2,800 matches
-
stradă mulțimea staționează în număr mare și, de câte ori se deschide ușa sălii, dă năvală spre a intra. în timpul dezbaterilor s-au mai asociat spre a lua apărarea lui Blaremberg și advocații I. Lahovary, Nicolae Ionescu, C. Dissescu etc. După nesfârșite pledoarii, tribunalul condamnă pe brigadierul George San Marin la 2 ani închisoare și 2000 lei amendă, iar pe Constantin Stoicescu la 3 luni închisoare. Femeii Anica Scorțeanu, pe care San Marin a bătut-o și i-a stricat obiectele, îi acordă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o sarcină de care domnul profesor s-a ocupat cu multă dăruire și, cred eu, cu plăcere. Împreună cu colegele, în activitățile de cerc pedagogic, așteptam cu nerăbdare participarea și intervenția domnului profesor. Fiecare intervenție verbală a domnului Pracsiu însemna o pledoarie pentru carte, pentru cultură, pentru frumos, presărată cu nenumărate citate memorabile, umor (malițios, de multe oriă cu ironii fine. Competența, ușurința și eleganța exprimării, abundența informațiilor oferite cu plăcere și bucurie celui care se simte pe deplin stăpân pe puterea
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
pledarea procesului pentru care fuseseră angajați sau mergînd pe la grefele respective pentru urmărirea efectuării procedurilor sau consultarea dosarelor. În sălile de ședințe ale diferitelor instanțe judecătorești, tribunal, curte de apel sau curte de casație, se desfășurau procese și se auzeau pledoariile avocaților, care adesea erau strălucite mînuiri ale verbului. Talentul de a vorbi, așa de prețios unui avocat, românii îl au. După terminarea proceselor din acea zi, între orele 4 și 5, mergeam la restaurantul de la mezanin din Palatul Justiției unde
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
operelor respectivei personalități, iar pe de altă parte, ce pot fi și plurale (reale și ireale) alte părți diferitele perspective și retrospective de interpretare ale textelor, probate istoric, dar mai ales valoric-transtemoral. A.B.Prin ce faceți, dar și prin pledoariile pe care le aveți referitoare la artă, sunteți un autor care își ia menirea în serios. Într-un mod clasic, să zic, chiar dacă aveți un travaliu pregnant în valorificarea literaturii avangardei, în special a celei ruse și ucrainene. Pornind de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să-și creeze un stil personal. Pentru că în minimalism aproape că nu există personalizare toți actanții seamănă crunt, iremediabil înde ei ca scriitură, ca oralitate, ca relatare jurnalistică primară pe care vor să o dea drept artă. Mie unuia o pledoarie pentru reîntoarcere la arta autentică, la stil mi se par până și celebrele entimeme din "Ecleziast". Spre exemplu, acestea: "...un timp pentru a ucide și un timp pentru a vindeca; un timp pentru a dărâma și un timp pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pentru a dărâma și un timp pentru a zidi (...) un timp pentru a rupe și un timp pentru a coase; un timp pentru a tăcea și un timp pentru a vorbi" (3/ 3; 7). Aici, a vorbi ca sinonimie a pledoariei pentru creația adevărată, pentru arta la nivel maxim. A.B.Ce pregătește scriitorul Leo Butnaru pentru viitorul apropiat? Sunteți cunoscut ca un autor extrem de "disciplinat" și, cu siguranță, deja v-au venit noi idei de cărți și proiecte personale. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au spus că nu înțeleg cum am putut săvârși o asemenea minune. Și chiar minune trebuie să fi fost, din moment ce până și de la șeful serviciului juridic, care evident, n-avea nicio treaba cu artă plastică (dar care mi-a ascultat pledoaria cu evidență încântare) am obținut finanțare. Întâmplarea m-a convins că flacăra pasiunii poate galvaniza și scula din morți până și pe cei mai stafidiți și uscați birocrați. A.B.În colectivul revistei "Longitudini" ați lucrat alături de alte mari personalități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
În valoare din punct de vedere economic efectele ei necesare și posibile. Profesorul N. Cornățeanu a fost un mare cunoscător al țăranului român și unul din partizanii activi și lucizi ai aspirațiilor lui. În lucrarea Tehnică și economie face o pledoarie de suflet pentru țăran, unde combate ideea lipsei lui de interes pentru muncă. El spunea că „dintotdeauna țăranul a fost prost plătit, iar un om prost plătit nu poate accepta o muncă aproape gratuită. Țăranul dintotdeauna și până azi a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mai spun : lipsă de bani, nu există cadre specializate, adică un aparat care să-i ajute. Dacă vezi filme cu Tom Cruise, vezi ce fel de fete superdeștepte cu Harvard Law School umblă în jurul lui și îi completează la virguliță pledoaria și el numai se duce și pledează. La noi nu există așa ceva. V.A. : Asta, ca în filme, se întâmplă chiar în realitate în justiția americană ? A.M.P. : Vai, ce copii extraordinari am văzut eu la Harvard Law School ! Toți
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Uniunii Democratice Naționale. De aici va pleca la București pentru a avea o întrevedere cu dl. ministru de război generalul Vaitoeanu pentru a admite dreptul de apărare și avocaților civili la Curtea Marțială din Bucovina.” Era și o explicație a pledoariei din articolul intitulat „Dreptate” semnat și publicat în Bucovina de Oswald Teodoreanu. În acele zile (14 mai) Pamfil Șeicaru semna în Bucovina un alt editorial clarificator în politica timpului: „De la Petre P. Carp la dr. Iancu Flondor.” La inițiativa ziarului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fiecare cu povestea lui. Mikola Ryabtschuk este un anticomunist și un antisovietic ireductibil. Știe bine engleză, dar preferă să vorbească în rusă, pentru a se face mai bine înțeles, mizează mult pe ceea ce spune, chit că translarea este asigurată. O pledoarie pentru orientarea occidentală - direcție pe care nu este deloc sigur că Ucraina o va urma, supusă șantajului Moscovei, în orice caz, ezitările geopolitice ale țării sale îi dau mari neliniști. Spune, ironic, că apreciază rolul literaturii ruse în dărâmarea Zidului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mult prea suprasaturat de -isme pentru a fi îmbrățișat fără rezerve. Mai ales cu ascendența sa americană... Am aflat mai târziu, de la alți colegi, după întâlnirea de la librăria Mollat, că Inga Lindqvist și alți ruși, în discuții particulare, au ironizat pledoaria mea de integrare în Europa. Un asemenea discurs, chiar dacă exprimă doar o orientare de principiu și încă nu uzează de „probe” (i.s. volume traduse în limbi de mare circulație sau de premii internaționale), îi surprinde pe ruși. Ei se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
-se la o masă rotundă pe tema Bouleversements en Europe: naissance d’une litterature continentale, la care existase posibilitatea să ne întâlnim. „A, dar n-ai pierdut nimic. Tipa care modera s-a lansat la un moment dat într-o pledoarie delirantă, iar noi, invitații, parcă nici nu existam pentru ea.” Nae, știu, este destul de expresiv în sentințe, dar situația pe care mi-o descrie îmi pare cunoscută. Mai rămân în preajma scenei pentru a le ține pumnii alor noștri la lectură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
democratică” a țării lor, „înfrângerea” ei în fața Occidentului. O „umilință” pe care mulți nu i-au iertat-o. Deși trăiesc în mizerie, masele rezonează mai degrabă la retorica imperialistă a KGB-iștilor reveniți la pârghiile de comandă și nu agreează pledoaria în numele drepturilor omului sau limbajul pragmatic al tinerilor liberali... În spatele hotelului nostru, în fața gării, statuia lui Ernst August - un principe al Hanovrei care a domnit la începutul secolului al XIX-lea. Cu o mână în șold, călărețul a înțepenit într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de dezinvoltura naturală a artistului nomad, ci din contră, ca pe o deambulare reconfortantă. Or, aici, în Est, trebuie să ne arătăm campioni ai democrației, să ne demonstrăm virtuțile de misionari ai valorilor europene, înscriindu-ne până la urmă în tradiția pledoariilor ideologice de care este atât de mult impregnat spațiul fostei URSS. Pe de altă parte, fără această latură, declarat militantistă și în subsidiar politică, un turneu cultural care să cuprindă și Occidentul nu ar fi avut nici o șansă să obțină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ea este cheia viitorului democratic al Rusiei. Să educați spiritul de independență al cetățeanului, imunitatea sa față de arbitrarul guvernamental. Statul ideal este statul minimal”, le spuneam eu celor vreo 25 de persoane din sală, care alcătuiau publicul nostru. Și nici măcar pledoaria mea pentru renovarea Petersburgului (o manevră de sensibilizare, căci nu puteam rămâne prea mult pe terenul arid al conceptelor) - Petersburgul, cândva „fereastra europeană” a Rusiei și un centru cosmopolit, oraș al cărui aspect ponosit de azi, în comparație cu strălucitoarea fațadă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de sensibilizare, căci nu puteam rămâne prea mult pe terenul arid al conceptelor) - Petersburgul, cândva „fereastra europeană” a Rusiei și un centru cosmopolit, oraș al cărui aspect ponosit de azi, în comparație cu strălucitoarea fațadă a Moscovei, îl deplorasem -, chiar și această pledoarie li s-a părut suspectă. Mă priveau cu o expresie de stupoare resemnată, rezervată cuiva cu care nu era nimic de făcut, care nu mai putea fi întors la „calea cea dreaptă”. Cred, totodată, că în virtutea acestor diferențe, apartenența la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
plecat demult, la propriu și la figurat... Vorbesc și reprezentanții organizațiilor scriitoricești care au delegat scriitori pentru Expresul Literar. Albanezii interpretează, în franceză, din nou refrenul despre succesul prozei lor în Europa, mai ales în Franța. Îmi sună cumva redundant pledoaria, dar, trebuie să recunosc, e dreptul și meritul lor. Am văzut, cel puțin, cărțile a șapte prozatori albanezi în librăria de la Bordeaux... Reprezentanta Rusiei, doamna Kalinina, vorbește despre foloasele Internetului și despre necesitatea depășirii diferențelor dintre Est și Vest. „E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
creat dezagremente serioase. La incitația mea, Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag, Grigore Hagiu, Adrian Păunescu și subsemnatul l-am atacat pe Eugen Barbu și „grupul lui”, bineînțeles. Această „mini-conjurație” s-a făcut nu ușor, în zile și săptămâni de pledoarie, a mea, față de prietenii mei încă ezitanți, speriați de urmări, cum a fost Matei, prudent ca de obicei, dar care ne-a urmat totuși, nemaivorbind de scriitori care îl dușmăneau pe Barbu, prieten cu noul șef de stat și citat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Ștefan cel Mare, acestui „adevărat atlet al credinței creștine” (versus christianae fidei athleta). Domnul român mai fusese gratificat cu un asemenea epitet și în 23 noiembrie 1476: „preaputernicul atlet al Creștinătății” (fortissimus rei christianae athleta). La 17 martie, venețienii reluau pledoaria în favoarea ajutorării lui Ștefan cel Mare, „căci este țara aceluia poarta cea mai lesnicioasă pentru intrarea și cuprinderea ambelor regate, anume al Poloniei și al Ungariei, prin părțile transilvănene, [poartă] care trebuie închisă și acoperită și, odată acoperită, cu strășnicie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bine au făcut. Trebuie să amintesc aici și episodul "Club 8", singura tentativă de a ieși din subterană în spațiul public la care am luat parte. Au fost întâlniri, lecturi publice, lansări de carte, polemici în presă, lecturi în străinătate, pledoarii pentru resurecția spiritului critic... o încercare onestă de a propune o alternativă culturală viabilă, în replică la "oferta" săracă a Iașului literar oficial. Proiectul aparține acum trecutului, fără să fi zgâlțâit prea tare inerția vechilor structuri, însă rămân niște autori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
comentezi acest lucru? Cât de utilă social este arta? Cât de prezente sunt noțiunile de patrie, limbă, cultură națională între obsesiile tale de artist/ scriitor? Mă gândesc că aceste rânduri Caragiale trebuie să le fi scris din Berlin, și atunci pledoaria pentru angajarea politică a poetului făcută de un critic al politicienilor, care a ales exilul imediat ce i-a fost, financiar, cu putință, este destul de ciudată. Raportându-mă la "patrie", încerc să păstrez un echilibru, să nu consider întâmplarea de a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pentru că n-are destui cititori. Pe criteriul ăsta, vă dați seama, Andreea Esca n-o va avea de rivală decât pe Andreea Marin. (De altminteri, dacă ele ar scrie poezie, ar avea parte de "public larg"; asta ar fi o pledoarie pentru poezie?). Triumful de tiraj nu spune nimic despre poezie și nici despre audiența ei, care e, ce-i drept, una mai discretă, dar nu atât de patetic inexistentă. Judecând cu ocaua mare a audienței, nici un mare poet român (dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ciobanu, a ajuns în schimb și președintele PENclubului din Chișinău. Editura "Cartier" n-a ezitat a tipări o carte ce nu-i face cinste, pe bună dreptate refuzată de editurile din România, "Iluzia anticomunismului", care nu e decât o cinică pledoarie în favoarea regimului totalitar. Nu împărtășesc părerea de oarecare circulație că s-ar fi cam dus vremea istoriilor literare comise de un singur autor Deși a dat tomuri critice despre perioade întinse din literatura română, încă nu se întrevede o istorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
servirea mesei, fiecare și-a prezentat tablourile în sala care fusese cândva restaurantul cabanei, formându-se o mică expoziție a taberei. De acest moment eram înștiințat cu mult înainte de plecarea de la Iași. Exact cum îmi spusese Boancă, Vintilă își începuse pledoaria și a-și impune propriul stil. Îl deranja că nu făcusem țigla la acoperișul cabanei, că norii se fac într-un anumit fel și că orice spațiu liber, cum ar fi pavajul, ar fi bine dacă l-aș umple cu
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]