3,204 matches
-
tras însă într-o zi cu ochiul. Măștile stau atârnate pe pereți, o vrăjitoare râde într-un colț, un iepure se-ascunde după Cosânzeana. „Prichindel Știe-tot are părul creț ca un harap, dar nu-i harap. Are căciuliță roșie de pitic, dar nu-i pitic. Ochelari de bunic, dar nu-i bunic. E o păpușă. Are o haină de lână galbenă, cu năsturei verzi, mănuși tot verzi... ca două frunze.“ La serbare am fost Crăiasă. Păcat că aveam părul tuns atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
zi cu ochiul. Măștile stau atârnate pe pereți, o vrăjitoare râde într-un colț, un iepure se-ascunde după Cosânzeana. „Prichindel Știe-tot are părul creț ca un harap, dar nu-i harap. Are căciuliță roșie de pitic, dar nu-i pitic. Ochelari de bunic, dar nu-i bunic. E o păpușă. Are o haină de lână galbenă, cu năsturei verzi, mănuși tot verzi... ca două frunze.“ La serbare am fost Crăiasă. Păcat că aveam părul tuns atât de scurt... Iar el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
întreagă, un sat sau un oraș, este neospitalieră, în opoziție cu ființa solitară, slabă, mizerabilă, situație accentuată și mai mult dacă e vorba de o femeie sau o văduvă, sau de cineva marginal, aflat într-o situație de semi-excludere. Povestea piticului care se întoarce acasă, din legendele germane ale fraților Grimm 156 seamănă, de altfel, cu cea despre Filemon și Baucis, dar zeii greci sunt înlocuiți de către ființe din mitologia germanică (pitic și uriaș). Piticul nu a găsit găzduire la oamenii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cineva marginal, aflat într-o situație de semi-excludere. Povestea piticului care se întoarce acasă, din legendele germane ale fraților Grimm 156 seamănă, de altfel, cu cea despre Filemon și Baucis, dar zeii greci sunt înlocuiți de către ființe din mitologia germanică (pitic și uriaș). Piticul nu a găsit găzduire la oamenii din sat care își bat joc de el; el este primit de un cioban bătrân și femeia lui care îi oferă pâine, lapte și brânză. A doua zi o furtună cumplită
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
într-o situație de semi-excludere. Povestea piticului care se întoarce acasă, din legendele germane ale fraților Grimm 156 seamănă, de altfel, cu cea despre Filemon și Baucis, dar zeii greci sunt înlocuiți de către ființe din mitologia germanică (pitic și uriaș). Piticul nu a găsit găzduire la oamenii din sat care își bat joc de el; el este primit de un cioban bătrân și femeia lui care îi oferă pâine, lapte și brânză. A doua zi o furtună cumplită devastează tot satul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
el; el este primit de un cioban bătrân și femeia lui care îi oferă pâine, lapte și brânză. A doua zi o furtună cumplită devastează tot satul, strivit de o stâncă și doar cuplul de bătrâni este cruțat ce către pitic care se transformă în uriaș. În interiorul unei familii întâlnim aceleași opoziții între fiica ospitalieră și soacra neospitalieră, sau între copii ospitalieri și părinți neospitalieri. Și aici, în pozițiile familiale, ființa slabă, izolată, dezarmată este cea face dovadă de generozitate în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
constantă asupra evenimentelor miraculoase. Cititorul este condus la o lectură dublă, una identificatoare, cealaltă critică operând într-o distanță mistificatoare, fără ca echilibru între cele două să fie afectat. Ironia lui Flaubert se găsește la toate nivelurile: în detalii mărunte (ca piticul care apare dintr-o prăjitură), în pastișarea lui Chateaubriand, a Memoriilor de dincolo de mormânt atunci când evocă panoplia armelor în camera tatălui, în parodierea procedeelor poveștii, în menționarea de elemente neverosimile (de exemplu, când se spune că sfântul Iulian merge în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
378*. Nașterea lui Iulian prilejuiește o sărbătoare care ține trei zile și care sporește această tradițională vocație ospitalieră. Se ospătară cu cele mai rare bucate și mirodenii și cu găini grase cât oile; pentru a-i veseli pe meseni, un pitic își făcu apariția dintr-o plăcintă; și cum nu mai pridideau cu pocalele fiindcă numărul oaspeților sporea mereu, până la urmă băură din cornuri și din coifuri. Oaspeții plecară în zori"379*. Primirea străinilor era întotdeauna făcută cu larghețe. Când castelanul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unor dorințe contradictorii, sfâșiat între îndatoriri religioase și educație de războinic. Dar dacă mergem mai mult spre începutul textului vedem că ruptura este consumată, de vreme ce mama nu asistă la sărbătoare și anumite detalii pot fi citite în modul simbolic. Acest pitic, plasat într-un raport invers proporțional cu "găinile grase cât oile"382 care își face apariția dintr-un pateu, răspund desigur reprezentărilor unui Ev Mediu livresc dar aduce și unele amenințări, rejucând, la modul monstruos 383, nașterea și constituind un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
într-un glob de sticlă" pe care o dau rudele, în mod tragic, fiindcă ea pune în cauză cu gravitate propria identitate și propria existență. Imagine deformată și minusculă, fiindcă să fii în spațiul familial înseamnă să rămâi mereu un pitic, pe lângă uriași, în special tatăl, "acest om gigantic", "ultima instanță [care] putea aproape fără nici un motiv să mă scoată din pat noaptea ca să mă ducă pe pawlatsche, dovedind astfel în ce măsură eu nu însemnam nimic în ochii lui"492, un tată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate din specii hidrofile și mezofile, graminee(pir, păiuș, coada vulpii, zâzanie), la
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate din specii hidrofile și mezofile, graminee(pir, păiuș, coada vulpii, zâzanie), la care se adaugă trifoi. Vegetația
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate din specii hidrofile și mezofile, graminee(pir, păiuș, coada vulpii, zâzanie), la care se adaugă trifoi. Vegetația cultivata este
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și anume: Contracția gravitațională, Stadiul de stea a secvenței principale, Stadiul de stea gigantă, Stadii tarzii în evoluția stelelor (pitică albă, stea neutronică, gaură neagră). Evoluția unei stele depinde de masa ei: nebuloasă, protostea, stea a secvenței principale, gigantă roșie, pitică albă, pitică neagră în cazul stelelor cu masă redusă, (de până la 2,5 ori masa Soarelui). Nebuloasa, protostea, stea a secvenței principale, supergigantă, supernovă, stea neutronică sau gaură neagră în cazul stelelor masive. FACULĂ Formațiune strălucitoare, din atmosfera solară, cu
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
Contracția gravitațională, Stadiul de stea a secvenței principale, Stadiul de stea gigantă, Stadii tarzii în evoluția stelelor (pitică albă, stea neutronică, gaură neagră). Evoluția unei stele depinde de masa ei: nebuloasă, protostea, stea a secvenței principale, gigantă roșie, pitică albă, pitică neagră în cazul stelelor cu masă redusă, (de până la 2,5 ori masa Soarelui). Nebuloasa, protostea, stea a secvenței principale, supergigantă, supernovă, stea neutronică sau gaură neagră în cazul stelelor masive. FACULĂ Formațiune strălucitoare, din atmosfera solară, cu o temperatură
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
au clasificat în clasele: I, II, III, IV, V, VI, VII. Din clasele I, II, și III fac parte supragigantele și gigantele; din grupa a IV-a fac parte stelele normale, stelele din grupa a V-a se numesc stele pitice; stelele din ultimele grupe ale clasificării VI, VII sunt piticele roșii și albe. LUMINOZITATE APARENTĂ Energia totală primită în unitatea de timp pe unitatea de suprafață a unui receptor de la un corp ceresc. Luminozitatea aparentă depinde de luminozitatea sa și
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
aer moale, cald, umed, controlat de zâne și furnici... Zânele, din cauza singurătății și-a lipsei unor basme pe măsura lor, deveniseră cam nerușinate, făceau pe unde apucau „fapte bune“ cu pădurarii sau cu vânătorii întâlniți întâmplător, ba chiar și cu piticii, cam debusolați și ei... Apoi se spălau grijulii în izvoarele cristaline, rotunde, și se ștergeau răbdătoare cu nuferii aflați la îndemână, ca să nu rămână gravide... Deși unele preferau. Balaurii cu șaptezeci de capete aveau gusturi monstruoase, pervertite, se dădeau în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
caracterizată, în principal, prin existența biocenozelor adaptate la condițiile de viață eurihaline. Complexul de lacuri și grinduri fluvio-marine reprezintă, de asemenea, prin formațiunile de plauri, floră și fauna specifice acestor biotopi preponderent stuficoli, un important loc de cuibărit pentru stircul pitic și cormoranul mic în colonii mixte de ardeidae, precum și pentru conservarea pajiștilor halofile. 2.6. Pădurea Caraorman (2.250 ha) a) Delimitare ... Zona forestiera Caraorman ocupă partea centrală a grindului cu același nume, grind de origine marină, fiind delimitata la
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
limita lacului Potcoava, iar la vest, de limita lacurilor Barbintii Mari și Barbintii Mici. b) Caracterizare ecologică ... Zona se caracterizează prin existența unei colonii mixte de stirci și țigănuși, egrete și cormorani mici. Constituie un loc de cuibărit pentru stircul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), rata pestrița (Anasstrepera), rata cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu git roșu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum și loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egreta, rata lingurar, soim dunărean
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
chiar intimilor. Genealogia aceasta ciudată, în care înrudirile se arată în somn, aduce cu vrejul de fasole, din basmul cunoscut, din care tot dau ,cîrcei". Figuri antropoide, zoomorfe, spectre și aure de sfinți alunecă pe muzica din, să spunem, Dansul piticilor. Un amestec de mistere medievale, jitii, amintiri din presupuse turniruri populează un tărîm în care e loc și de covoare (persane) fermecate, și de sari, și de chimonouri și unde se adună, pe seară, fetițele de la bloc, șamanii și cavalerii
Bouquet garni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11382_a_12707]
-
Drum de leg?tură L=300 m; l = 7 m; S = 2.100 mp; 45 1.3.7. între str. N - str Republicii; 1992 - 8316000 Leg nr 213/1998 N. Bălcescu ?i S - str. M.Sadoveanu; str. M.Sadoveanu E - Pitic M; V - Contolencu P. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Drum de leg?tură L=54 m; l = 8 m; S = 432 mp; 46 1.3.7. între str. N - str A. Popescu; 1992 - 1710720 Leg nr 213/1998 Independenței ?i S - str. Independenței; str. Arthur
HOT?RÂRE nr. 2.159 din 30 noiembrie 2004 pentru modificarea ?i completarea anexei nr. 6 la Hot?rârea Guvernului nr. 1.360/2001 privind atestarea domeniului public al jude?ului Tulcea, precum ?i al municipiului Tulcea, al ora?elor ?i comunelor din jude?ul Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
1037 1982 1998 VII/1 Engleze timpurii 1037 1999 VI/2 Ilva 1040 1982 1998 VII/1 Mocănești 16 1037 1975 1999 VII/1-2 Nana 1038 1977 1999 VI/2-3 Nefris 1037 1992 VII/2-3 Northstar 1037 1992 VII/2-3 Pitic 1047 1978 1999 VIII/1-2 Sătmărean 1049 1994 VI/2 Schattenmorelle 1037 1999 VI/ 3-VII/1 Scuturător 1054 1985 2001 VII/1-2 Timpuriu de Cluj 1042 1970 1999 VI/2-3 Timpurii de Pitești 1037 1982 1998 VI/1-2 Timpuriu de
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
L.) Nees ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Anca 1060 1981 2002 Duchesse varie 1031 1999 Grand Unicum varie 1031 1999 Janina 1031 1999 Poemat 1031 1999 Princesse varie 1033 1999 Proxima 1031 2001 Roșu pitic 1031 1993 Star 1072 1991 2002 b Triumf 1031 1991 2002 b Valentina 1031 1999 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PETUNIA - Petunia hybrida grandiflora Vilm. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații �� înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Albă 1043,1060 1981 2002 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PETUNIA - Petunia hybrida pendula
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]