5,484 matches
-
-n funcții... sălbatice maimuțe, Se leapădă de vină și-nvățături morale. În locul unde îngeri cu lacrimi înghețate Pășesc spre veșnicie din lumea cea murdară, Spre ce ne îndreptăm? Întreb cu simplitate... În ce coordonate se află a noastră țară? Doar plâns și neputință acoperă obrazul Acestui neam sortit să-ndure nedreptate, Te rog pe Tine Doamne, ne schimbă Tu macazul, Doar Tu mai poți s-aduci lumina în cetate! Referință Bibliografică: Uitați în întuneric / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
UITAŢI ÎN ÎNTUNERIC de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377465_a_378794]
-
pe care îl pui la poștă. Cum se termină totul, te voi lua la mine ca secretară, până atunci rămâi acolo, e mai bine pentru tine. -Îmi este frică, nu știu ce se va întâmpla-Vocea femeii era tremurată gata să izbucnească în plâns. -Mergi la serviciu liniștită ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Povestea pe care i-ai spus-o lui Șofron e bună mergi pe ea. Dacă directorul te i-a la rost răspunde-i cu tupeu, e viața ta privată și
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
spurcat... Obraz de inocent ! Oriunde mergi, orice-ai făcut tot minți mereu, să fii plăcut, dar lăcomia dă de gol atunci când mită iei un „pol”. Avar satisfăcut ... Da ! Vestea „ca de popă tuns” s-a dus și-acuma ești de plâns ! Te știu cu toți și te-au blamat, iar azi ești omul „de rahat”, un jeg de nepătruns. Principii n-ai cum respecta, c-atâta poți în viața ta când tu ești „Cangurul” sprințar și plimbărețul ordinar, maestru în bla-bla-bla-bla
„CANGURUL”... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377477_a_378806]
-
strigat tare după ajutor și am luat repede copilul în brațe să nu înceapă să se agite.Eu aveam din plin lapte și mare dorință de a-mi hrăni puiul. Îmi era frică să nu facă vreun stop respirator de la plâns. Andrei a scăpat prima dată atunci, de moarte. Dar au fost și situații hazlii acolo. Într-o seară m-am dus să alăptez băiatul și când mă uit pe "tava cu sărmăluțe", Andrei nu era. Mă uit în jur, nicăieri
VISUL DE A FI MAMĂ (FRAGMENT DIN ROMANUL FĂRÂMĂ DE PIATRĂ ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377525_a_378854]
-
tristețea și neliniștea pe față. Nu era nevoie să-i cunoști motivul ca să-ți dai seama că este o persoană în suferință. Parcă era un bolnav de pancreatită. Era încordată, cu umerii căzuți, tristă, cu cearcăne la ochi ca după plâns, și cu mersul nesigur. Când profesorul Condurache a trecut pe lângă ea, doar a strâns-o de mână în tăcere transmițându-i astfel solidaritatea sa și că este la curent cu evenimentele din familia ei, pășind mai departe spre clasa unde
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
-n ea gustul țărânii Și-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasă Greu, cu sufletu-n litanii Și în lacrimă pioasă Au albit aceste danii. Semne magice, discrete, Doruri prinse-n fir de ață Parcă-s tainice versete, Plâns și slavă pentru viață. Erminii prin acul vremii, Cruce, floare, frunză, ram, Tu de-mbraci haina luminii Porți icoana unui neam. Prețuiește-o! Este sacră! Și în strai de sărbătoare Tu colindă lumea toată, Dă de veste la hotare Că
SÂNZIENE-N MÂNDRE II de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377587_a_378916]
-
Geme-ncet un zvon bisericesc - O lumină mică mi-ar ajunge Ca să pot cu ochii să-i vorbesc. Noaptea însă numai se îngroașă De tăișu-i rece mic m-am strâns, Nu răsună plânsete din fașă, Din sicrie nu răzbate-un plâns. De-ar țipa chiar și cu răutate Măcar cucuveaua din stejari - M-oglindesc doar în singurătate Prins întreg în ochii ei cei mari. Știu că îngeri smulg din lan neghine Și îndrepți umili și doborâți, Te-aș striga, dar parcă
PĂȘIND PRIN GHETSIMANI de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377675_a_379004]
-
zece ore de travaliu, Ionuț veni pe lume plângând gălăgios și ținând-o tot așa până la miezul nopții. Laura plângea lângă el, nu știa ce să facă și se întreba dacă tot așa plângăcios va rămâne. Abia după miezul nopții, plânsul lui Ionuț a încetat, asta doar după ce a fost schimbat și a primit și el puțin ceai. Și, din clipa aceea, acest pui de om nu a mai plâns, doar dacă a fost bolnăvior sau i-a fost foame, a
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378308_a_379637]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ÎMBRĂȚIȘARE FINALĂ Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Tu ține-mă în brațe foarte strâns Să stăm îmbrățișați o veșnicie. Cuvântul tău să nu-mi mai fie plâns Să mi te știu mereu ca bucurie. În viața mea nu am avut pretenții ! Dar tot ce-ți cer acuma disperat. - Din anii mei tu nu îmi face porții ! Că și așa destul am regretat. Aud iubirea cum îmi tot
ÎMBRĂȚIȘARE FINALĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378324_a_379653]
-
mine ai sădit pe veșnicie Sămânța dorului nealterat. - N-ai cum să pleci lăsând în sihăstrie ! Un suflet amărât și dezolat. Tu ține-mă în brațe foarte strâns Să stăm îmbrățișați o veșnicie. Cuvântul tău să nu-mi mai fie plâns Să mi te știu eternă simfonie. Brăila, septembrie 2016 Referință Bibliografică: ÎMBRĂȚIȘARE FINALĂ / Florin Cezar Călin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2078, Anul VI, 08 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florin Cezar Călin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ÎMBRĂȚIȘARE FINALĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378324_a_379653]
-
ea nu mai reuși să se ferească, o izbitură puternică o aruncă în aer, rostogolind-o cu zgomot pe caldarâm. O durere cruntă îi inundă tot corpul, apoi totul se încețoșă și se făcu beznă. Ca prin vis auzea doar plânsul lui Ionuț care striga necontenit ... - Mămica mea, te rog nu muri!!! Se făcu o liniște deplină și începu să cadă rostogolindu-se într-un hău, cădea și încerca cu disperare să se prindă de ceva, știa că trebuie să se
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
o mânuță că o prinde și-o oprește din cădere. Era salvată, trebuia să revină de unde a plecat și să-și amintească tot. Încercă să-și deschidă ochii, dar durerea o copleșea, auzea ca prin vis glasuri, iar printre ele plânsul disperat a lui Ionuț care repeta printre sughițuri: -Mami, eu te iubesc, să nu mă lași singurel, să nu mori! o mângâia și suspina. O lacrimă i se prelinse pe obraz, era neputincioasă, nu putea să îl ia în brațe
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
aprinde, se stinge...apoi se face lumină. Apuc să trec de vreo 2 ori cu mâna pe deasupra flacării - nu arde, nu frige... O flacăra mare, alb-roșiatică, sfântă, care nu arde, în mâinile mele,! N-am mai rezistat... Un hohot de plâns eliberator m-a cuprins, cutremurându-mă. Aș fi stat acolo plângând pentru mine, pentru cei dragi, pentru toată lumea...Cred că atunci am inteles cel mai bine plânsul Magdalenei. Bucuria din jur era de nedescris. Fiecare se manifestă într-un fel
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378398_a_379727]
-
care nu arde, în mâinile mele,! N-am mai rezistat... Un hohot de plâns eliberator m-a cuprins, cutremurându-mă. Aș fi stat acolo plângând pentru mine, pentru cei dragi, pentru toată lumea...Cred că atunci am inteles cel mai bine plânsul Magdalenei. Bucuria din jur era de nedescris. Fiecare se manifestă într-un fel: mirare, bucurie, lacrimi. Tot răul fusese doborât. Uitasem toți că mai devreme nu aveam loc unii de alții. Acum eram bucuroși că împărțim Lumină. Lumină sfântă se
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378398_a_379727]
-
flori de tămâioare pe câmpul înverzit de-atâta soare doar noaptea cerne brumă peste zare ș-omoară florile născute din uitare... Petale veștede s-așterm pe gânduri împrăștiind miros ciudat de aburi, de parcă fierbe undeva-n adâncuri întreaga zare adunată-n plânsuri... Și lacrimi curg pe obrazul de lunimă pe care ploaia-l mîngâie ș-alină, picături dansează precum o balerină cu rochia lungă din crinolină. Pe câmpul albăstrit de tămâioare lacrimile ploii valseaz-amăgitoare, și nu mai știi de mâine va fi
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
Mă -mbracă primăvara cu flori de tămâioarepe câmpul înverzit de-atâta soaredoar noaptea cerne brumă peste zareș-omoară florile născute din uitare...Petale veștede s-așterm pe gânduri împrăștiind miros ciudat de aburi,de parcă fierbe undeva-n adâncuri întreaga zare adunată-n plânsuri...Și lacrimi curg pe obrazul de lunimăpe care ploaia-l mîngâie ș-alină,picături dansează precum o balerinăcu rochia lungă din crinolină.Pe câmpul albăstrit de tămâioarelacrimile ploii valseaz-amăgitoare,și nu mai știi de mâine va fi soaresau ploaia a
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "SUB VRAJĂ SUNT" " E SOARE-N PLÂNS" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Sub vrajă sunt Sub vrajă sunt. În jur lumină lină și-n suflet primăvară, cald și pur. Mi-e inima de bucurie plină și nu
SUB VRAJÃ SUNT E SOARE-N PLÂNS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378437_a_379766]
-
pacea mea senină ca să luați din blândul meu azur aripi ce zboară doar spre împlinire. Oricui pot să-i fiu azi de ajutor dacă va sta o vreme să-mi admire rodul bogat ce-l dărui tuturor. E soare-n plâns E soare-n plâns. Prin lacrimi zboară fluturi și în lumină râd gingașe flori. Pe tot cuprinsul meu cântă-nceputuri cu glasuri calde de privighetori. N-a fost nicicând atâta fericire sub cerul blând al ultimei iubiri, când s-a
SUB VRAJÃ SUNT E SOARE-N PLÂNS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378437_a_379766]
-
luați din blândul meu azur aripi ce zboară doar spre împlinire. Oricui pot să-i fiu azi de ajutor dacă va sta o vreme să-mi admire rodul bogat ce-l dărui tuturor. E soare-n plâns E soare-n plâns. Prin lacrimi zboară fluturi și în lumină râd gingașe flori. Pe tot cuprinsul meu cântă-nceputuri cu glasuri calde de privighetori. N-a fost nicicând atâta fericire sub cerul blând al ultimei iubiri, când s-a trezit la viață-ntreaga
SUB VRAJÃ SUNT E SOARE-N PLÂNS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378437_a_379766]
-
-n ciuturi, în înserare au dat buzna zori, iar ochii-ntineriți privesc cu-uimire cum din tristețe și din amăgiri cresc mângâiați de-o nouă strălucire ai fericirii mele trandafiri. Anatol Covali Referință Bibliografică: Sub vrajă sunt E soare-n plâns / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1808, Anul V, 13 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SUB VRAJÃ SUNT E SOARE-N PLÂNS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378437_a_379766]
-
treaptă-n rugăciune,/ Ispita mă linge, păcatul mă cere...“ Amurgul se pliază și pe sufletul mamei („Optimismul mamei“), care refuză a percepe evidența că fata ei a devenit femeie, „cu ochii placizi“ ascunzând tristeți, având cute destule pe frunte și plânsuri nedescifrate: „Monstrul amurgului deja s-a trezit/ Și tu mă vezi tot copilă“. „În lumea finită“, ea respiră amurgul. „Peisaj“-ul este de o picturalitate expresivă, „Noaptea picură stropi de întuneric“, iar „Din podurile împăienjenite/ firicelele de praf cad pe
RISIPIRE DE CONSTANTIN ARDELEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378468_a_379797]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CÂND VOI FI LA TINE Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului De-atâta plâns, ochiul îmi căzuse, atârna pe gene, era îngrozitor, nu mai vedeam steaua cu lumini apuse, eram pământ reavăn și răscolitor, ce nu-și găsea locul și nu avea tihnă, vulcanul din mine cu greu scânteia, palma aspră a morții, fără de
CÂND VOI FI LA TINE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378523_a_379852]
-
dacă mai dorea să aibă zile în acel palat. Își luă un coș și plecă, chipurile, să adune plante de leac. Păi unde ar fi putut găsi plante decât în pădure? Cum umbla ea așa, necunoscând nici o buruiană, o apucă plânsul. Dacă avea să o dea împărăteasa afară din palat? Cu ce își va duce zilele? - Hei, cine m-a trezit? Rodomela se sperie de vocea groasă și înfiorătoare care răsună deodată la picioarele ei și sări în spate cât o
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
să țin privirea sus Măcar pentr-o secundă să fiu lângă altar. De la o vreme, Doamne, parcă îmi caut loc Mă simt ades străin în casă și obor, Aștept de nu știu unde semnal spre alt soroc, Iar sufletul palpită atins de plâns și dor. Să-mi spui acum Părinte de ce voiesc în taină Să zbor cât mai aproape de zorii noi ce vin? De ce îmi este sete de rouă și lumină, Iar ochii mei visează doar univers divin? Dar ispitirea aduce mânie-n
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
din răsputeri să țin privirea susMăcar pentr-o secundă să fiu lângă altar.De la o vreme, Doamne, parcă îmi caut locMă simt ades străin în casă și obor,Aștept de nu știu unde semnal spre alt soroc,Iar sufletul palpită atins de plâns și dor.Să-mi spui acum Părinte de ce voiesc în tainăSă zbor cât mai aproape de zorii noi ce vin? De ce îmi este sete de rouă și lumină, Iar ochii mei visează doar univers divin? Dar ispitirea aduce mânie-n vocea
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]