4,422 matches
-
în bulb, inhibă direct aria C1. Aria senzitivă A2, situată posterolateral în bulb și pontin inferior (în vecinătatea nucleului tractului solitar), trimite impulsuri de la nervii IX și X spre ariile C1 și A1. Aferențele spre centrii cardiovasculari bulbo-pontini provin de la periferie și de la structuri nervoase superioare. Hipotalamusul modulează centrii bulbo-pontini pentru integrare în răspunsuri mai complexe. Hipotalamusul posterolateral are efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
absentă la venele mici) și intimă (endoteliu). Inervația este reprezentată de fibre simpatice vasoconstrictoare (mediator noradrenalina, vezi 14.3). Venele membrelor prezintă valvule (în cuib de rândunică), cu rol în direcționarea coloanei de sânge. Ele se opun refluării sângelui spre periferie, defectele ducând la stază venoasă și varice. Venele reprezintă un important rezervor sanguin, care poate face față unor pierderi hemoragice de pâna la 20%. Fiind vase compliante (cu pereți supli), venele permit variații mari de calibru în funcție de presiune. Presiunea transmurală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de contracție ventriculare de către presarcină (volumul telediastolic), ce depinde la rândul său de întoarcerea venoasă. Circulația venoasă face parte din sistemul de joasă presiune, alături de circulația capilară, circulația pulmonară și circulația limfatică. In sectorul venos calibrul vascular crește progresiv dinspre periferie spre cord, iar suprafața totală de secțiune scade progresiv. Ca urmare viteza de circulație înregistrează o creștere progresivă (10-25 cm/s în vena cavă inferioară; 7-10 cm/s în vena cavă superioară). Viteza de curgere este mai mica decât în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
câteva ori pe minut), frecvența crescând cu creșterea presiunii. Prezența valvelor determină unidirecționalitatea fluxului limfatic (fig. 61) și asigură coordonarea contracțiilor miogene; contracția unui segment este urmată de distensia segmentului din aval, ce determină contracția acestuia. Presiunea medie crește de la periferie spre centru, atingând 10 cm H2O în limfaticele mari. Similar cu circulația venoasă, circulația limfatică este ajutată de diverși factori: contracția musculaturii scheletice și mișcările corpului, pulsațiile arterelor vecine, compresii locale, ciclul respirator. 16.4. Rolul circulației limfatice Circulația limfatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
economică și tehnologică a rasei umane cerea noi forme de cooperare internațională. Pentru cei influențați de tradiția socialistă, totuși, interdependența internațională era un termen impropriu. Realitatea era un sistem de dominare și dependență globală care diviza lumea în "centru" și "periferie". Expresia "dezbatere interparadigmatică" a fost utilizată în anii '70 și '80 pentru a arăta că un consens timpuriu privind natura disciplinei (care a fost mereu incomplet) fusese înlocuit de un spectru larg de abordări rivale, o situație care se menține
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și ecologiste și organizații internaționale teroriste precum Al-Qaeda. * Relații dominante în mod tradițional desemnau relații strategice între mari puteri dar, în ultimii ani, și relații comerciale între societăți industriale avansate, "pacea liberală", relații de dominație și dependență între centru și periferie în economia mondială capitalistă și forme de solidaritate în interiorul "societății civile globale". * Chestiuni empirice distribuția puterii militare, controlul armamentului și gestiunea crizelor, dar și globalizare, inegalitate globală, politici identitare și fragmentare națională, cultura drepturilor universale ale omului, situația grea a
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a concentrat, totuși, pe diferențele dintre ordinile bipolare și cele multipolare. De exemplu, conflictele periferice pun foarte puțin în pericol echilibrul general bipolar. În sistemele multipolare, unde puterea este împărțită între mai mulți actori, o schimbare de aceeași magnitudine la periferie poate avea un impact semnificativ asupra echilibrului general. Semnificația unei asemenea diferențe este totuși neclară. Ar trebui oare să fie mai frecvente conflictele periferice în sistemele bipolare deoarece sunt mai puțin destabilizatoare și deci marile puteri sunt mai ferite ? Sau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
-o conflictele din Orientul Mijlociu și din Asia Centrală. Dar tot acest fapt sugerează că cea mai bună probabilitate de a pune capăt războiului dintre state rezidă în răspândirea guvernelor liberal-democratice de-a lungul globului. Extinderea zonei de pace din centru către periferie reprezintă, de asemenea, baza optimismului lui Fukuyama în privința erei postcomuniste (Doyle 1986, 1995, 1997; Russett 1993). Există atât aspecte structurale, cât și normative referitoare la "teoria păcii democratice". Anumiți liberali accentuează constrângerile instituționale asupra statelor liberal-democratice, precum opinia publică, statul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
evita pericolul ca sistemul să se bifurce între un cerc interior privilegiat și un cerc exterior dezavantajat și neputincios (Linklater 1993:33). Cea mai mare barieră în calea extinderii zonei de pace a centrului este în fond percepția, la nivelul periferiei, că ea constituie o altă formă a dominației unei culturi asupra alteia. Spiritul comerțului Liberalii din secolele al XVIII-lea și al-XIX-lea credeau că spiritul războiului și cel al comerțului erau reciproc incompatibile. Multe războaie au fost duse de state
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sunt occidentale ca orientare culturală. Pentru multe societăți, invocarea universalității este o modalitate de a ascunde mijloacele prin care o societate dominantă își impune propria cultură asupra alteia, în timp ce încalcă independența și suveranitatea acesteia. Promovarea drepturilor omului dinspre centru spre periferie asumă un grad de superioritate morală care pleacă de la premisa că Occidentul nu numai că deține adevăruri morale pe care alții sunt obligați să le respecte, ci și că acesta se poate erija în judecător al altor societăți. Chestiunea este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
exploatatoare între grupurile care apărau interesele clasei dominante din societățile din centru și cele periferice le împiedicau pe acestea din urmă să se industrializeze (Frank 1964). Ei credeau că despărțirea de economia capitalistă globală era vitală pentru dezvoltarea industrială a periferiei. Teoria sistemului mondial, așa cum a fost elaborată de Wallerstein în anii 1970 și 1980, contesta de asemenea opinia clasică marxistă conform căreia capitalismul aduce dezvoltare industrială la scară globală, cu toate că el susținea că dezvoltarea era posibilă cel puțin în cadrul unora
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
crescânde (Thomas 1999: 428). S-a remarcat în cele de mai sus că mai mulți marxiști încadrați în curentul marxist din Lumea a Treia susțineau că proletariatul din lumea industrială este unul din beneficiarii neoimperialismului; ei sprijineau revolta națională a periferiei, mai degrabă decât idealul socialist occidental de internaționalism proletar (Emmanuel 1972). Marxiștii occidentali nu reușeau să se pună de acord dacă ar trebui să susțină sau nu mișcările de eliberare națională din societățile aflate în exteriorul spațiului occidental, și mulți
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
final, avântul luat de noua perspectivă constructivistă a fost sprijinit și de faptul că unii cercetători din aria convențională a disciplinei, frustrați de slăbiciunile analitice ale teoriilor raționaliste dominante, au îmbrățișat, și ei, cu entuziasm, noua perspectivă, deplasând-o de la periferie spre curentul principal al dezbaterii teoretice. Ecou al diviziunilor din cadrul teoriei critice internaționale, constructiviștii sunt împărțiți între moderniști și postmoderniști. Oricum, cu toții au încercat să articuleze și să exploreze trei afirmații ontologice legate de viața socială, afirmații despre care ei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
să redefinească raționalitatea astfel încât să fie mai puțin exclusivistă și instrumentală și să respecte relațiile umane (pe toate palierele) ca și interdependența dintre ființele umane și natură (Tickner 1991: 204-6). Spre exemplu, anumiți cercetători caută modele emancipatorii de acțiune la periferie printre femeile din lumea a treia și printre activistele pentru drepturile omului (Ackerly 2000). Alternativele feministe la nivelurile de analiză din teoria Relațiilor Internaționale nu apelează la abstractizări universaliste, ci militează pentru o mai bună contextualizare istorică și culturală pentru
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu ambiții teoretice 315, în care departajează, pripit, între pamfletul de idei (avându-l ca exponent pe Iorga), superior calitativ, prin conținutul vehiculat, și pamfletul de cuvinte (reprezentat de Arghezi), etichetat ca suburban și trivial și împins, în consecință, la periferia literaturii (o poziție, așa cum se știe, reconsiderată ulterior). În sfârșit, o remarcă a criticului, semnificativă în spiritul ei pentru ceea ce a însemnat, în parte, antiarghezianismul său conjunctural, exprimă, încă o dată, poziția fermă în raport cu pamfletul publicistic arghezian: "Nedrept cu alții, a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
desfășura fie circular, în jurul centrului, fie pe verticală, în jurul axei instituite între „sus“ și „jos“. Reprezentările „imaginale“ vor urma cele două tipuri de percepție, sugerând fie mișcarea spre centru, fie ascensiunea. Polaritatea este, la rândul ei, sugerată diferit: centru și periferie, respectiv sus și jos. Iată și câteva exemple: Reprezentări axiale 1. „Iacov a plecat din Beer-Șeba, și și-a luat drumul spre Haran. A ajuns într-un loc unde a rămas peste noapte, căci asfințise soarele. A luat o piatră
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
fixează în soluții palpabile, făurite „politic“, după chipul și asemănarea omului. Astfel, soluțiile aduse de sisteme social politice care se dezic programatic de orice influență a religiosului (excluzând explicit această dimensiune din sfera propriului mesaj sau așezând-o tolerant la periferie) configurează o ideologie salvatoare, în aceeași manieră în care operează, în alte registre, doctrinele religioase. Acest lucru l-a determinat pe un autor precum Eric Voegelin să vorbească deschis despre „religiile politice“. Viziunea potrivit căreia teologicul și politicul sunt categorii
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
valorizeze sau să defavorizeze un grup față de altul (acesta este dezideratul unui stat democratic), fie prin raportare la „religia oficială“ sau la „religia de stat“, care deține puterea politică și față de care ele vor fi subordonate sau marginalizate, funcționând ca „periferie“ tolerată a centrului. La ce anume ne gândim când utilizăm formula „minoritate religioasă“? Principiul ierarhizării implicite constă fie în numărul mai mic aladepților, fără nici o altă judecată de valoare, fie în statutul precar din punctul de vedere al înzestrării cu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
religia creștin ortodoxă a funcționat și s-a împământenit ca religie de stat, nu a existat vreme îndelungată nici o educație în sensul toleran ței sau comunicării interreligioase, întrucât toleranța și dialogul interconfesionalau fost până de curând „dictate“ oficial, minoritățile constituind periferia redusă la tăcere, sub ordonată religiei oficiale, aservită și ea politic. Care sunt efectele acestei stări de fapt? Majoritatea care a îmbrățișat religia oficială fără să o prac tice neapărat din convingere sau chiar fără să o practice deloc a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
menite să protejeze migranții în țările de origine și în cele de primire. Facilitățile create de mijloacele de transport, telecomunicațiile fac posibile traiul, socializarea, construcția identității în culturile de apartenență și în cele de adopție. În general, se migrează de la "periferii" spre "centre" (spre locurile în care veniturile sunt mai mari și "viața e mai bună"). Globalizarea actuală se manifestă ca emergența graduală a societății europene, mondiale, în care se aplică treptat politici "interstatale", "dreptul global" (vulnerabil la interese economice), de către
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
mari. Sărăcie urbană În mediul urban, lupta pentru existență este dură, mai ales pentru cei aflați în șomaj, pentru cei care lucrează "la negru", în "economia subterană", pentru cei cu salarii mici și familii cu numeroși membri, pentru cei din periferii, pentru cei care locuiesc ilegal în spații mizerabile etc. În România (conform Fișei localității, INS) sunt 167 orașe și 27 municipii. În orașele mici monoindustriale 193, dacă a dispărut întreprinderea care concentra majoritatea localnicilor salariați, situația locuitorilor e tragică. O
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de mâine"... B. Jouve 242 face comparație între câteva orașe mari ale Europei pentru a identifica în ce măsură acestea au capacitatea de a integra cartierele, de a face cât mai adecvat transportul urban, de a împărți sarcinile bănești între centru și periferii, de a face orașele cât mai competitive, nepoluante. Într-o altă carte 243 se propune ierarhizarea orașelor după criterii mai vechi și mai noi care să acopere toate aspectele devenirii urbane, inclusiv modul în care acestea știu să se prindă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
etc.), fără să dispună de resurse financiare suficiente, de capacitate de expertiză etc. Așa se face că la un moment dat nu a mai putut să ia în seamă toate populațiile marginalizate, "captivii din periurban" etc. și au apărut "revoltele periferiilor"... Orașul ar fi trebuit să strângă laolaltă și să ocrotească pe toți cetățenii în jurul unor valori fundamentale (égalité, liberté, fraternité), să garanteze respectarea acestor principii pe care le proclama cu obstinație. În țările civilizate și dezvoltate, chiar s-au pus
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
competențe, fonduri "focusate" pe "publicuri în pericol de excludere". S-a subliniat importanța participării locuitorilor și dezvoltarea unei noi cetățenii, obiectivul global fiind acela de ameliorare a "cadrului de viață urban" care să pună capăt urâțeniei urbane, mizeriei clădirilor și periferiilor... Politicile orașului După 1990, politicile orașului au fost marcate de reevaluarea Statului Providență și de accentul pe drepturile omului 250. A început să se vorbească mai mult de dezvoltarea socială urbană, de teritorializarea acțiunilor, de contractualizare, de implicarea locuitorilor, de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
sens abuzive. Orașul consumă energie, materii prime, produce bunuri, derulează activități, produce liant social, dar produce și dioxid de carbon, deșeuri, violență, frică... Orașul se auto-produce, se transformă, ia noi forme. El este pus în pericol de cartierele defavorizate, de periferiile explozive etc., dar poate fi însănătoșit de "marile bulevarde", de străzile curate, de echipamentele publice utile și estetice (nu de "buticuri", de străzi cu gropi și dâmburi, de câinii vagabonzi...). Orașul reacționează la mutațiile mediului, își pregătește viitorul așa cum poate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]