2,364 matches
-
plexurilor (1, 58). De asemenea nervii cavernoși pot fi identificați posterolateral de prostată și anterolateral de rect prin asocierea lor constantă cu arterele și venele capsulare prostatice, cu care formează un mănunchi vasculo-nervos (58). Fascia parietală endopelvină acoperă pereții și planșeul pelvin și se continuă pe viscerele pelvine, ca fascii viscerale. La nivelul rectului formează teaca proprie a rectului sau fascia perirectală. Această fascie a fost menționată pentru prima dată de Toma Ionescu în tratatul de anatomie al lui Poirier și
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
adipos cuprins în acest manșon fascial este mai abundent în porțiunea posterioară a rectului, unde are aspect de “lipom bilobat” (2, 44). Fascia este mai evidentă în părțile laterale și posterioare ale rectului extraperitoneal și mai groasă în apropiere de planșeul pelvin (44). Fascia presacrată este o porțiune mai groasă a fasciei endopelvine care acoperă concavitatea sacrului și coccigelui, nervi, artera sacrată medie și venele presacrate. Fascia recto-sacrată se întinde de la fascia presacrată la fascia perirectală; se formează prin reflectarea fasciei
Mezorect () [Corola-website/Science/315004_a_316333]
-
Ghețarul Scărișoara, 12 km drum pe jos, pe traseul Ghețar-Ocoale-Sfoartea-Pasul Ursoaia-Valea Albacului. 1963 - Pădurarul Pașca Ispas descoperă peștera, iar speologii I.Viehmann și Gh.Racoviță explorează și cartează primi 212 m de galerii, relevând faptul că în fundul peșterii sub un planșeu stalacmitic se aude zgomotul unui râu subteran. După aproape 20 de ani, în 1981, discipolii celor doi, membrii clubului de speologie E.Racoviță Cluj Napoca,Marius Craciun,Mircea Almasan, Dan Soritau si Dan Porcaru reiau explorările și descoperă sub planșeul respectiv
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
un planșeu stalacmitic se aude zgomotul unui râu subteran. După aproape 20 de ani, în 1981, discipolii celor doi, membrii clubului de speologie E.Racoviță Cluj Napoca,Marius Craciun,Mircea Almasan, Dan Soritau si Dan Porcaru reiau explorările și descoperă sub planșeul respectiv o fantă îngustă prin care iese un puternic curent de aer. După câteva luni încep dezobstrucțiile și descoperă Sala Pădurii și Sala Bivuacului până la Marea Prăpastie. În toamna aceluiaș an se explorează și cartează Galeria Mamuților și Sala Mamuților
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
În fundul prăpastiei denumită ulterior Baile de Nămol, se zărește un lac. Explorarea se reia, și Viorel Ludușan coboară la lac, cațără peretele opus de unde întrezărește continuarea, dar nu acolo, ci pe peretele din spatele lui. Încearcă să revină dar aproape de tavan, planșeul de nămol alunecă ca o avalașă cu cațărător cu tot. Roru se prăbușeste în gol. Jos îl așteaptă un lac rece cu pereții verticali și înămoliți. Între el și Cindrea există legată o cordelină cu care, acesta din urmă, cu
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
Ocoale spre sud. Deoarece locul este greu de găsit se recomandă consultarea localnicilor sau localizând copordonatele 1950-1955 M.Șerban și D.Coman împreună cu o echipă de alpiniști clujeni explorează puțurile de acces, Sala Mare, Galeria cu Ploaie și Galeria cu Planșee. Aval explorează galeria Sifonului până la -168 m. 1971-1972 O echipă a Institutul de Speologie din Cluj și o echipă cehă reușesc să treacă treaptă antitectică de sub săritoarea de 30 de m și explorează zona mediana și galeria Râului Regăsit până la
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
câteva sute de metri. În aval se coboară pe galeria spiralata care se transformă în Gaura de Șoarece 2, foarte murdară și umedă. Se poate evita pe o săritoare care te duce direct în Sala Confluientelor. Din stanga vine, Galeria cu Planșee, apoi cu alta din dreapta, Galeria cu Ploaie. De aici se ajunge în Sala Mare. Galeria cu Planșee, lungă de circa 360 m, este ascendentă, cu multe aluviuni și dărâmături pe care s-au format planșee calcitice. Pe galerie vine un
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
Șoarece 2, foarte murdară și umedă. Se poate evita pe o săritoare care te duce direct în Sala Confluientelor. Din stanga vine, Galeria cu Planșee, apoi cu alta din dreapta, Galeria cu Ploaie. De aici se ajunge în Sala Mare. Galeria cu Planșee, lungă de circa 360 m, este ascendentă, cu multe aluviuni și dărâmături pe care s-au format planșee calcitice. Pe galerie vine un fir de apă ce stagnează într-un mic lac chiar sub fereastră de dupa Gaură de Șoarece 2
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
Confluientelor. Din stanga vine, Galeria cu Planșee, apoi cu alta din dreapta, Galeria cu Ploaie. De aici se ajunge în Sala Mare. Galeria cu Planșee, lungă de circa 360 m, este ascendentă, cu multe aluviuni și dărâmături pe care s-au format planșee calcitice. Pe galerie vine un fir de apă ce stagnează într-un mic lac chiar sub fereastră de dupa Gaură de Șoarece 2. Galeria cu Ploaie, care se îndreaptă spre nord, este activă, cu un parau ce curge spre Sala Confluentelor
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
și o cămăruța extrem de concreționată. Sectorul estic începe din Sală Scării, unde în dreapta se află o parte coborâta în care se adună apă sub forma unui lac periodic. Aici se urcă o diferență de nivel de 10 metri pe un planșeu calcitic ce formează podeaua culoarului înălțat. Acesta este bogat concreționat cu coloane, stalagmite, draperii albe de montmilch întărit, cu pereții incrustați cu cristale fibe-rosii, cu clustete și diaclaze cu cristalictite perlate. Este un fel de rezumat a tot ce vom
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
pereții incrustați cu cristale fibe-rosii, cu clustete și diaclaze cu cristalictite perlate. Este un fel de rezumat a tot ce vom întâlni mai departe în peștera. Culoarul acesta este înălțat față de podeaua de rocă a peșterii căci imediat dincolo de el planșeul care l-a constituit este prăbușit, făcând loc unei gropi de circa 8 m diametru și adâncă de 5 m, al cărui fund este ocupat de apă. Sală cu Gururi contrastează în mod izbitor cu splendoarea dinainte, având pereții goi
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
de vest îmbrăcat cu șiță. Au fost protejate consolele, a căror profiluri sugerează “capul de cal”. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, începutul celui următor, nava a fost mărită spre vest, fapt dovedit și prin lipsa picturii, refăcându-se și planșeul din pronaos, despre care o inscripție consemnează: “acest pod s-au cumpărat de Bogdan și soția sa Gafia, fata lui popa Ilie”. Naosul este acoperit cu o boltă, semicilindrică, ușor retrasă de la linia pereților, iar absida, cu o boltă de
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
vandalizat de oameni: zidurile sunt fisurate și parțial căzute, terasa de pe fațada de vest este prăbușită, acoperișul din zona de sud-est este distrus de intemperii, tabla din aramă de pe acoperiș a fost înlocuită cu una ruginită și spartă pe alocuri, planșeele sunt fisurate și parțial dislocate, pardoselile și tâmplăria din lemn au fost furate de localnici și puse pe foc, iar sobele de teracotă au dispărut. Conacul se află astăzi într-o stare avansată de degradare. Zidul de incintă s-a
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
istorică, au fost tăiați de localnici. Parcul conacului este astfel parțial distrus. Clădirea conacului a fost construită din cărămidă, pe fundație de piatră, în stilul arhitecturii moldovenești, îmbinând elemente tradiționale cu cele ale stilului neoclasic, predominant în Europa acelor vremuri. Planșeele, șarpanta și tâmplărie erau de lemn, pardoselile din lemn și mozaic, iar învelitoarea din tablă. Pe fațada principală (de est) se află o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru și două arcuri teșite, sprijinite pe șase stâlpi
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit dintr-un planșeu de lemn cu parapet, tencuite și pictate. N.I.&N.E. Pardoselile pronaosului sunt din plăci de mozaic, altarul din dușumea , înlocuită astăzi cu parchet. Pridvorul avea aceeași înălțime cu restul bisericii. În timpul celui de-al doilea război mondial pridvorul a fost
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
1913 -1950) și pr. Alexandru Ionescu (1931-1950). 1944: Biserică este grav avariată în cutremurul din 1940 și bombardamentele din 1944. 1949 - 1971: Încep reparațiile: pr. Stelian Marinescu (†1978), continuate de către pr. Dumitru Popescu, paroh (1950-1970), care înlătura molozul, rezidește turlele, planșeul central și sânurile laterale. Pictură în frescă și mozaic a fost executată de maeștrii Gheorghe Răducanu și Iosif Vass (1972-1976), pr. paroh suplinitor Ion Surubaru (1973) și pr. Paroh Ion Cristache (1974-1976). Până în 1971 s-a slujit numai în pronaos
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
protejată de un zid - tot de formă circulară - construit din cărămidă. Încăperea de la etajul I, situată deasupra pridvorului, este de formă dreptunghiulară și avea inițial o boltă "en berceau", dar aceasta s-a prăbușit și a fost înlocuită cu un planșeu din lemn. În colțul de sud-est al încăperii de la etajul I al turnului-clopotniță, la nivelul podelei, se află o deschizătură cu lățimea de 45-50 cm și o înălțime de aproximativ 60 cm, prin care se pătrunde într-un canal cilindric
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
estimat al fumătorilor în lume se ridică la 1,22 miliarde de fumători, din care 800 milioane în țările în curs de dezvoltare. Tabagismul este un factor major de risc pentru 24 boli: cancer bucal (al limbii, gingiilor sau al planșeului bucal), faringian sau laringian - riscul este de 6 ori mai mare decat al populației nefumătoare; cancer pulmonar - fumatul este responsabil pentru 90% din cazurile de cancer pulmonar; cancer de vezică urinară - reziduurile cancerigene sau toxice sunt în parte evacuate prin
Tabagism () [Corola-website/Science/321006_a_322335]
-
parter în fața intrării principale dinspre piață. De o parte și de alta a rezalitului central s-a construit tot atunci câte o anexă de dimensiuni mici, având doar parter. Prin anii ‘50 ai secolului al XX-lea s-a demontat planșeul originar din interiorul corpului central, formându-se un hol amplu pe înălțimea celor două nivele. Gara Sibiu este formată dintr-o clădire dreptunghiulară cu etaj, având un corp central cu un rezalit puțin ieșit în afară, dublat ulterior de un
Gara Sibiu () [Corola-website/Science/317342_a_318671]
-
lățimea egală cu cea a zidurilor ce se sprijină pe ele și adâncime de fundare cuprinsă între -1,10 m și -4,50 m. Clădirea are un beci la adâncimea de -3,67 m. Pereții sunt din zidărie de cărămidă, planșeele din lemn, iar acoperișul din lemn cu învelitoare din tablă. În parcul conacului se află un mausoleu al familiei Carp. El a fost construit din beton, în stil neogotic, după planurile inginerului francez Gustave Eiffel care a ajuns și la
Conacul Carp din Țibănești () [Corola-website/Science/316362_a_317691]
-
cu busturi, din care se urca pe o uriașă scară de marmură, din care se ieșea în mai multe cabinete și saloane. În prim plan se remarcau busturile din marmură ale lui Grigore Basarab și al Saftei Brâncoveanu. În 1904, planșeele din lemn au fost schimbate cu planșee de beton armat, o premieră în România, și au fost adăugate corpuri noi de clădire. După reforma agrară din 1921, când au fost expropriate și moșiile familiei Brâncoveanu, spitalul, rămas fără sursele sale
Spitalul Brâncovenesc () [Corola-website/Science/326472_a_327801]
-
o uriașă scară de marmură, din care se ieșea în mai multe cabinete și saloane. În prim plan se remarcau busturile din marmură ale lui Grigore Basarab și al Saftei Brâncoveanu. În 1904, planșeele din lemn au fost schimbate cu planșee de beton armat, o premieră în România, și au fost adăugate corpuri noi de clădire. După reforma agrară din 1921, când au fost expropriate și moșiile familiei Brâncoveanu, spitalul, rămas fără sursele sale de venituri, a intrat în mari dificultăți
Spitalul Brâncovenesc () [Corola-website/Science/326472_a_327801]
-
("Os zygomaticum") numit încă și osul malar sau jugal, este un os pereche, de formă patrulateră, situat pe partea laterală și superioară a craniului facial, ca o punte între față și craniu. Formează proeminența pometului obrazului, peretele lateral și planșeul orbitei și ia parte la formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3 fețe (laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
în roca calcaroasă barremian - aptiană, rocă ce prezintă straturi puternic înclinate, pe alocuri străpunse de numeroase diaclaze. Speleotemele sunt prezente încă de la intrare, fiind foarte abundente în întreaga peșteră, excepție făcând ultimi 35m ce constau în scurgeri parietale și de planșeu, anemolite,valuri, stalactite și goururi. Depozitele de umplutură sunt semnalate în planșeul peșterii, blocurile de calcar și argila fiind prezente spre finalul cavității, în rest podeaua este acoperită de crustă sau zone largi fără depuneri notabile. Peștera este uscată fără
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
alocuri străpunse de numeroase diaclaze. Speleotemele sunt prezente încă de la intrare, fiind foarte abundente în întreaga peșteră, excepție făcând ultimi 35m ce constau în scurgeri parietale și de planșeu, anemolite,valuri, stalactite și goururi. Depozitele de umplutură sunt semnalate în planșeul peșterii, blocurile de calcar și argila fiind prezente spre finalul cavității, în rest podeaua este acoperită de crustă sau zone largi fără depuneri notabile. Peștera este uscată fără a fi prezenți curenți de aer, temperatura ambientală fiind de circa 10
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]