2,472 matches
-
oraș pe Chnum care avea ca animal sacru berbecul cu coarnele ră- sucite în lateral și șarpele. De aici au avut loc numeroase conflicte cu mozaicii iar odată cu alungarea perșilor, egiptenii au dat foc templului lui Iaho. După revenirea stăpînirii persane la începutul secolului lV î.e.n. ivriții s-au deplasat din nou către acest teritoriu și începînd cu secolul lll î.e.n. cea mai mare parte dintre ei s-au adunat pe neștiute într-un singur cartier al orașului Alexandria cerînd regilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
să tragă nădejde că s-ar împlini cuvintele lor»... 13,8 De aceea așa vorbește Iahwe: « Pentru că spuneți lucruri înșelătoare și vedeniile voastre sînt minciuni, iată am necaz pe voi zice Iahwe»”. Și Ezechiel pe cînd era oropsit în imperiul persan pe la anul 562 î.e.n., pe malul rîului Chebar îl apucă niște vedenii și zice la 13,3: ,,Așa vorbește Elohim: Vai de proorocii fără minte care umblă după duhul lor și nu văd nimic! 13,4 Proorocii tăi Israele, sînt
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
le controleze sinagogile un netăiat împrejur. Și iarăși nu se leagă gugumăniile deloc. Faptul că fiii lui care erau generali în armata lui Valerian ce se lupta cu perșii, s-au proclamat împărați după ce comandantul lor a ajuns în captivitate persană, făcea parte din planul șărpăriei iahviste de a pune mîna pe imperiu. Evenimentele ce au urmat în regatul Palmyrei dovedesc din plin aceste intenții. Printr-un edict din anul 257, împăratul interzice orice manifestare privată a cultului iudeo-creștin, întîlnirile în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Iaho cel întunecat, templul a fost dat pradă focului în anul 417 î.e.n. pentru că ivriții făceau sacrificii cu tauri și berbeci pe rupte sub nasul băștinașilor în religia cărora aceste animale erau considerate sacre. Alexandru Macedon distruge cu sabia imperiul persan ce stăpînea și Egiptul, punînd temeliile orașului Alexandru în anul 331 î.e.n. După moartea viforosului macedonean, imperiul lui se împarte între generali iar diadohul Ptolomeu Lagos primește satrapia Egipt în anul 323 î.e.n. și în 306 î.e.n. se proclamă rege
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
făcută pentru Valerian, care a dat trei decrete împotriva iudeo-creștinilor ce încercau să se urce tot mai sus ca păduchele în freza imperiului roman, iar născocitorul spune că blestemele lor l-au ajuns pe împărat, care a murit în captivitatea persană. Iar cei șapte munți pe care stă curva îmbrăcată în stacojiu sînt cele șapte coline pe care era așezată cetatea Romei. La 17,18 ne mărturisește chiar făcătorul de nele- giuiri și scorneli drăcești, că femeia este Roma: Și femeia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
II cu sensul de Mîntuitor și sus, adică din ceruri, Să nu mai lăsăm minciuna să ne umple mințile! Dar ivriții l-au mai descoperit odată pe Silo în scrierile lui Ieremia care îl consideră Mîntuitorul neamului ivrit pe regele persan Cirus! Prea des este învîrtit adevărul și falsificat numai pentru turta lor! Deși avem mai multe scrieri din perioada cînd Ili a fost asasinat de către iudei, nu există nici cea mai mică aluzie la aceste evenimente atît de tragice. Este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
1000 km. în spațiu! Ca surse ale descoperiri religiei strămoșești ne pot fi de mare trebuință și scrieri- le în sanscrită ale vechilor aryas din India, neamul nostru răzlețit către soare răsare prin secolul XXVll î.e.n. cît și unele texte persane unde apare Mitra ca divinitate solară. În textele Veda, Mithra era un zeu al luminii, invocat împreună cu cerul, purtînd uneori și numele de Varuna; în morală era recunoscut drept protectorul adevărului și înțelepciunii, potrivnicul falsității și erorii, cel ce era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
început, deoarece infinitul începuse deja să roadă rădăcinile gândirii lor, din cauza lui Zenon din Elea, un filozof considerat de contemporani ca fiind cel mai enervant om din lumea greacă. Zenon s-a născut în jurul anului 490 î.Cr., la începutul Războaielor persane - un conflict uriaș între Răsărit și Apus; Grecia avea să înfrângă Persia; însă filozofia grecească nu avea să îl înfrângă pe Zenon niciodată - fiindcă Zenon avea un paradox, o problemă de logică insolubilă pentru modul de gândire al filozofilor greci
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
avea nici o valoare. Avea înțeles numai datorită cifrelor din stânga sa; simbolul lui zero nu însemna nimic dacă era singur. În India însă, situația s-a schimbat. În secolul al IV-lea î.Cr., Alexandru cel Mare a mărșăluit cu trupele sale persane din Babilon până în India. Prin intermediul acestei invazii, matematicienii indieni au auzit pentru prima dată de sistemul numeric babilonian - și de zero. Când Alexandru a murit, în anul 323 î.Cr., generalii săi, puși pe harță, au împărțit imperiul în bucățele. Roma
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
voinței (singurul remediu eficient), trăsătură care ține de individ și mai puțin de societate. De aceeași importanță este și incursiunea pe care Paulescu o face în legislația religioasă de-a lungul timpurilor și în diverse zone geografice. Astfel, analizând mazdeismul persan, brahmanismul și apoi budismul la indieni, politeismul egiptean, confucianismul la chinezi, ajunge la concluzia că doar brahmanismul și confucianismul conțin câteva porunci cu referire la moralitate și relațiile dintre oameni și anume: să nu ucizi, să nu furi, să nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ani de la întemeierea primului stat centralizat și independent sub conducerea lui Burebista. Recordul în materie îl deține, totuși, șahul Iranului Mohammad Reza Pahlavi, care în 1971 a celebrat printr-un fastuos pachet de ceremonii 2500 de ani de la întemeierea imperiului persan. Ambele evenimente, atât cel românesc cât și cel iranian, urmăreau exhibarea simbolică a vechimii statalității, în ideea de a conferi prestigiu și legitimitate formelor statale curente. A doua evoluție notabilă ține de auctorialitate: numele autorilor manualelor școlare de istorie publicate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
strămoși direcți ai poporului nostru" (Daicoviciu et al., 1984, p. 22). Nici sugestia măreției civilizației traco-dace nu a rămas nefructificată didactic. Programul... a evidențiat "procesul de înrîurire reciprocă" dintre civilizația traco-dacică și "civilizațiile cele mai avansate ale antichității - greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică a influenței mutuale, arătând că "daco- geții au intrat de timpuriu în contact cu civilizațiile străine (persană, scitică, greacă, mai tîrziu celtică și romană), preluând
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
civilizațiile cele mai avansate ale antichității - greacă, romană, persană și altele" (1975, p. 27). Manualul care tratează "istoria antică a României" prelucrează teza programatică a influenței mutuale, arătând că "daco- geții au intrat de timpuriu în contact cu civilizațiile străine (persană, scitică, greacă, mai tîrziu celtică și romană), preluând de la ele o serie de elemente avansate, dar exercitînd, în același timp, o influență asupra lor" (Daicoviciu et al., 1984, p. 31). Este adăugată precizarea care lămurește egalitatea de statut civilizațional de pe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
eul” nostru moral). * „Ochii omului văd În exterior ceea ce se Întîmplă În interior.” (Emil Cioran) De fapt, ochii văd ceea ce omul vrea să vadă, sau ceea ce corespunde dispozițiilor noastre sufletești: „Dacă mintea-i oarbă, ce folos de ochi limpezi?” (proverb persan). CÎtă dreptate avea și C-tin Noica atunci cînd spunea că frumusețea vine „dinăuntru În afară”, și nu invers: de ex. pentru un Îndrăgostit o fată urîțică pentru alții, devine frumoasă, pentru că așa o vede „sufletul” său Îndrăgostit. * Se știe
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de ani, familia regală a garantat îndeaproape, ca pe un secret de stat, metodele de producere a mătăsii, un produs foarte important al comerțului extern al Chinei cu alte țări. Abia în secolul VI d.Hr., cu ajutorul a doi călugări persani, ouăle viermilor de mătase și semințele dudului au părăsit China. Disperată, China a încercat să producă derută în rândul celor ce intenționau să dezvolte industria mătăsii, afirmând că mătasea se obține prin expunerea lânii la soare, stropirea ei cu apă
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
unele, dincolo de epoci și de culturi? Parametrii permanenți ai istoriei Nu am vrea să punem în niciun fel la îndoială specificitatea demersului sociologic, care constă în explicarea socialului cu ajutorul socialului. Montesquieu avea dreptate când ironiza spiritul conservator local în Scrisorile persane și insista asupra relativității obiceiurilor și a modurilor de gândire. A fă-cut un mare bine, punând în lumină diversitatea culturilor. Dar ne pare greșit să reducem zona de valabilitate a valorilor la cadre temporale și spațiale limitate. De ce? Ni se
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
judece totul doar după propria măsură. O nouă concepție se impune treptat. Lucrurile pământești sunt relative. Relativismul intră în bagajul cultural al Europei. Dictonul se verifică: adevăr dincoace de Pirinei, eroare dincolo de Pirinei. Montesquieu demonstrază că e posibil să fii persan. Relativismul nu este unul filosofic, care neagă orice posibilitate de a găsi un absolut, o cunoaștere obiectivă, un adevăr. Relativismul este cultural: refuză să facă o normă din moravurile, cutumele, credințele unui popor, să le declare superioare. Etnocentrismul dăinuie mult
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
28 aprilie 1944 în Bad Kreuznach, Renania-Palatinat, Germania) este un politician german. Verheugen a jucat un rol activ la procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. footnote>. Era văzut de guvernanți și parlamentari ca un satrap din vechiul Imperiu Persan. El era „ochii și urechile huniunii europene”. Prin prisma rapoartelor prezentate de el la Bruxelles sau la Strasbourg, României i se mai acorda un bonus, sau i se dădea o sancțiune. O instituție financiară, cu caracter cămătăresc este Fondul Monetar
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
persani Omar Khayyam, Saadi și Djalal ud-Din Rumi. Autodidact, cunoscător al unor limbi vechi, „pasionat al unei iubiri intelectuale absolut gratuite”, „mistuit de o benefică monomanie” (Mircea Anghelescu), S. și-a legat numele de restituirea în românește a poeziei clasice persane (Omar Khayyam, Saadi, Hafez și Rumi). O face cu acribie, respectând formele tehnice ale liricii persane (robaiul, gazelul) până la subtilități de rimă precum păstrarea radifului (cuvânt ce se repetă după rimă), redând cu fidelitate prozodia originalului. În prefețe și glose
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
unei iubiri intelectuale absolut gratuite”, „mistuit de o benefică monomanie” (Mircea Anghelescu), S. și-a legat numele de restituirea în românește a poeziei clasice persane (Omar Khayyam, Saadi, Hafez și Rumi). O face cu acribie, respectând formele tehnice ale liricii persane (robaiul, gazelul) până la subtilități de rimă precum păstrarea radifului (cuvânt ce se repetă după rimă), redând cu fidelitate prozodia originalului. În prefețe și glose, literatul atrage atenția asupra deosebirilor dintre poezia arabă și cea persana a marilor clasici, aceasta din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
sale reușesc să reconstituie, îndeosebi în formă condensata a robaiului, rafinamentele unei poezii de înaltă tensiune emoțională. O preocupare specială a arătat S. operei misticului persan Djalal ud-Din Rumi (secolul al XIII-lea), din al carui Poem spiritual, supranumit „Coranul persan” sau „Coranul lăuntric”, chintesența a reflecției sufite și sinteză a ideilor filosofice de la neoplatonism la gândirea orientala (chineză, indiană, persana, arabă), comparabil cu Divină Commedia dantesca, a transpus întinse pasaje în distihuri. SCRIERI: Iedera, București, 1968. Traduceri: Omar Khayyam, Saadi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
lăuntric”, chintesența a reflecției sufite și sinteză a ideilor filosofice de la neoplatonism la gândirea orientala (chineză, indiană, persana, arabă), comparabil cu Divină Commedia dantesca, a transpus întinse pasaje în distihuri. SCRIERI: Iedera, București, 1968. Traduceri: Omar Khayyam, Saadi, Hafez, Catrene persane (Robaiat), pref. trad., București, 1974; ed. pref. trad., cuvânt înainte Ahmad Fard Hosseini, [București], 2002; Trei poeți persani. Omar Khayyam, Saadi, Hafez, îngr.trad., București, 1982; Hafez, 100 de gazeluri, București, 1977; Saadi, Bustan (Livadă), pref. trad., București, 1978, 100
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
arabă), comparabil cu Divină Commedia dantesca, a transpus întinse pasaje în distihuri. SCRIERI: Iedera, București, 1968. Traduceri: Omar Khayyam, Saadi, Hafez, Catrene persane (Robaiat), pref. trad., București, 1974; ed. pref. trad., cuvânt înainte Ahmad Fard Hosseini, [București], 2002; Trei poeți persani. Omar Khayyam, Saadi, Hafez, îngr.trad., București, 1982; Hafez, 100 de gazeluri, București, 1977; Saadi, Bustan (Livadă), pref. trad., București, 1978, 100 de învățăminte din Golestan (Grădină trandafirilor), ed. bilingva, pref. trad., f.l.,1998, 15 parabole din Bustan (Livadă) ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
Ahmad Fard Hosseini, introd. George Grigore, București, 2002; Babă Taher, 50 de catrene, ed. bilingva, pref. trad., f.l., 1998. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Iedera”, GL, 1968, 33; Lucian Raicu, Proza, GL, 1968, 35; Alexandru Balaci, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, RMB, 1974, 10 decembrie; Dan Grigorescu, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, CNT, 1975, 16; Nicolae Balotă, Poeți persani, RMB, 1975, 1 mai; Dan Grigorescu, Hafez, „Gazeluri”, CNT, 1977, 25; Ion Segărceanu, Saadi, „Bustan (Le Verger)”, „Actualités roumaines”, 1978, 24
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
catrene, ed. bilingva, pref. trad., f.l., 1998. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Iedera”, GL, 1968, 33; Lucian Raicu, Proza, GL, 1968, 35; Alexandru Balaci, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, RMB, 1974, 10 decembrie; Dan Grigorescu, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, CNT, 1975, 16; Nicolae Balotă, Poeți persani, RMB, 1975, 1 mai; Dan Grigorescu, Hafez, „Gazeluri”, CNT, 1977, 25; Ion Segărceanu, Saadi, „Bustan (Le Verger)”, „Actualités roumaines”, 1978, 24 octombrie; Dan Grigorescu, Poezia înțeleptului, CNT, 1978, 49; Șerban Cioculescu, Saadi, „Bustan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]