15,863 matches
-
puteau vedea prizonierii, Armata roșie: dezarmați, dezbrăcați, desculți. Erau însoțiți de nemți cu casca pe cap, iar în urma coloanei, ca la paradă, motocicliști. Anna-mi spunea că și după cincizeci și cinci de ani este cuprinsă de fiorii pierderii casei, a patriei, a existenței proprii. Aceste tablouri chinuitoare o urmăresc în timpul nopților fără somn. (...) Cu timpul, în oraș au început să acționeze grupuri de diversiune antifascistă. Anna fără să stea mult pe gânduri participa la acțiunile organizației clandestine de partizani. Riscându-și
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
67-a aniversări a forțelor armate siriene, relatează AFP. "Armata poartă o bătălie eroică (...) și crucială (...), de care depinde destinul poporului și națiunii noastre, deoarece inamicul se află în prezent printre noi, utilizând agenți din interior ca mijloc pentru destabilizarea patriei, securității cetățeanului și continuarea epuizării resurselor noastre economice și științifice", a afirmat președintele al-Assad. Discursul președintelui sirian survine la scurt timp, după înființarea unui tribunal antiterorist, cu sediul la Damasc, care, potrivit presei locale, este dedicat exclusiv judecării cazurilor considerate
Bashar al-Assad: Armata poartă o bătălie ”crucială” pentru destinul Siriei () [Corola-journal/Journalistic/57784_a_59109]
-
încerce să contribuie la crearea unui asemenea sentiment de apartenență comună, nu contradictorie, la propria particularitate și deopotrivă la întregul univers. Așa cum Dante spunea că, tot bând apă din Arno, a ajuns să iubească cu înflăcărare Florența, adăugând totuși că patria noastră este lumea, la fel ca marea pentru pești. În călătoriile danubiene prin România ați avut ocazia să întâlniți diferite personalități ale culturii române. Care dintre aceste întâlniri v-a rămas întipărită în minte? Nu cred că voi putea răspunde
Claudio Magris: „A călători este metafora vieții“ () [Corola-journal/Journalistic/5847_a_7172]
-
se apuce totuși de o meserie serioasă, să intre în armată ca să aibă o pensie bună. Desigur, această scenă nu a avut niciodată loc, după expulzarea sa din URSS Brodski nu și-a mai revăzut niciodată nici familia și nici patria. Poezia lui Brodski însoțește uneori declamativ traseul poetului ocupat de lucruri mundane, dragostea, miracolul existenței, literatura ca mod de viață, pisica ieșind din cadru pentru a intra ca personaj de desen animat în ficțiunile ilustrative pentru cariera poeticească a junelui
Josef Brodski – „Pseudopoetul în pantaloni de velur“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5862_a_7187]
-
în impas. Cheia rezolvării acestei probleme este însă în mâinile autorităților ucrainene'', a afirmat Protasiewicz, membru al subcomisiei pentru drepturile omului din cadrul Parlamentului European, în cadrul unei întâlniri cu Aleksandr Turcinov și Grigori Nemiria, înalți responsabili ai partidului de opoziție Batkivșcina / Patria/, al cărei lider este dna Timoșenko. ''Eliberarea fostului premier Iulia Timoșenko este o condiție sine qua non pentru restabilirea acestor relații'', a adăugat eurodeputatul, citat de serviciul de presă al partidului Batkivșcina. La sfârșitul lui 2011, Ucraina și UE au
UE insistă asupra eliberării Iuliei Timoşenko din închisoare () [Corola-journal/Journalistic/58685_a_60010]
-
fi simțit oare Rebreanu că la București (prima dată în anii 1909- 1910, a doua oară în anii războiului și ai ocupației, 1916-1918) a devenit un ardelean suspect, care nu și-a dovedit suficient loialitatea față de țară (România, noua lui patrie) și că nu și-a câștigat legitimitatea de român? Dar, mai clar și mai concret, despre ce e vorba? O explorare biografică, oricât de sumară, e absolut necesară, pentru a autentifica similitudinile. În tribulațiile de conștiință ale lui Remus Lunceanu
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
la București și trimis la Budapesta pentru un proces de trădare sau de dezertare. Liviu Rebreanu o mai pățise o dată, cu opt ani în urmă, chiar dacă atunci acuzația era alta, aparent mult mai puțin gravă (probabil, lipsă de loialitate față de patria de origine). Trecutul lui maghiar nu fusese lichidat. Nu atât problema naționalistă este importantă în această confruntare. Ea are, desigur, rostul său politic. Nu atât arestarea în sine contează, cât consecințele ei: justificată sau nu, arestarea îl face automat vinovat
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
și îți cerem pașnic: pleacă, tiranule!", cântă foștii militari. "Tu esti ca mine, un om, nu Dumnezeu. Și eu sunt că ține, un om, nu cretin. Nu te vom mai lăsa să minți și să furi. Suntem parașutiști liberi și patria mama este cu noi! Tu nu ești decât un funcționar, nu un tar sau un Dumnezeu", continuă ei în refren. Noi suntem ca întreg poporul, nu vrem să trăim într-o țară în care peste tot se fură și se
Parodia despre Putin face senzaţie în Rusia - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/58781_a_60106]
-
spre lumea academică și culturală din Estul Europei. Occidentalii au măcar scuza de-a nu fi resimțit pe propria piele regimurile „fericirii obligatorii”: fericirea de a avea căluș în gură, fericirea de a nu putea călători, fericirea de a da patriei și partidului cât mai mulți copii, chiar dacă nu găseai cu ce să-i hrănești. Țin minte și-acum împrejurările miraculoase în care, în vara lui 1985, am găsit câteva cutii de lapte praf, la o farmacie din București, alertat de
Neobositul cinism al asasinilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5517_a_6842]
-
nu o fost apreciată atunci și probabil nici acum, pentru cei ce realizează grozăvia faptelor însă, în simplitatea lor, ei sunt eroi! Îmi aduc aminte cu plăcere la ce se găsea scris pe Pantheonul din Paris ”Aux grands hommes, la patrie reconnaissante-”pentru marii oameni, patria recunoscătoare”. Eu cred că oamenii aștia sunt mari prin simplitatea și firescul lor. De aia nici nu contează cine sunt și ce fac acum. Mă întreb câți oameni de lângă noi au pus umărul la ceea ce
Huidu, cuvinte dureroase. "Nu contează cine sunt și ce fac acum" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/55310_a_56635]
-
și probabil nici acum, pentru cei ce realizează grozăvia faptelor însă, în simplitatea lor, ei sunt eroi! Îmi aduc aminte cu plăcere la ce se găsea scris pe Pantheonul din Paris ”Aux grands hommes, la patrie reconnaissante-”pentru marii oameni, patria recunoscătoare”. Eu cred că oamenii aștia sunt mari prin simplitatea și firescul lor. De aia nici nu contează cine sunt și ce fac acum. Mă întreb câți oameni de lângă noi au pus umărul la ceea ce suntem! Eroi anonimi cărora patria
Huidu, cuvinte dureroase. "Nu contează cine sunt și ce fac acum" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/55310_a_56635]
-
patria recunoscătoare”. Eu cred că oamenii aștia sunt mari prin simplitatea și firescul lor. De aia nici nu contează cine sunt și ce fac acum. Mă întreb câți oameni de lângă noi au pus umărul la ceea ce suntem! Eroi anonimi cărora patria ar trebui să le fie recunoscătoare...", a scris Șerban Huidu.
Huidu, cuvinte dureroase. "Nu contează cine sunt și ce fac acum" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/55310_a_56635]
-
pentru toți cei interesați de carte, de capitala Piemontului, de segmentul românesc rezident aici. Cei peste 12.000 de români din Torino, cu diversitatea lor educațională, cu frustrările lor, cu marea de proiecte comune dar și de dezbinări aduse din patrie sunt deja subiect epic dar și de studii de caz în teze de doctorat din domeniul sociologiei. Nicăieri în desele și variatele mele călătorii europene nu am auzit atât de mult vorbită limba română ca aici, la picioarele Alpilor.
România la Târgul Internațional de Carte de la Torino by Mariana Gorczyca () [Corola-journal/Journalistic/5530_a_6855]
-
învățământului atenian fără a avea nicio cunoștință în domeniu, Oreste devine ținta persecuțiilor celui demascat, iar acesta caută să-l alunge de la catedră și din oraș. Presimțindu-și soarta și intuindu-și vina ancestrală, tânărul susține că să-ți părăsești patria e parcă ți-ai ucide mama (III). Iubita eroului, Aglaia, e convinsă că cel drag nu poate fi intimidat de nicio forță a întunericului într-o epocă istorică guvernată de raționalitate: O să-l amenințe cu răzbunarea zeilor? Trăim o eră
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
îngrădirii libertăților cetățenești, care prezintă destule analogii cu România comunistă. Pentru a lua un singur exemplu, scena aclamării Aglaiei, adevărată mamă din Atena, conștientă de datoria tuturor femeilor de a aduce pe lume copii spre a se îngriji de viitorul patriei trimite, parcă, în subtext, la decretul de încurajare a natalității din 1967. Dintre toate episoadele piesei care înfățișează cetatea antică drept sălaș al dictaturii, iar nu al democrației, pregnant e mai cu seamă acela al uceniciei lui Atenus în arta
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
de exil. Și-a prelungit exilul cît a putut mai mult, peste un deceniu, în speranța de a dobîndi o statură culturală și politică de nivel european (pe cea de nivel național o avea deja!). Reîntors, probabil cu regret, în patrie, a fost obligat să-și constate adevărata statură, devenită mai degrabă modestă, pentru că împrejurările favorabile din trecut se schimbaseră. A lăsat o operă fragmentară, neterminată, și mai ales mii de proiecte, unul mai himeric decît celălalt. (La 70 de ani
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
dacă România va încerca să absoarbă Republica Moldova, declară deputatul ucrainean Eduard Leonov, membru al partidului naționalist Libertatea, citat de agenția transnistreană Tiras.ru. “În urma unor evenimente geopolitice din secolul al XX-lea, teritoriile etnice ale Ucrainei au fost divizate de patria mare prin frontierele statelor vecine”, a afirmat Leonov. “În special, Republica Moldova, după destrămarea Uniunii Sovietice, a primit drept moștenire Transnistria”, a adăugat el. Deputatul ucrainean a subliniat că teritoriul transnistrean “nu este străin pentru Ucraina” și că asupra lui ar
Deputat: Ucraina să integreze Transnistria dacă România se unește cu Moldova by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55610_a_56935]
-
În acest scop, Ministerul Educației și Învățămîntului organizează și răspunde de orientarea și conținutul procesului de învățămînt, de stabilirea și de dezvoltarea rețelei instituțiilor de învățămînt în concordanță cu cerințele actuale și de perspectivă ale economiei, științei și culturii din patria noastră, de desfășurarea activităților politico-educative în toate instituțiile de învățămînt, de pregătirea practică productivă, în vederea educării multilaterale a elevilor și studenților, însușirii culturii generale și a cunoștințelor necesare exercitării unor profesiuni, formării concepției materialist-dialectice, cultivării dragostei față de patrie și popor
DECRET nr. 469 din 20 decembrie 1971 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106336_a_107665]
-
culturii din patria noastră, de desfășurarea activităților politico-educative în toate instituțiile de învățămînt, de pregătirea practică productivă, în vederea educării multilaterale a elevilor și studenților, însușirii culturii generale și a cunoștințelor necesare exercitării unor profesiuni, formării concepției materialist-dialectice, cultivării dragostei față de patrie și popor, față de cauză păcii și progresului social. În activitatea să, Ministerul Educației și Învățămîntului asigura dezvoltarea învățămîntului în strînsă legătură cu progresele științei și tehnicii, cu cerințele construcției socialismului și comunismului. Ministerul Educației și Învățămîntului organizează și răspunde de
DECRET nr. 469 din 20 decembrie 1971 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106336_a_107665]
-
de celelalte organizații sau de persoanele fizice care au îndeplinit funcții sau misiuni de răspundere în stat sau au avut un rol deosebit în viața politică, socială, economică, științifică, culturală sau artistică a țării, constituie izvor de cunoaștere a istoriei patriei, a dezvoltării politice, economice, sociale și culturale a țării, a luptei poporului român pentru cucerirea și apărarea libertății naționale și sociale, a eforturilor depuse pentru edificarea societății socialiste. Aceste documente, oricare ar fi deținătorul lor, sînt bunuri de interes național
DECRET nr. 472 din 20 decembrie 1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106340_a_107669]
-
în Spania a început să circule informații referitoare la o iminentă lovitură de stat dată de generali, înainte de a fi prea târziu. La 23 ianuarie, Catalonia s-a declarat „entitate suverană politic și juridic”, ceea ce a pus paie pe foc. „Patria este mai importantă decât democrația”, a spus generalul Juan Antonio Chicharro, (fofo). Patria, la ora actuală, are 26% din populatie fără un loc de muncă, 55% fiind tineri, iar Guvernul se confruntă cu acuzații de corupție, scrie pesurse.ro. Decizia
Guvernul spaniol, în alertă. Generalii ar pregăti o lovitură de stat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56705_a_58030]
-
stat dată de generali, înainte de a fi prea târziu. La 23 ianuarie, Catalonia s-a declarat „entitate suverană politic și juridic”, ceea ce a pus paie pe foc. „Patria este mai importantă decât democrația”, a spus generalul Juan Antonio Chicharro, (fofo). Patria, la ora actuală, are 26% din populatie fără un loc de muncă, 55% fiind tineri, iar Guvernul se confruntă cu acuzații de corupție, scrie pesurse.ro. Decizia Cataloniei de a se declară „entitate suverană” este privită de militari că un
Guvernul spaniol, în alertă. Generalii ar pregăti o lovitură de stat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56705_a_58030]
-
verbul liric, creația Anei Blandiana, reprezentînd o impunătoare sinteză a unor poetici autohtone, e la ora actuală ambasadoarea cea mai cunoscută a poeziei noastre pe mapamond. Poeta are cărți traduse în nu mai puțin de 24 de limbi. Ana Blandiana, Patria mea A4, Ed. Humanitas, 2010, 152 p.
Relațiile cu transcendența by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5684_a_7009]
-
tipărit în cadrul unei colecții intitulate generic, „Lumea 2011”, fixează cu fidelitate maximă hărțile tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reproducând fără greșeală hotarele țărilor, cu excepția României, care figurează cu conturul consacrat în perioada interbelică. Adică atunci când frontierele patriei încadrau și provinciile ulterior răpite de imperiul sovietic. Textul din partea stângă superioară nu lasă loc de îndoieli și explică: „Uniunea Europeană, 27 de state membre de la 1 ianuarie 2007”. „Să știe Poșta Franceză, una dintre cele mai respectabile instituții de stat
Poșta Franceză, greșeală sau predicție? Pe harta UE figurează România Mare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/56887_a_58212]
-
Ministerului Afacerilor Externe, Fond 71 Franța, vol. 42, raport 997, ff. 91-92). În medalionul respectiv, Eugen Ionescu mai menționa că, pentru universitarul francez, care lucrase la București timp de 13 ani ca director al Bibiliotecii Franceze, România „este a doua patrie”. Cartea din care Eugen Ionescu trimitea trei exemplare la București văzuse lumina tiparului la universitatea din localitatea respectivă, iar voința autorului era ca un exemplar din lucrare, cu dedicația sa, să fie destinat Academiei Române, altul prof. George Brătianu, tot cu
Un referat diplomatic de Eugen Ionescu by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/5803_a_7128]