8,430 matches
-
interes științific să mai corijeze acest nefericit slogan stalinist care le-a fost „injectat” În timpul școlarizării. Acest aspect explică paradoxul: oameni fără o cultură socială sistematică fac reforma socială a structurilor societății românești! Reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului? Septimiu Chelcea: Evenimentele din decembrie ’89 au deschis și pentru sociologie, ca și pentru alte științe socioumane, calea trecerii de la paradigma marxistă, În varianta ei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului? Septimiu Chelcea: Evenimentele din decembrie ’89 au deschis și pentru sociologie, ca și pentru alte științe socioumane, calea trecerii de la paradigma marxistă, În varianta ei ceaușistă - singura acceptată oficial până la acea dată -, la situația ei „normală”, de „știință multiparadigmatică”. Michel Lallement parcă spunea În Histoire des idées sociologiques, de Parsons aux contemporains (1993), apărută În traducere românească În 1998, că situația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
situația ei „normală”, de „știință multiparadigmatică”. Michel Lallement parcă spunea În Histoire des idées sociologiques, de Parsons aux contemporains (1993), apărută În traducere românească În 1998, că situația „normală” a sociologiei nu este cea În care predomină cu autoritate o paradigmă unică. Din punctul meu de vedere, sociologii din România de azi ar trebui nu numai să accepte pluralismul explicativ, ci chiar să-l cultive. Nu Înlocuirea unei paradigme cu autoritate (oficială) cu o alta cu același tip de autoritate ar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
normală” a sociologiei nu este cea În care predomină cu autoritate o paradigmă unică. Din punctul meu de vedere, sociologii din România de azi ar trebui nu numai să accepte pluralismul explicativ, ci chiar să-l cultive. Nu Înlocuirea unei paradigme cu autoritate (oficială) cu o alta cu același tip de autoritate ar fi soluția depășirii „crizei epistemologice” În care se găsește sociologia postdecembristă de la noi, ci afirmarea deschisă a valabilității epistemologice a pluralismului paradigmatic. Analogia dintre teorie și caleidoscop (o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
foarte lămuritoare pentru discuția noastră. Când răsucești tubul și privești prin lentila caleidoscopului, formele și culorile vizibile la capăt se schimbă. Pe măsură ce răsucești tubul, diferite lentile intră În joc, iar combinațiile de culori și forme se schimbă. Similar, putem considera paradigmele ca poziții ale caleidoscopului. Există numeroase poziții ale caleidoscopului. Ele se numesc: Émile Durkheim, Karl Marx, Max Weber, Sigmund Freud, George H. Mead, George Homans, Peter Blau, Talcott Parsons, Robert K. Merton ș.a. Schimbând paradigma, lumea investigată oferă o altă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se schimbă. Similar, putem considera paradigmele ca poziții ale caleidoscopului. Există numeroase poziții ale caleidoscopului. Ele se numesc: Émile Durkheim, Karl Marx, Max Weber, Sigmund Freud, George H. Mead, George Homans, Peter Blau, Talcott Parsons, Robert K. Merton ș.a. Schimbând paradigma, lumea investigată oferă o altă imagine. Afirmându-ne deschis atașamentul față de o imagine fundamentală generată de caleidoscop nu Înseamnă să le respingem ab initio pe celelalte. Nimic nu ne dă dreptul să-i excludem din comunitatea științifică pe adepții unei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
lumea investigată oferă o altă imagine. Afirmându-ne deschis atașamentul față de o imagine fundamentală generată de caleidoscop nu Înseamnă să le respingem ab initio pe celelalte. Nimic nu ne dă dreptul să-i excludem din comunitatea științifică pe adepții unei paradigme de care noi nu ne simțim atrași, să-i considerăm ,,nostalgici” etc. A declara azi ritos-oficial ce este sociologie și ce nu e sociologie mi se pare anacronic. În ceea ce mă privește, sunt de acord cu punctul de vedere exprimat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt de acord cu punctul de vedere exprimat de George Ritzer În studiul ,,Sociology: A multiple paradigm science” inclus În volumul Explorations in Social Theory: From Metatheorizing to Rationalization (Londra, Sage, 2001), potrivit căruia ar trebui să restrângem Înțelesul termenului paradigmă, operație ce ar conduce la identificarea În sociologie a numai trei paradigme, denumite ,,faptul social”, ,,definiția socialului” și ,,comportamentul social”. Cu riscul de a-i scandaliza pe ,,sociologii puriști”, recunosc afinitatea mea cu paradigma sociologică a ,,comportamentului social”, ceea ce presupune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
studiul ,,Sociology: A multiple paradigm science” inclus În volumul Explorations in Social Theory: From Metatheorizing to Rationalization (Londra, Sage, 2001), potrivit căruia ar trebui să restrângem Înțelesul termenului paradigmă, operație ce ar conduce la identificarea În sociologie a numai trei paradigme, denumite ,,faptul social”, ,,definiția socialului” și ,,comportamentul social”. Cu riscul de a-i scandaliza pe ,,sociologii puriști”, recunosc afinitatea mea cu paradigma sociologică a ,,comportamentului social”, ceea ce presupune focalizarea interesului de cercetare pe relația dintre individ și mediul său de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ar trebui să restrângem Înțelesul termenului paradigmă, operație ce ar conduce la identificarea În sociologie a numai trei paradigme, denumite ,,faptul social”, ,,definiția socialului” și ,,comportamentul social”. Cu riscul de a-i scandaliza pe ,,sociologii puriști”, recunosc afinitatea mea cu paradigma sociologică a ,,comportamentului social”, ceea ce presupune focalizarea interesului de cercetare pe relația dintre individ și mediul său de viață, Încercarea de explicare a comportamentelor apelând, În primul rând, la ,,teoria schimbului social” și privilegierea experimentului și a tehnicilor de anchetă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
construcția primelor strategii ale tranziției postcomuniste. Așteptările publice față de sociologie vizau, În chip indistinct, promisiuni vagi de furnizor autorizat de informații empirice esențiale cu privire la starea societății românești, la direcția ei de evoluție, paralel cu o presiune puternică În direcția schimbării paradigmei. Cea mai semnificativă și mai radicală schimbare a fizionomiei disciplinei, din 1989 Încoace, este ruptura ,,peste noapte” cu marxism-leninismul. Despărțirea de marxism a fost atât de bruscă și de vizibilă, Încât se poate spune că dispariția regimului Ceaușescu a coincis
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
semnificativă și mai radicală schimbare a fizionomiei disciplinei, din 1989 Încoace, este ruptura ,,peste noapte” cu marxism-leninismul. Despărțirea de marxism a fost atât de bruscă și de vizibilă, Încât se poate spune că dispariția regimului Ceaușescu a coincis cu căderea paradigmei oficiale, printr-un consens general, fără rezistențe manifeste și Încercări de apărare a fostei doctrine oficiale. Respingerea a fost atât de categorică, Încât nici după zece ani nu se constată vreo revenire semnificativă, oficială la marxism. Rapiditatea cu care s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
renunțat la spectrul marxism-leninismului a pus comunitatea sociologilor În fața unei probleme de mare dificultate privind definirea noilor abordări teoretice. Soluția a fost găsită În caracterul multiparadigmatic al disciplinei și În afinitățile mai vechi ale sociologilor față de diferitele orientări teoretice. În locul paradigmei marxist-leniniste, care a dominat scena sociologiei peste cinci decenii, au apărut o multitudine de paradigme sociologice. Absența formală a perspectivei marxiste din sociologia ultimului deceniu nu coincide, desigur, cu dispariția sa totală. Din punct de vedere informal, perspectiva marxistă se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
definirea noilor abordări teoretice. Soluția a fost găsită În caracterul multiparadigmatic al disciplinei și În afinitățile mai vechi ale sociologilor față de diferitele orientări teoretice. În locul paradigmei marxist-leniniste, care a dominat scena sociologiei peste cinci decenii, au apărut o multitudine de paradigme sociologice. Absența formală a perspectivei marxiste din sociologia ultimului deceniu nu coincide, desigur, cu dispariția sa totală. Din punct de vedere informal, perspectiva marxistă se va resimți În analiza fenomenelor sociale, mai ales În combinație cu alte perspective teoretice, după cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
marxistă se va resimți În analiza fenomenelor sociale, mai ales În combinație cu alte perspective teoretice, după cum va rezulta din investigația unor domenii tematice („societate de supraviețuire”, ,,subeconomii redistributive”, capitalism parazitar, probleme sociale etc.). Atunci când nu e omisă cu desăvârșire, paradigma marxistă este Însă relativizată, fiind tratată ca o orientare alături de și printre celelalte orientări teoretice, Îndeosebi În unele manuale editate, majoritatea autorilor evitând de-a dreptul menționarea marxism-leninismului. Nevoia presantă a unei alternative teoretice la marxism a fost satisfăcută, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tot mai pregnant nuclee puternice de cercetare ce utilizează teorii sociologice sprijinite pe baze de date construite În chip riguros. Ștefan Buzărnescu: După 1989, datorită Îndelungatului său concubinaj epistemic cu toate segmentele spațiului social românesc și subordonării experimentului politic comunist, paradigma marxistă a fost excomunicată nu doar din practica politică, ci și din sfera de reflexie teoretico-metodologică. Culpabilizarea, latentă sau manifestă, a celor care au participat, ca universitari, la „Întemeierea teoretică” sau la „diseminarea” imperativelor „dezvoltării multilaterale” este o tristă răfuială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau manifestă, a celor care au participat, ca universitari, la „Întemeierea teoretică” sau la „diseminarea” imperativelor „dezvoltării multilaterale” este o tristă răfuială politicianistă de sorginte stalinistă ce dă un ton contraproductiv tinerei generații. Cel puțin pentru prezent, este clar că paradigma marxistă aparține istoriei României și viitorul apropiat nu o poate resuscita deoarece studiul ei se găsește sub embargou moral, iar cel puțin două generații o vor percepe ca sursă teoretică a unui faliment istoric. Comunitatea sociologilor (și a celor care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cotele metodologice ale științelor sociale aplicate din lumea contemporană. Virgil Măgureanu: După 1989, deși cu oarecare ezitări, cercetarea sociologică din România s-a integrat firesc În câmpul normal al disciplinei, contactele imediate și diversificate cu Occidentul având un rol important. Paradigma marxistă a fost abandonată - de altfel, recursul la această paradigmă nu a fost niciodată complet și niciodată fertil. Ea a fost impusă, iar Încercările interbelice - singurele autentice - au fost repudiate. Nu putem vorbi În România de sociologi marxiști importanți, iar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Măgureanu: După 1989, deși cu oarecare ezitări, cercetarea sociologică din România s-a integrat firesc În câmpul normal al disciplinei, contactele imediate și diversificate cu Occidentul având un rol important. Paradigma marxistă a fost abandonată - de altfel, recursul la această paradigmă nu a fost niciodată complet și niciodată fertil. Ea a fost impusă, iar Încercările interbelice - singurele autentice - au fost repudiate. Nu putem vorbi În România de sociologi marxiști importanți, iar cercetările „marxiste” au fost mai mult mimate decât abordate serios
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale: teoria societății de supraviețuire (V. Pasti, M. Miroiu, C. Codiță); teorii asupra sărăciei, excluziunii sociale și politicilor sociale (C. Zamfir și colectiv; M. Preda și colab.; C.M. Teșliuc, L. Pop, E.D. Teșliuc; I. Bădescu; M.S. Stănculescu și I. Berevoescu); paradigma calității vieții (I. Mărginean); modele ale intervenției sociale În comunități defavorizate (C. Rughiniș); costurile sociale ale dezvoltării (M. Larionescu, S. Rădulescu, C. Rughiniș); - teorii de nivel mediu asupra moștenirii culturale și dezvoltării (M. Cernea și colectiv; O. Cucu-Oancea; V. Grigoraș
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
București Articolul realizează o analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești din perioada comunistă (1944-1989), cu statut de ipoteze de cercetare. Sociologia românească În perioada comunistă s-a constituit de la Început ca o reacție de depărtare de sociologia marxistă și asimilare a paradigmei sociologice nemarxiste, antebelice românești și a celei occidentale. Relansarea sociologiei În România a fost dominată de o triplă provocare: să fie acceptată ideologic și politic de regimul comunist ca legitimă și utilă, dar și să evite să fie Înghițită de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înghițită de ideologia comunistă, dezvoltându-și organizarea sa de tip științific; În fine, să-și identifice o poziție În raport cu complexul teoretico-ideologic marxist-leninist. Strategia ,,valorificării elementelor valoroase” ale sociologiei românești antebelice și ale celei occidentale a fost principalul factor al adoptării paradigmei acesteia. Sociologia românească În perioada comunistă s-a plasat la un nivel micro și sectorial și a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Astfel, sociologia românească s-a orientat către o reformă socială semisubterană, de jos
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale sociologiei românești antebelice și ale celei occidentale a fost principalul factor al adoptării paradigmei acesteia. Sociologia românească În perioada comunistă s-a plasat la un nivel micro și sectorial și a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Astfel, sociologia românească s-a orientat către o reformă socială semisubterană, de jos În sus, o reformă centrată pe sectoarele sociale. Opțiune metodologică Sociologia românească, prin Însăși vocația sa, nu poate fi tratată doar ca știință, deci exclusiv dintr-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Școlii sociologice de la București au lansat ambițioase programe de cercetare. Aceste echipe au constituit adevărate școli pentru tinerii sociologi. Un merit special al vechii generații a fost de a promova legitimitatea sociologiei ca știință, a unei practici sociologice eliberate de paradigma ideologiei comuniste. Cercetările sociologice reprezentau semnul unei deschideri a sistemului comunist și o speranță a promovării reformelor. Primul pas al instituționalizării sociologiei a fost Înființarea Centrului de Cercetări Sociologice (1965) și reînființarea secției de sociologie În universitățile cele mai importante
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Începutul anilor ’70 tinerilor sociologi. Marea majoritate a tinerilor de atunci, care după 1989 au reconstituit Învățământul sociologic, au avut burse de 6-12 luni În Occident În acea perioadă. Aceștia au luat contact direct cu sociologia occidentală, venind cu o paradigmă sociologică occidentală și asimilând-o mai solid. După 1974 acordarea de burse În Occident a fost sistată. În această perioadă sociologia a cunoscut o adevărată explozie. A crescut și numărul de publicații cu profil strict sociologic. Alături de sociologii din generația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]