8,290 matches
-
Cu ochii ei fermecători O adora de-o viață-ntreagă Când o vedea-l treceau fiori. Un vis frumos ei au trăit Până ce-o fată-a întâlnit Atunci cei doi s-au despărțit Deși-n tăcere-a suferit... Mânat de patima averii Străin de sincera iubire Închină azi cupa durerii Inima-i zace-n împietrire ... Citește mai mult Lada cu zestreAdeseori pe drumul viețiiConduși suntem de o dorințăCu gândul doar la bogățiiUităm de suflet și credință.Așa păți și el - feciorul
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
Privea spre ea, îi era dragăCu ochii ei fermecătoriO adora de-o viață-ntreagăCând o vedea-l treceau fiori. Un vis frumos ei au trăitPână ce-o fată-a întâlnitAtunci cei doi s-au despărțitDeși-n tăcere-a suferit...Mânat de patima averiiStrăin de sincera iubireînchină azi cupa dureriiInima-i zace-n împietrire... XX. AM REVENIT ÎN SAT, AM REVENIT ACASĂ!, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015. Am revenit în sat, am revenit acasă! Am
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
unor eprubete sterile, autoarea lor nu este contaminată de frământările generaționiste ci urmărește cu fidelitate graiul simțirii aparent fără preocupări estetice. Rostirea poetică este directă; nu se lasă strivită în contorsiuni stilistice, nu apelează la durități de limbaj, nu ascunde patimi revanșarde și ambiții elitiste: „ ... las departe tristeți adunate/ Mă umplu fiori de o dulce dorință/ De viață, ce simplu trăită-mi dă Pace/ Cu liniște-mi dăruie-ntreaga ființă”. Este un crez al vieții care îmbracă un crez poetic. *** Marian
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
apare amintirea, călătoream peste coclauri de-nțeles, peste cărări de frig, sau peste vers să-mi redescoper firea. Și mă zăresc iar tânăr, iar ferice, iar nemuritor, ca-n vremea de demult, vremea iubirilor sau vremea zborului desprins din zbor- patimilor, dorului și amăgirilor. Și în acest timp, se scurge peste timp o sarcină cu semn schimbat din noi protonul care s-a înfipt cu sarcina de infinit ce sparge vidul sau se rupe de înapoi. Știu, nu ma recunoști! În fața
ADNOTARI CU SEMN SCHIMBAT de PETRU JIPA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362508_a_363837]
-
săptămâni și alte luni. Dar ce folos că timpul își urmează Rutina sa de secole, în van, Când inima-nghețată nu vibrează Nici măcar vara-n al iubirii lan? Îmi mai rămâne doar să-mi cânt durerea În versul meu de patimă și dor, Și osândită, astăzi, cu tăcerea, Să mă ridic ori să aștept să mor... (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: TĂCEREA DIN ADÂNCURI / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2177, Anul VI, 16 decembrie
TĂCEREA DIN ADÂNCURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362493_a_363822]
-
patronii”: „Pe treapta-aceasta de privatizare, / Patronu-i o invenție oportună, / Prin cele două mâini care le are,/ Cu una ia și cu cealalt-adună”/ Prin sita umorului și satirei lui Teodor Barbu au fost trecute căsnicii, servicii, năravuri și metehne omenești, patimi și lupte politice (trepăduși, demagogi, traseiști, nepotisme). Ex.”Sancțiune”: „Fiindcă treabă n-a făcut, / „X” din schemă a căzut, / Dar, având un unchi sus-pus, / A căzut de jos în sus”/ Volumul cuprinde, în partea finală și câteva fabule, sonete și
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
poezii de slavă pentru cei ce și-au dat viața să păstreze trupul țării mele, România. Iubita mea Copilărie, aș vrea să citești aceste rânduri și să vii lângă mine să mai ascultăm pe micuțul flașnetar care cânta cu atâta patimă o romață pe care ți-o trimit în dar. C O P I L S Ă R M A N În colțul străzii, lângă berărie, Se-aude flașnetarul meu... Mă duc spre el, cu bucurie, S-ascult un minunat tangou
SCRISOARE NEEXPEDIATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360999_a_362328]
-
niciodată vrednici să ne împărtășim nu înseamnă că nu ne mai împărtășim deloc. Nu înseamnă nici să păcătuim în continuare, pentru că oricum suntem nevrednici de Sfânta Împărtășanie. Viața creștină este exigentă și înseamnă o luptă permanentă cu păcatul și cu patimile pentru dobândirea virtuților sau a deprinderilor bune. Când păcătuim grav, ne spovedim, facem canonul de pocăință și apoi ne reintegrăm în Biserică prin primirea Sfintelor Taine. Conștiința păcătoșeniei și a nevredniciei, nu numai de a ne împărtăși, ci chiar și
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
sfințire a vieții. Sfânta Împărtășanie nu ne transformă decât în măsura angajării noastre prin asceză la despătimirea și sfințirea personală. Putem să ne împărtășim în fiecare zi, dar dacă nu ne luptăm prin rugăciune și înfrânare să ne curățim de patimi, nu vom scăpa de ele. Mai mult, ca în cazul lui Iuda, Împărtășania luată cu nepăsare sau în stare de păcate de moarte ni se face spre osândă, adică ne afundă și mai mult în păcat. Dar și refuzul Împărtășaniei
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
frunte - lumină de gând, simțeam mângâiere în frunze, în ram și-n ochii-ți albaștri mistere curgând. Petale de flori au căzut secerate, în ochii-mi luceferi izvoare-au secat și lacrima ta s-a-nfrățit cu abisul ce-n mreje de patimi te-a prins...și-ai plecat! Petale de flori au căzut peste lume, când zâmbetul meu a-mpietrit, cu-n oftat... eu nu te știam nici măcar după nume dar tu mă știai după mersul săltat. 30 aprilie 2012 Referință Bibliografică
PETALE DE FLORI AU CĂZUT PESTE LUME de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361163_a_362492]
-
cercuri noi se deschid. Ciudată clepsidră! Incertitudinea ta, un bulgăre ce zace-n stare latentă, la o ușoară adiere, privire sau șoaptă a minții se va rostogoli în abisul mlaștinilor din meadrele Styxului, un tăvălug ce va târî prin focul patimii, în ceață și umbre, amintiri calde, lumină și zâmbet, spre a uitării lui Lethe... Suntem călători pe cele cinci râuri spre Lumea de Dincolo. AȘA SE NASC ÎNGERII Să vrei să o iubești încet, încet, atât de încet, scufundat în
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
astfel o lume albastră împietri în tăcere! Doar zborul de păsări și fluturi luceau semne vagi în priviri, Speranța unei, cândva, viitoare lumini... Ea s-a născut În palma tatălui meu am așezat o inimă greu încercată, trecută prin focul patimilor, plătind crunt vama tristeții. Pulsa rănită, scufundată în frigul sălbatec al tăcerii, în adâncul anilor, crescută cândva în spirale din prima maree până la delirul stelei purpurii. ( nu era inima mea ) Privindu-l, l-am rugat s-o înconjoare cu lumină
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
a îmbrățișat-o și s-a prefacut în primăvară, stea, zâmbet, lumină. În lumina zorilor în palma mea adia petala unei flori de măr. O nouă primăvară În palma tatălui meu am așezat o inimă greu încercată, trecută prin focul patimilor, plătind crunt vama tristeții. Pulsa rănită, scufundată în frigul sălbatec al tăcerii, în adâncul anilor, crescută cândva în spirale din prima maree până la delirul stelei purpurii. ( nu era inima mea ) Privindu-l, l-am rugat s-o înconjoare cu lumină
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
noi se deschid. Ciudată clepsidră! Incertitudinea ta e un bulgăre ce zace în stare latentă. La o ușoară adiere, privire sau șoaptă a minții, se va rostogoli în abisul mlaștinilor din meadrele Styxului, un tăvălug ce va târî prin focul patimii, în ceață și umbre, amintiri calde, lumina si zâmbetul, spre a uitării lui Lethe... Suntem călatori pe cele cinci râuri spre Lumea de Dincolo. Șoaptele timpului, subtil parfum de iasomie ... Trăim în lumi paralele, presărate ici-colo cu oglinzi din care
EXODUL CUVINTELOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361193_a_362522]
-
prezentare amănunțită a culegerii de proză contemporană „Scripta Manent“, apărută la editura Anamarol din București, un volum pe care-l descrie cu mândrie „ca pe o pâine românească“. Altă operă care atrage atenția noastră, noi toți fiind oarecum atinși de „patima scrisului“ este „Dincolo de Cuvânt“ (confesiunea poetului, prozatorului, coord. Valentina Becart). Fiorul scrisului este foarte bine surprins de către autoarea articolului, Doamna Elena Trifan. O scurtă remarcă: revista „Cetatea lui Bucur” își deschide generos porțile către dimensiunea universală, atât în plan spațial
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
care v-au inspirat să creați și să cântați tuturor românilor? Steliana Sima: Când eram foarte mică, parcă-l văd pe un unchi de-al meu (fratele bunicului) care stătea la poartă și cânta din fluier și caval cu atâta patimă, că puțini erau cei care treceu pe drum să nu-i dea bună ziua și să se oprească pentru câteva minurte să-l asculte. Sigur că tot ce facem în viață și, nu totdeauna, dorințele noastre se vor îndeplini așa cum ni
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
spre Emaus, unde cei doi ucenici, Luca și Cleopa, sunt abătuți în urma experienței din Ierusalim. Plini de întrebări fără răspuns și tristețe, aproape că nu observă prezența străinului de lângă ei, care îi mustră pentru că nu înțeleg Scripturile care vorbeau despre patimile și jertfa Învățătorului lor. Cuvântul îi mângâia, le arăta lucruri pe care ei nu le înțelegeau pe deplin, însă nu era suficient pentru a le oferi cunoașterea adevărată, comuniunea adevărată. Odată ce Mântuitorul Iisus Hristos binecuvântează și frânge pâinea pe care
SEMNAL PUBLICISTIC SI EDITORIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360757_a_362086]
-
epocile faste/ când Magellan zbura spre Filipine,/ când peste flori mai coborau albine,/ când dispăreau imperii arse-n foc/ de migratoare revoluții vaste ... // Vedeam un soare plictisit antarct,/ uscând noroiul de pe râtul zilei/ și pe Arghezi-n filigranul filei/ strigându-și patima despre agate/ în efemere piese într-un act ... // Și iarăși revenim în pat asim/ sub pătura cazonă ce ne frige,/ zbătându-ne ca peștii în cârlige,/ sperând că poate dincolo de apă/ un solz de fericire să găsim ... ” Dragostea este starea
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
cele mai multe ori chinuitor, deținuții fiind conștienți de suferința răsfrântă asupra celor de afară, care încearcă disperați să îi aducă înapoi. Portretul mamei îndurerate este foarte asemănător celui din „Miorița”, amintind la rândul său de chinul Maicii Domnului pe toată durata patimilor lui Hristos: Mamă, sfântă mamă,/ Cum nu ți-a fost teamă/ Drumuri să străbați,/ La atâtea porți să bați./ Să te latre potăi,/ Să te înjure oameni răi,/ Să dai peste călăi,/ Peste hapsâni,/ Peste cruzii stăpâni,/ Peste câini!// Rugile
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
și Marius Negulici, nepoatei Alexandrina Constantinescu, domnului institutor Vasile Gane, pentru a călăuzi pe Elisabeta Argeșanu - căsătorită Mărtoiu; domnului Ticu, de la administrația financiară; Societății de binefacere „Sfânta Treime”, din Domnești - 5.000 de lei; servitoarei (mărului crud din care cu patimă se înfrupta, lăsând să-i alunece barba neagră pe pielea catifelată, jucându-se cu sfârcurile fragede de țărancă pură) - 600 lei venit anual și renta statului 5%, depusă la Casa de Depuneri și Consemnațiuni; bani pentru terminarea bisericii din Domnești
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
în timpul vizitei tale? Dar știi prea bine că... Nu, nu, nu, isi scuturase ea capul, risipindu-și părul desfăcut pe umeri, teama mea avea un cu totul alt temei. Cred că-ți dai seama că, dacă nu eram mânata de patimă pentru teatru, nu m-aș fi dat plecată niciodată de lângă tine!... Poate nu crezi, dar când te-am smuls din mână Olimpiei, eram ferm hotărâtă, în entuziasmul meu, să îți rămân mereu alături. Pe Olimpia am îndepărtat-o eu, obiectasem
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne vlăguiesc, din punct de vedere duhovnicesc!... Pentru combaterea acestora este nevoie de canalizarea tuturor energiilor sufletești și trupești ale omului, cu mult discernământ
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
de instaurare a ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și a autosuficienței, toate fiind mânate de păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
lui despre Nichita Tomescu: „Nichita miza uneori pe sume exorbitante, cea mai mare ridicându-se undeva pe la 100.000 de dolari. Erau bani foarte mulți la vremea aceea...” Și Nichita fusese un mare jucător la cursele de cai. Era o patimă care durase foarte mulți ani. Într-o zi însă a spus: „Gata, de acum n-am să mai joc!” Și n-a mai jucat! „Tu nu știi nici cine a fost Cicero!” Un interesant episod din relatarea lui Dumitru Sinu
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
care mi-a spus: - Și eu și tu suntem osândiți cu aceeași pedeapsă. - Dar cine ești tu?, l-am întrebat. - Eu, răspunse etiopianul, sunt cel care L-a lovit peste obraz pe Făcătorul tuturor, pe Domnul Nostru Iisus Hristos, în timpul Patimilor. De astă deci, a terminat monahul povestirea să, nu pot înceta din plânset. Link: http://saraca.orthodoxphotos.com/bibliotecă/limonariu.htm Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă duhovniceasca (10) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 996, Anul III, 22
LIVADA DUHOVNICEASCA (10) de ION UNTARU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360922_a_362251]