: «Pari sclava vinului și a dezmățului». Iar ea-i dădu răspunsul: «Ce par a fi, eu sunt. Dar tu, Învățătorule, ești ceea ce pari a fi?».” (Omar Khayyam) Se vor căzni munții (În durerile facerii) și se va naște un biet șoricel - Parturiunt montes, nascetur ridiculus mus. (Acest proverb, cu origini latine, ridiculizează promisiunile pompoase sau acțiunile nechibzuite ale trufașilor, ale căror rezultate se
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-ntinde mai mult decât ți-e plapuma. (Modestia, la care ar trebui să năzuim cu toții, ne cere să nu pretindem În viață mai mult decât se cuvine sau decât am putea face.) Nu da vrabia din mână pe cea din par. (E mai sănătos să ne folosim de puținul pe care deja Îl avem decât să ne entuziasmăm de multul pe care doar Îl visăm: „Ce-i În mână nu-i minciună”.) Nu e greu să joci, e greu să te
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la logique: si je m’obstine, c’est donc que j’ai raison, quoi que l’on puisse penser. Et je m’obstinerai jusqu’à ce que les éléments me donnent raison - je deviendrai alcoolique, j’achèterai la carte du pari de mon erreur, en attendant que je roule sous la table ou que l’on se fiche de moi, avec le vague espoir agressif d’être la risée du monde entier, persuadée que dans dix ans, dans dix siècles, le
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de la stânga la dreapta, astfel încât colțul din stânga jos să pară a fi punctul de plecare al compoziției. Această ultimă abordare impusă de privitor picturii se referă evident la perceperea asimetrică a câmpului vizual, datorită căreia partea stângă în raport cu cea dreaptă par de pondere inegală. Partea stângă este înzestrată cu o greutate specială și are funcția unui centru puternic cu care privitorul tinde să se identifice. Ea îi asigură o poziție din care supraveghează restul compoziției, deși se află față în față
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
oriunde găsesc un locușor gol, fac ce fac și construiesc o baracă. [...] Astfel, la Bacău, baraca este un edificiu public, este un monument și o operă de artă, oricum și din orice-ar fi clădită: două-trei scînduri bătute pe patru pari; cîteva șipci lipite cu lut; doi-trei pereți de cărămidă, cu acoperiș de carton asfaltat, iată baraca băcăoană.[...] Pretutindeni, hîdă, murdară, puturoasă”.6) A doua chestiune frecvent atacată era, cu o vorbă de azi, infrastuctura. Un autor de cronici rimate sintetiza
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cînd se vor căsători, precum și soarta ce le așteaptă”, în unele locuri - arăta Simion Florea Marian - fetele „în diferite zile de peste an, dar mai ales în sara de Sf. Andrei, spre Anul Nou sau Sf. Vasile și spre Sîn-Georgiu, leagă parii de prin garduri, topesc plumb, trezesc porcii de prin cotețe, pun perii de porc în vatra focului și multe de acestea fac.” 13) în Istoria romînilor din Dacia - Traiană, A. D. Xenopol scrie că în timpul domniei lui Ștefan VII Rareș „oamenilor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pînă la acea dată, toate impozitele și dările către stat, județ și comună. În pădure, unde era un parchet în tăiere, Eminovici nu va mai avea nici un amestec. I se vor da numai 16 stînjeni de lemne din tăietură, osebit pari, nuiele și haragi, pentru trebuințele moșiei 206. La 2 mai 1878, Gh. Eminovici a primit de la Marinovici rata a doua din prețul de vînzare, adică 2.000 de galbeni austrieci, eliberînd o chitanță 207. Cu altă chitanță, datată tocmai la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de legături directe între conducători și popor, care trebuie să fie consolidate dacă se dorește contracararea efectului de atomizare provocat de grupurile specializate. Partidele politice În comparație cu referendumurile, partidele politice par să creeze întâi de toate o legătură indirectă: părerile oamenilor par mediate de liderii partidelor și de reprezentanții lor în legislativ. Totuși, există împrejurări în care partidele par capabile să creeze o legătură directă. Aceasta pare să se întâmple, la o extremă, în cazul partidelor care urmăresc să mobilizeze oamenii în numele
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1988. 3 Idem, Le Catholicisme entre Luther et Voltaire, Paris, 1971; Le cas Luther, Paris, 1983. 4 Idem, Un chemin d'histoire, chretiente et christinisation, Paris, 1981. 5 Idem, Le Christianisme va-t-il mourir?, Paris, 1977. 6 Essais d'égo-histoire, ed. par Pierre Nora, Paris, 1987. 7 Jean Delumeau, Leçon inaugurale. Colège de France, Paris, 1975. 8 Idem, Rassurer et protéger. Le sentiment de sécurité dans l'Occident d'autrefois, Paris, Fayard, 1989, 667 p. 1 Alain Ruze, Ces Latins des Carpathes
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
arată următoarele: Capul de cal se pune în gard la casă, ca să nu te doară capul. Capul de cal e apărător de boli, de epidemii, făpturi, în fine nu s-apropie nimic la casa aceea; să-l pui într-un par." "Capul de cal se pune în gard, că vine norocul și se ține de casa aia." Diferite animale pot juca rolul de substitute ale copiilor mult doriți. Bărbatul care s-a dus să prindă un pește pentru borș, prinde un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îi dă de soție pe fiica sa. Soarta se află în centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile [G. Dem. Teoderescu]. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel se întâmplă și în Ursitul sau în [Menirea ursitoarelor se împlinește] [Oprișan, IV]. Se poate reconstitui o paradigmă a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
inițierii și al cunoașterii, al trecerii la o altă vârstă, sinonim cu linia destinului), continuând cu momentul popasului pe prisma unde aude spusa ursitoarelor (care sunt mesagere ale destinului), tentativa nereușită de schimbare a sorții prin agățarea fetei într-un par (acesta putând fi concomitent simbol falic, dar și un substitut ritual al ursitului fetei de măritat în noaptea de Anul Nou), prezența moașei, semnul norocos de la ceafă, faptul că flăcăul devine bogat, întâlnirea întâmplătoare de la târg (în discuția celor trei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
târg (în discuția celor trei, cuvântul "noroc" se repetă în sintagma "noroc să ne dea Dumnezeu"), învoiala rapidă ("de parc-ar fi fost un făcut") și concluzia bătrânelor, care pun totul sub pecetea norocului de a fi fost agățată în par. Venirea la târg, când - fără să se cunoască - eroii se întâlnesc din nou, are un aer ireal: cuvintele și faptele lor par să se plieze unui scenariu pe care ei nu-l cunosc, dar căruia trebuie să i se conformeze
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]