3,039 matches
-
liberi ca stelele Și legați ca valurile mării de un ideal de veșnicie Să mulțumim primilor oameni care au descoperit cheia Progresului Munca de bucurie și pace a omului.“ („Spre slava cetății“, România literară, 4 mai 1978) COSTIN Calistrat „Azi, plaiurile carpato dunărene învață la școala celei mai înalte cugetări; cele mai înalte pentru că este cea mai liberă. Poezia nu poate fi decât gândire. A trăi, a simți, a gândi și a scrie în chip comunist își justifică menirea, dând fireasca
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
întregii noastre națiuni, A patriei iubire, a țării noastre floare. Unindu-ne voința să fim mai sus, mai buni. Știm, nu-i ușoară lupta care ne stă în față, Eroi am fost întreaga noastră viață - Să fim mereu pe românescul plai Ca vechile legende, ca doinele de nai - Urcăm pentru vecie o nouă zi din viață!“ („Eroica“, Comerțul socialist, 19 ianuarie 1988) DEAC Augustin, istoric „Niciodată în România n a existat un alt partid politic cu o istorie atât de bogată
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
își aduc contribuția lor la această eroică și neîntreruptă acțiune pentru înflorirea patriei, pentru ridicarea ei pe culmile cele mai înalte ale civilizației comuniste.“ (Cronica, 29 aprilie 1977) GALIȘ Veronica „Sărbătorim acum în dulce grai Pe dreapta fiică a acestui plai. Sub limpede, mândru tricolor Să-i fie anii aripi mari de zbor.“ („Poem în dulce grai“, România literară, 4 ianuarie 1979) GEORGESCU Florian „Dragostea luminoasă de patrie pe care o cultivăm cu toată ardoarea, implicând cunoașterea istoriei poporului român și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
voinței și înțelepciunii colective a partidului, a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate.“ (Era socialistă, septembrie 1976) MARINCA Felicia „De la Dragoș, De la Ștefan, De la Mihai, De la Tudor, De la Bălcescu, De la un fiu de pe plai argeșean, De la Ceaușescu - De la ei am învățat.“ („Omagiu“, Ramuri, 15 august 1973) „De la Tudor am înțeles că țara este Poporul! Ceaușescu ne-a învățat să vedem viitorul!“ („Omagiu“, în Bună ziua, Istorie, Editura Eminescu, 1978) MARINESCU C.G. „În spiritul exigențelor actuale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
partidului reprezintă inepuizabile teme de o deosebită importanță.“ („Școala muncii, temă esențială a creației literar-artistice“, Teatrul, ianuarie 1987) MĂRGINEANU Ion, scriitor „E Ceaușescu caldul adevăr, Ce inima și fapta ți-o-nveșmântă, Visul ce-ajunge aripă și dor Fierbinte-al plaiului ce cântă.“ („Gând la o aniversare“, România literară, 2 februarie 1978) „Spice de grâu, brazi, sonde, a patriei diademă Se-nmănunchează astăzi, sub steaua de pe stemă, E unic tricolorul și unică-i mândria, Partidul, Ceaușescu înseamnă România.“ („Mărețul ideal“, România
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pășește «SĂ URCE NAȚIUNEA SPRE COMUNISM ÎN ZBOR!» Inima mea se deschide În fața acestui OM Pentru că viața sa a fost și este luptă, Lupta sa a fost și este Izbândă, Izbânda sa a fost și este Lumina comunistă Statornicită-n plaiul românesc.“ („Omul la care ne gândim“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 426) „Cum râurile albii noi parcurg, La fel și viața noastră - a tuturor, Noi căi străbate către viitor Croite de Partidul demiurg.“ (Luceafărul, 22
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
11/1977) ZAMFIR Vasile „Slăvind o țară adunată-n fii Și a comunismului cunună De aur cu aripile ei vii. Răspunsu-i miez de soare și de lună.“ („Imn“, Săptămîna, 30 decembrie 1977) „Ca niște vetre arzând în Anul Nou Dau plaiurile noastre larg lumină, Lângă-al națiunii-Întâi Erou Ea ctitorește-n patrie grădină.“ („Lângă-al națiunii-Întâi Erou“, Contemporanul, 6 ianuarie 1984) ZAMFIRESCU Aurel, dr. „Este meritul incontestabil al tovarășului Nicolae Ceaușescu de a fi elaborat o concepție revoluționară, novatoare și profund
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să L ducă pe pământ. Și-a pogorât norul ușurel, ușurel, cu grijă mare ca să-L depună pe Prea-Sfântul, jos pe vârful celui mai înalt munte ce-i ieșise în cale. Era vreme frumoasă, de vară. Dumnezeu începu a coborî plaiul în pas vioi către răsărit, acolo departe în vale, unde zărise deja primele așezări omenești. Era mulțumit Atoatefăcătorul de ceea ce crease, se bucura de razele soarelui ce-l întâmpinau în prima sa călătorie pe pământ după așa o treabă, încălzindu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
este recunoscut pe toate tărâmurile acestui pământ creat de El. Ceea ce cu cuvenită smerenie ne vom învrednici a arăta mai departe în povestea noastră la care iată, am purces s-o depănăm CAPITOLUL II Așezare Motto: Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai....... (Miorița, baladă în varianta culeasă de Vasile Alecsandri) Comuna Cârțișoara este plasată în sud-estul județului Sibiu, la 45 de kilometri de municipiul Sibiu, la 18 kilometri de orașul Victoria și la 103 kilometri de municipiul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cârța, cu piciorul, cu ranița în spate și cu alpenstockul în mână, pe cărări prea puțin bătute, urmărind aproximativ traseul despre care tocmai vorbirăm, cunoscând că avea de făcut 18 kilometri de drum până la Glăjărie, trei ore de urcuș pe plaiurile prea puțin bătute dela Glăjărie la Bâlea Cascadă, considerat ca partea cea mai grea, și alte patru ore de urcuș, recomandat turiștilor neexpermentați a-l folosi numai în timpul verii, drumul dela Bâlea Cascadă, la Bâlea Lac. Înainte vreme, până către
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
punctelor de plecare, care contra unui comision destul de modest urca muntele împreună cu domnii veniți dela orașe, fericite că au ocazia să facă rost de un ban. Abia în anul 1902 un grup de muncitori italieni prefigurează, dând o formă acceptabilă plaiului dela Pietrele Albe până la Casa Societății Carpatine - Cabana Bâlea Cascadă - porțiunea cea mai dificilă, cea mai periculoasă din traseul nostru. În anul 1931, luna iunie, sub supravegherea lui Mock Anton s-a prefigurat și construit plaiul ce pleacă din Fundul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dând o formă acceptabilă plaiului dela Pietrele Albe până la Casa Societății Carpatine - Cabana Bâlea Cascadă - porțiunea cea mai dificilă, cea mai periculoasă din traseul nostru. În anul 1931, luna iunie, sub supravegherea lui Mock Anton s-a prefigurat și construit plaiul ce pleacă din Fundul Luncii, adică de lângă Glăjărie și duce până la Pietrele Albe, de muncitori localnici, din Streza și Oprea Cârțișoara. Tot în acelaș an, aceeași echipă desăvârșește și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la Piatra Dracului. Abia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sub supravegherea lui Mock Anton s-a prefigurat și construit plaiul ce pleacă din Fundul Luncii, adică de lângă Glăjărie și duce până la Pietrele Albe, de muncitori localnici, din Streza și Oprea Cârțișoara. Tot în acelaș an, aceeași echipă desăvârșește și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la Piatra Dracului. Abia peste câțiva ani, mai precis în 1934 se dă formă și se construiește plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la cabana Bâlea Lac, iar în anul următor, adică în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de muncitori localnici, din Streza și Oprea Cârțișoara. Tot în acelaș an, aceeași echipă desăvârșește și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la Piatra Dracului. Abia peste câțiva ani, mai precis în 1934 se dă formă și se construiește plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la cabana Bâlea Lac, iar în anul următor, adică în 1935 se realizează și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă pe Valea Doamnei, ambele cu muncitori din Cârțișoara. Mai există un crâmpei de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Bâlea - Cascadă la Piatra Dracului. Abia peste câțiva ani, mai precis în 1934 se dă formă și se construiește plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la cabana Bâlea Lac, iar în anul următor, adică în 1935 se realizează și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă pe Valea Doamnei, ambele cu muncitori din Cârțișoara. Mai există un crâmpei de plai ce duce din Valea Bâlii în Valea Doamnei. Acesta a fost realizat în anul 1950 cu muncitori aduși din Vâlcea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă la cabana Bâlea Lac, iar în anul următor, adică în 1935 se realizează și plaiul ce duce dela cabana Bâlea - Cascadă pe Valea Doamnei, ambele cu muncitori din Cârțișoara. Mai există un crâmpei de plai ce duce din Valea Bâlii în Valea Doamnei. Acesta a fost realizat în anul 1950 cu muncitori aduși din Vâlcea. Actuala Casă de Vânătoare de lângă cantonul pădurarului a fost construită în anul 1965 prin grija Ocolului Silvic Arpaș. Telefericul ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Jgheabului - Pârâul Comenzii de Jos - Pârâul Comenzii de Sus - Pârul Plesciorii - Mormântul lui Vasile - Țolfa - Hodina lui Vasile - Cărbunari - Pârul Cheii din Jos - Pârâul lui Ilisie - La Bordeiul lui Mateuț - Poienița lui Peperigu - Vărful Rădăcinilor - Poiana Sub Rădăcini - Cărarea Rodului - Plaiul Pe Cărări - Pârâul Cheii de din Sus - Pârâul Sașilor - Pârâul dela Piatra Țiganilor - Pârâul cu Podu - Poiana cu Steregoile - Stâna din Mierea - Pârâul Trocilor - Pârâul Dracului - Pârâul Gușii - Casa de vânătoare a lui Stoichiță - Pârâul cu Miezuina - La stâna lui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe drumuri de munte. Atunci avea să afle sfinția sa că Doamna Munților, Bucura Dumbravă, cea care se făcuse cunoscută prin editarea câtorva cărți de mare succes, Haiducul, Pandurul, Cartea munților, trecuse și pe aci pe la Cârțișoara în ascensiunile sale pe plaiurile Bâlii, dar va afla, lucru mai interesant anume că doamna ce ne vizita satul, trecuse în primul său drum spre lacul Bâlea, cu 64 de ani mai înainte de data la care se purta discuția, adică la 31 decembrie 1901, ca să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lor de daci cu nume de romani ca Traian, Remus, Tiberiu, Coriolan, Veturia, Silvia, Lucreția, Aurelia, chestiune pe deplin justificată în anumite perioade ale istoriei, în care românii erau năpăstuiți și presați prin perfide tertipuri de popoare apărute pe aceste plaiuri de te miri de unde, să-și piardă conștiința națională, ceea ce s-a dovedit a nu fi posibil, datorită faptului că aceată nație dispunea de rezerve umane de talia unui Badea Gheorghe Cârțan sau a unui Andrei Budac, despre care vom
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mână am dedus că numele Teleki a constituit vreme de câteva secole un obositor coșmar pentru cei ce aveau «norocul» să se nască pe unul din multele lui domenii. Familia Teleki s-a înfipt ca o caracatiță aci în frumoasele plaiuri ale Transilvaniei la începutul secolului al XVII-lea după actul odios al generalului Basta, care l-a ucis mișelește pe marele nostru domnitor, Mihai Vodă cel Viteaz, prim întregitor al tuturor teritoriilor în care românii erau majoritari. O primă informație
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
simt că-ntâia oară-i leagă Un dor adânc de neam întreg - Aleargă toți să-l înțeleagă - Și cât de bine-l înțeleg! Căci bat cinzeci de mii de piepturi, Și-n ele inimi românești Cari strigă: Libertate! Drepturi Pe plaiurile strămoșești! (Șt. O. Iosif, 1904) Cotrobăind prin colbul ceasloavelor cu care bisericile satului de-a lungul secolelor au fost înzestrate de ctitori, am găsit pe filele lor îngălbenite de trecerea vremii, unele însemnări ale oamenilor timpurilor vechi, care au darul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și vânzător de credință și noul Iuda, Atanasie». Acțiune a unei minorități, unirea cu Roma nu a întrerupt legăturile dintre românii transilvăneni și cei din Țara Românească și Moldova, dar le-a făcut mai anevoioase. În calitatea de exarh «al plaiurilor», mitropolitul Țării Românești avea sub jurisdicția sa pe credincioșii ortodocși din Transilvania, cărora le trimitea cărți de cult, tipărite în Țara Românească. După adeziunea lui Atanasie, autoritățile imperiale, pentru a consolida Unirea, au urmărit limitarea până la anulare a legăturilor confesionale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
citadine, mai ales inspirate de Paris, oraș unde se mută în 1868. Toate parcurile, fluviul Sena, piețele, devin un izvor de inspirație puternic, care îi marchează opera din această perioadă. Dar destul cu istoria, și să revenim la prezent, pe plaiurile noastre românești. Aici lucrurile stau oarecum altfel, lumea satului fiind predominantă în tablourile pictorilor naivi. Deși la ora actuală, majoritatea pictorilor care activează prin expoziții trăiesc la oraș, temele rurale sunt prezente frecvent pe pânzele lor, poate și pentru faptul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Cerșetorul, Țăranul, Bețivul, Vrăjitoarea, Căposul satului, Tănase, Moș Mitruț cu un fel propriu de a înfățișa categorii sociale, tipuri care se întipăresc în memoria iubitorului de artă. Ne aflăm în fața unui artist autentic care reprezintă cu cinste creația valoroasă a plaiurilor moldave. Nu ne rămâne decât să-l felicităm sincer pentru ceea ce face, dorindu-i buchet de izbânzi în anii care vin !” Sociolog Ioan Hădărig - Directorul Centrului Cultural ,,Liviu Rebreanu”, Aiud. ,,Costel Iftinchi este un artist complex. El face trecerea de la
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Evenimentul Zilei. Ne aflam în plin Vest Sălbatic, în care ziariștii descoperiseră un teritoriu gol până atunci - cel al publicațiilor populare - și legea sau normele erau la bunul plac al fiecăruia. Sintagma „deontolo gie jurnalistică“ nu era încă inventată pe plaiurile noastre. Ziariștii se întreceau care mai de care să scrie o presă a faptului divers, în care se urmăreau uimirea și fascinarea publicului cu fapte ieșite din comun. Au fost contabilizate toate crimele sau accidentele petrecute pe teritoriul țării (și
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]