2,493 matches
-
tatălui numai dacă filiația este confirmată prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN. ... (5) În cazul adopției copilului de către soția celui care a recunoscut copilul născut în afara căsătoriei, instanța judecătorească va admite cererea de încuviințare a adopției numai dacă paternitatea este confirmată prin rezultatul expertizei filiației prevăzute la alin. (4). Cheltuielile determinate de efectuarea expertizei sunt suportate de către adoptator. În situația în care adoptatorul nu dispune de resursele financiare necesare, acestea vor fi suportate din bugetul de stat. ... Articolul 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158835_a_160164]
-
părintelui firesc; ... l) documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopției copilului de către soția părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum și în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii; ... m) declarația notarială pe propria răspundere, prevăzută la art. 6 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158835_a_160164]
-
privind constatarea nulității și anularea căsătoriei. Raporturile juridice între părinți și copii Articolul 26 1. Raporturile juridice dintre copil și părinți se stabilesc potrivit legii Părții Contractante al carei cetățean este copilul. 2. În cauzele privind contestarea, tăgăduirea și stabilirea paternității precum și în cele privind contestarea și stabilirea maternității este aplicabilă legea Părții Contractante al carei cetățean este copilul. Articolul 27 1. Pentru rezolvarea cauzelor prevăzute în articolul 26 sînt competențe instanțele acelei Părți Contractante al carei cetățean este copilul. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141196_a_142525]
-
care doresc să adopte singure, ai căror soți sunt bolnavi psihic, au handicap mintal sau se găsesc în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) și (2). ... (4) Copilul din afara căsătoriei, recunoscut de tată pe cale administrativă, precum și copilul a cărui paternitate a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii, pot fi adoptați de către soția tatălui numai dacă filiația este confirmată prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258245_a_259574]
-
tatălui numai dacă filiația este confirmată prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologică ADN. ... (5) În cazul adopției copilului de către soția celui care a recunoscut copilul născut în afara căsătoriei, instanța judecătorească va admite cererea de încuviințare a adopției numai dacă paternitatea este confirmată prin rezultatul expertizei filiației prevăzute la alin. (4). Cheltuielile determinate de efectuarea expertizei sunt suportate de către adoptator. În situația în care adoptatorul nu dispune de resursele financiare necesare, acestea vor fi suportate din bugetul de stat. ... Articolul 8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258245_a_259574]
-
părintelui firesc; ... k) documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopției copilului de către soția părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum și în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii; ... l) declarația notarială pe propria răspundere, prevăzută la art. 6 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258245_a_259574]
-
subliniat distincția dintre "modă" și "vestimentație" și am argumentat necesitatea integrării unor concepte, precum "gust", "înfățișare" și "manieră", în sfera explicativă a fenomenelor modei. Am prezentat în ordine cronologică principalele direcții de studiu și am stabilit, pornind de la bibliografia consultată, paternitatea unor teorii. Capitolul al doilea este dedicat analizei sociologice a modei, în special vestimentației ca fapt social, și a urmărit traseul conceptului de "modă" în cele două direcții de studiu care s-au conturat: prima, corelativă evenimentelor social-politice și culturale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în enunțarea unor teorii timpurii, unanim recunoscute, care explică originile vestimentației. Este vorba de teoria comportamentului modest (modesty theory), teoria înfrumusețării (adornment theory) și teoria protecției (protection theory). Consider că, din punctul de vedere al obiectivului acestei lucrări, respectiv stabilirea paternității unor teorii, este util să prezint primele contribuții științifice în consemnarea aspectelor psihologice și sociale despre fenomenul îmbrăcămintei. Astfel, voi cita unele lucrări care se încadrează în curentul evoluționist și voi arăta că ipotezele teoriilor menționate anterior își au originea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
oameni îndrăznesc să se sustragă de sub stăpânirea ei? Cu modele sunt călăuzite masele, nu cu argumente (G. Le Bon, 1895/2003, 65). Moda apare ca un tip de imitație larg răspândită în viata cotidiană. Gabriel Tarde, căruia îi este atribuită paternitatea teoriei imitației, considera că moda ilustreză principiul imitației, aceasta fiind caracteristică vieții sociale. Omul este prin esența sa o ființă socială care imită idei, obiceiuri, norme, valori sociale, mode, conduite. Există două tipuri de imitație: imitația-tradiție, care asigură legătura dintre
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la creșterea productivității, se majora numărul salariaților implicați În activitatea de producere, creștea salariul acestora, toate acestea contribuind la sporirea avuției naționale) argumentează ghidarea activității Întreprinzătorului nu de dorința rațională de multiplicare a profitului la maximum, ci de prezența instinctului paternității, care se manifestă prin asigurarea unei bunăstări materiale a familiei sale. Reprezentantul de vază al neoinstituționalismului, John K. Galbraith, În lucrarea sa Noul stat industrial (1967), reflectă În fapt tendințele actuale de dezvoltare industrială. Originalitatea conceptelor lui Galbraith și-au
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
a Poloniei cu Principatele va fi Friedrich al II-lea, care vedea în el „alternativa optimă” pentru stingerea tuturor complicațiilor. Regele Prusiei a propus-o, la 24 martie 1771, în mod direct, motiv pentru care cancelarul Rusiei îi și atribuia paternitatea, ceea ce este greu de stabilit cu precizie. Într-adevăr, nouă zile mai înainte, la 15 martie 1771, von Solms îi scria din Petersburg lui Friedrich al II-lea că în capitala Rusiei a fost avansat, ca idee „vagă și preliminară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a sfătuit pe Tell să ia oștirea, tezaurul și munițiile și să părăsească capitala, idee care i-ar fi plăcut acestuia din urmă, dar n-a făcut nimic pentru traducerea ei în viață. Firește, Zablocki își atribuie intenții a căror paternitate este greu de stabilit, mai ales că ele au fost împărtășite de N. Bălcescu cu mult înainte de sosirea la București a colonelului polonez (organizarea armatei, rezistența armată etc). Oricum, Zablocki pare să se fi angajat în acțiuni insuficient de bine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lipsa de supraveghere (prezumția de vinovăție a părinților) sau bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt, de regulă, rezultatul contribuției egale a acestora (prezumția comunității de bunuri), sau copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei (prezumția de paternitate a copilului născut în timpul căsătoriei). Cât privește prezumția ca regulă de probă, aceasta implică o dublă deplasare a obiectului probei 497: o dată de la faptul generator de drepturi necunoscut (greu sau imposibil de dovedit), la un fapt vecin și conex cu
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acest mijloc de probă, de a dovedi faptul că acea hotărâre exprimă adevărul obiectiv în litigiul soluționat anterior. Acest adevăr este prezumat de lege, iar partea adversă nu va putea pune în discuție temeinicia sa. De asemenea, prezumția legală de paternitate a copilului născut în timpul căsătoriei scutește pe mama acestuia de probațiunea privind paternitatea copilului, legea stabilind că acel copil are ca tată pe soțul mamei. Prezumția fiind relativă, tatăl prezumtiv va putea face dovada contrară, în limitele în care legea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
obiectiv în litigiul soluționat anterior. Acest adevăr este prezumat de lege, iar partea adversă nu va putea pune în discuție temeinicia sa. De asemenea, prezumția legală de paternitate a copilului născut în timpul căsătoriei scutește pe mama acestuia de probațiunea privind paternitatea copilului, legea stabilind că acel copil are ca tată pe soțul mamei. Prezumția fiind relativă, tatăl prezumtiv va putea face dovada contrară, în limitele în care legea admite, răsturnând prezumția de paternitate. Dar, la oricare dintre aprecieri ne-am opri
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
căsătoriei scutește pe mama acestuia de probațiunea privind paternitatea copilului, legea stabilind că acel copil are ca tată pe soțul mamei. Prezumția fiind relativă, tatăl prezumtiv va putea face dovada contrară, în limitele în care legea admite, răsturnând prezumția de paternitate. Dar, la oricare dintre aprecieri ne-am opri, este cert că prezumțiile sunt elemente valoroase ale sistemului probator permițând să se stabilească indirect, pe cale de inducție și deducție situații de fapt a căror dovadă directă ar fi greu de realizat
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de art. 590 din Codul civil de la 1864, privitoare la proprietatea comună a zidului ce desparte două terenuri poate fi combătută, dar numai prin înscrisuri, semne de necomunitate sau prescripție achizitivă 511; sau, numai soțul mamei poate combate prezumția de paternitate, prin tăgăduirea paternității. În literatura juridică 512 recentă se pledează tot mai mult pentru o relativizare a prezumțiilor absolute, astfel ca ele să nu devină,din mijloace care facilitează cunoașterea, piedici în calea acesteia. Aceeași idee se regăsește și în
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
din Codul civil de la 1864, privitoare la proprietatea comună a zidului ce desparte două terenuri poate fi combătută, dar numai prin înscrisuri, semne de necomunitate sau prescripție achizitivă 511; sau, numai soțul mamei poate combate prezumția de paternitate, prin tăgăduirea paternității. În literatura juridică 512 recentă se pledează tot mai mult pentru o relativizare a prezumțiilor absolute, astfel ca ele să nu devină,din mijloace care facilitează cunoașterea, piedici în calea acesteia. Aceeași idee se regăsește și în practica judiciară 513
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
instanței de judecată. Dacă instanța înlătură concluziile experților, ea va trebui să motiveze. Sunt situații în care expertiza nu poate fi înlăturată decât printr-un alt mijloc de probă, de o valoare științifică egală (de exemplu, expertiza de excludere de la paternitate nu poate fi înlăturată prin depozițiile unor martori). Dacă instanța se află în fața a două expertize contradictorii, ea poate accepta motivat o expertiză și să o înlăture pe cealaltă, sau să le înlăture pe amândouă și să recurgă la alte
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
asemenea, drepturile la acțiune, referitoare la raporturile de familie, având un obiect nepatrimonial sunt, în principiu, imprescriptibile. Așa sunt: dreptul la acțiune al copilului pentru stabilirea filiației față de mamă, dreptul la acțiune în contestarea unei recunoașteri de maternitate sau de paternitate, dreptul la acțiune al părinților (care nu locuiesc împreună) pentru stabilirea locuinței copilului minor, la unul dintre ei etc. Și principiul imprescriptibilității dreptului la acțiune având un obiect nepatrimonial, comportă unele excepții expres prevăzute de lege562. Revenind în sfera raporturilor
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
etc. Și principiul imprescriptibilității dreptului la acțiune având un obiect nepatrimonial, comportă unele excepții expres prevăzute de lege562. Revenind în sfera raporturilor juridice de familie, reține atenția, în acest sens, termenul de 1 an pentru dreptul la acțiune în stabilirea paternității din afara căsătoriei, precum și termenul de 6 luni pentru dreptul la acțiune în tăgăduirea paternității. În cazurile de mai sus, interesul eliminării incertitudinii cu privire la filiația față de tată primează în raport cu rațiunile care impun imprescriptibilitatea dreptului la acțiune privind drepturile de felul acesta
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
expres prevăzute de lege562. Revenind în sfera raporturilor juridice de familie, reține atenția, în acest sens, termenul de 1 an pentru dreptul la acțiune în stabilirea paternității din afara căsătoriei, precum și termenul de 6 luni pentru dreptul la acțiune în tăgăduirea paternității. În cazurile de mai sus, interesul eliminării incertitudinii cu privire la filiația față de tată primează în raport cu rațiunile care impun imprescriptibilitatea dreptului la acțiune privind drepturile de felul acesta. Dacă prin încălcarea drepturilor personale nepatrimoniale se produc anumite consecințe păgubitoare (materiale sau morale
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
că: "Anularea căsătoriei din aceste cauze poate fi cerută de cel al cărui consimțământ a fost viciat, în termen de 6 luni de la încetarea violenței ori de la descoperirea erorii sau a vicleniei"; termenul de 6 luni aplicabil acțiunii în tăgada paternității copilului din căsătorie, prevăzut de art. 55 al. 1 din fostul Cod al familiei (termenul de 6 luni curge de la data când tatăl a luat cunoștință despre nașterea copilului); termenul de 1 an pentru acțiunea în stabilirea paternității copilului din afara
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în tăgada paternității copilului din căsătorie, prevăzut de art. 55 al. 1 din fostul Cod al familiei (termenul de 6 luni curge de la data când tatăl a luat cunoștință despre nașterea copilului); termenul de 1 an pentru acțiunea în stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei (art. 60 din fostul Cod al familiei prevedea că: "Acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei poate fi pornită în termen de un an de la nașterea copilului"). Dacă un copil a pierdut calitatea de copil din căsătorie, prin
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
familiei (termenul de 6 luni curge de la data când tatăl a luat cunoștință despre nașterea copilului); termenul de 1 an pentru acțiunea în stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei (art. 60 din fostul Cod al familiei prevedea că: "Acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei poate fi pornită în termen de un an de la nașterea copilului"). Dacă un copil a pierdut calitatea de copil din căsătorie, prin efectul unei hotărâri judecătorești, termenul de 1 an pentru intentarea acțiunii în stabilirea paternității din afara căsătoriei
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]