2,367 matches
-
de boltă a întregii poezii este mai. "Mai spune s-aducă jăratec", " Mai spune s-aducă și lampa", mereu acest mai, mai... "Mai spune s-aducă și ceaiul". Rușii beau ceai pentru a-și alunga și a-și uita toska (plictiseala); vîpish tchaicou, pozaboudesh toskou (a bea un pic de ceai pentru a uita plictiseala). Acest mai al lui Bacovia este plictisul însuși... Plictisul bacovian vine din angoasă ("urît"); el este mai profund decît spleenul, mai autentic existențial și absolut decît
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
s-aducă și lampa", mereu acest mai, mai... "Mai spune s-aducă și ceaiul". Rușii beau ceai pentru a-și alunga și a-și uita toska (plictiseala); vîpish tchaicou, pozaboudesh toskou (a bea un pic de ceai pentru a uita plictiseala). Acest mai al lui Bacovia este plictisul însuși... Plictisul bacovian vine din angoasă ("urît"); el este mai profund decît spleenul, mai autentic existențial și absolut decît acela al lui Sartre". Și concluzionează: "Decembre este o capodoperă a plictisului"; citînd ca
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
găsi canalele comunicării. Articolul din Enciclopedia iluministă explică sinuciderea În termeni pe care avea să-i reia mai târziu Durkheim, extinzând investigația sociologică până la ultimele consecințe. În Anglia, susțin enciclopediștii, se sinucid mai ales cei din clasele de sus, din plictiseală și din capriciu. În Franța, sinucigașii sunt membri ai păturii celei mai defavorizate, iar crima nu e decât soluția cea mai la Îndemână În fața mizeriei. Nici albedo, nici nigredo Cum se raportează scriitorul la astfel de considerații? Sunt, măcar parțial
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a Închipuit-o, ci un ritual mult mai plăcut. Un ritual prin care se poate răzbuna În liniște. Impulsurile suicidare nu se manifestă doar În momentele de criză. Drieu e unul dintre acei sinucigași care se pot sinucide și din plictiseală: „Am uneori poftă să mă sinucid pe loc. Parisul e atât de posomorât și atât de mort, oamenii niște muribunzi năuciți”. Pe acest fundal, sinuciderea poate fi și o reglare de conturi, despărțirea orgolioasă de niște oameni pe care-i
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sporită, astenie, cefalee, insomnie, adăugându-se stări de neliniște sau depresie, tulburări nervoase din partea inimii, a organelor digestive, chiar și prin felul cum vorbesc pacienții. Neurastenia, înseamnă oboseală continuă, independentă de efort, datorată în primul rând dezorganizării somnului, pierderea energiei, plictiseală existențială, tristețe, însingurare, modificarea caracterului, devenind ursuz și nervos cu orice prilej. Se poate întâlni și varianta lor viscero-vegetativă. Din punct de vedere psihic: imposibilitate de concentrare, atenție dispersată, tulburări de memorie, anxietate. Tensiunea psihică se explică și prin suferințele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nou, noutate, campioană, admirație, nouăsprezece, dai, noutate, uitare; * teamă, tăia, vii, creier, amândouă, mi-ai spus, foarte, alergie, uitat, viitor, Radiodifuziune; * oare, maladie, laudă, cuiva, îndreaptă, arămiu, eliberează, cafeaua, ai; * știi, amiciție, prietenoasă, mie, alergie, vioară, zmeoaică, perpetuu, stilou, imposibilului; * plictiseală, imaginație, covoare, două, aceiași, toată, vrei, aer, încrederea, conspirație; * sau, suspiciune, întoarce, formează, competiție, ne-au arătat, la egalitate, vedenie. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele/ structurile care conțin diftong, triftong, respectiv vocale în hiat: (a) "Numai el știa
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tipurile de jucării trebuie să crească gradat, odată cu trecerea timpului, dar este de preferat să nu fie prea multe. Ascunde o parte din ele din când în când și arata-i-le în alte zile. Rotația jucăriilor va preveni monotonia, plictiseala și va stimula creșterea. Joaca-te împreună cu copilul și învață-l cum se numesc obiectele pe care le mânuiește, la ce folosesc, ce culoare au, câte sunt, ale cui sunt. Desenați, citiți povești, realizați și organizați petreceri. Totul trebuie făcut
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
fost confirmată deoarece Jacques Robin a putut regăsi, în 1981, în mijlocul CESTA, Grupul Știință/Cultură, structură care a urmat Grupului celor Zece. B.C. Se pare că, dacă la început reuniunile erau foarte instructive, la mijlocul anilor '70 a apărut o anumită plictiseală: discuțiile priveau din ce în ce mai mult manuscrisele unora și altora, și toată lumea regăsea aceleași idei și aceleași referințe la teoria sistemelor, noțiunea de auto-organizare, principiul de "ordine pornind de la zgomot", teoria complexitații. A.L. E absolut adevărat. B.C. A intervenit apoi problema
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prinți cărora le-au plăcut științele, care le-au cultivat chiar, care i-au îmbiat pe sa-vanți în palatele lor și i-au recompensat prin binefacerile și prietenia lor pe oamenii care le ofereau o resursă sigură și constantă împotriva plictiselii, un fel de nenorocire ce pare legată în mod deosebit de puterea supremă"143. Legăturile dintre știință și politică sînt adesea foarte puternice: în utopia La Nouvelle Atlantide (Noua Atlantidă), publicată in 1627, Francis Bacon imaginează o societate al cărei principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
aibă pâine pentru toate gurile, muncă pentru toate brațele, capitaluri pentru toate întreprinderile, credite pentru toate proiectele, untdelemn pentru toate plăgile, balsam pentru toate suferințele, sfaturi pentru toate perplexitățile, soluții pentru toate îndoielile, adevăruri pentru toate inteligențele, distracții pentru toate plictiselile, lapte pentru copii, vin pentru bătrâni, care să se îngrijească de toate nevoile noastre, să prevină toate dorințele noastre, să satisfacă toate curiozitățile noastre, care să redreseze toate erorile noastre, toate greșelile noastre, și să ne dispenseze de acum înainte de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
SOCIOLOGIA GERMANĂ Acestea fiind spuse, tipologia lui Keohane inspiră încă modalitatea de auto-identificare a multor cercetători, atît din cadrul orientării principale, cît și a celor care își fac un titlu de mîndrie din a fi reflectiviști. Acest lucru se întîmplă în ciuda plictiselii din ce în ce mai generale în legătură cu tendința disciplinei de a crea mereu noi dihotomii: aceasta s-ar putea numi regula de fier a celor două tabere din cadrul disciplinei relațiilor internaționale. Cu toate acestea, o altă versiune a acestei teme susține că disciplina relațiilor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
s-a specializat în sonet, pe care nu-l tratează deloc cu arta de smălțuitor a lui Heredia, ci ca pe o manufactură în serie, abstractă și incoloră, adesea prețioasă, câteodată filozofantă. Totuși, când poetul se oprește la stări minore, plictiseală, blazare, rezultatele sunt notabile, ca în Simbolism de toamnă, mică simfonie a frunzelor, sau în Spleen, baudelairiană de provincie: De neurastenie fugărit, M-am dus să caut liniște la țară; Dar monotona pace seculară Cântată de poeți, - m-a plictisit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
petrarchiană unei unice femei moarte, pe care poetul o evoacă în mediul casnic, până și în bibliotecă: Biblioteca mă-nconjoară, stearpă De-nvățătură - pentru ce mă doare. Păianjenii descântă, ca pe-o harpă, Pe fire lungi, tăcerea fără soare Și plictiseala, umedă, coclită, Apasă peste viața-mbătrînită. Capitolul XXVI TRADIȚIONALIȘTII ION PILLAT Ion Pillat (1891-1945) a început cu poeme de un parnasianism exuberant, țipător, sub direcția lui Al. Macedonski, însă cu reminiscențe din mai toți poeții români (Bolintineanu, Alecsandri, Eminescu, Coșbuc). Impulsiunile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
distribuie, cum să ordoneze ceea ce posedă, au o importanță specială în literatura noastră de azi. Sub pavăza neînsemnătății ei, în lumea romanelor lui Norman Manea se insinuează, se infiltrează, cu o perseverență și o putere ce nu se dezmint, frica, plictiseala și suspiciunea, ca date umane intrinseci, o lume în care oroarea de alienare, fuga de alienare nu cunosc altă soluție decât „pustiul domestic”, ce nu mai puțin o erodează cu forța lui anihilantă, căreia nimic nu i se poate opune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
care, după părerea mea, sunt optime, din care am eliminat lucrurile superflue, false sau contradictorii și anumite abuzuri (p. 311-312). ...În anul 1259, locuiam în Borgo San Donnino și am compus și am scris un alt Libro dei tedii [Cartea plictiselilor, n. tr.], asemenea lui Patecchio (p. 674). 2. Sfântul Francisc de Assisi Sinteză liturgică a vieții Sfântului Francisc 6. În anul 1226, în ziua de 4 octombrie, sâmbătă, spre seară, Fericitul Francisc, întemeietorul și conducătorul Ordinului Fraților Minori, a trecut
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lungă să ajungă să formuleze unele critici răutăcioase, gândind că preotul, care în aparență pare a fi cufundat în evlavie, face acest lucru din plăcerea de a ieși în evidență, sau se poate întâmpla ca aceștia să fie cuprinși de plictiseală, etc.». 2. Fratele Ioan, însoțitorul fratelui Leon, care la rândul său fusese însoțitorul Sfântului Francisc, a povestit: «Fratele Leon avea o rasă de iarnă, din pânză de sac, veche de patru ani. O dată i-am spus: „Frate Leon, lasă-mă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
combinații politice. Liniștea scrisului este o slabă scuză. Nu-i trebuie prea mult lui Alecsandri pentru a și-o găsi. Paulina și toți ceilalți i-o pregătesc cu fidelitate. Ca să scape, așadar, de grozăviile iernii („am vrut să scap de plictiselile iernii, și, pentru a izbuti, m-am apucat de o mare dramă istorică În versuri” - mărturisește poetul la 5 februarie 1879 prietenei Lucia Duca), Alecsandri face literatură. Scrisul merge ușor. Întrebarea dacă va izbuti sau nu, din scrisoarea citată, este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a informațiilor și luarea celor mai bune decizii. 2.3. Efectele stress-ului Sintetizând această problematică, să precizăm că efectele potențate ale stress-ului pot fi grupate in cinci mari categorii cu influențe negative asupra persoanelor analizate : efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseală, oboseală, indispoziție, scăderea încrederii în sine, nervozitate, sentimentul existent de singurătate; efecte comportamentale: predispoziție spre accidente, spre alcoolism, abuz de cafea, tendința de a mânca și/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv; efecte cognitive: scăderea abilității de a adopta
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
al vieții. Cu această ocazie, întărim prezentarea consecințelor stress-ului datorat activității profesionale (muncii), consecințe sau stări care, agravându se, pot induce o stare critică sub aspect profesional sau bio-psiho-social al individului. Astfel de consecințe, de ordin psihic: apatie negativism stânjeneală plictiseală dezinteres insatisfacție alienare irascibilitate sunt completate și de stări fiziologice, precum: oboseală dureri de cap dureri de stomac indispoziții generale etc., toate acestea nefiind altceva decât consecințe majore ale impactului fenomenului de stress asupra organismului uman aflat în acțiune lucrativă
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
cluburi, dar, în același timp, și căminele de bătrâni sunt regândite ca ofertă. Scopul este al ocupării acestora, al valorificării experienței și potențialului lor, pentru a preveni degenerarea rapidă și boala survenite tocmai datorită sentimentului inutilității și al abandonului, al plictiselii și alienării. În mod normal, sunt considerate persoane de vârsta a treia cele care s-au pensionat, care au ieșit din viața activă. Însă o pensionare prematură (cum s-a întâmplat la noi în multe cazuri) presupune pierderea de competențe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cluburi, dar, în același timp, și căminele de bătrâni sunt regândite ca ofertă. Scopul este al ocupării acestora, al valorificării experienței și potențialului lor, pentru a preveni degenerarea rapidă și boala survenite tocmai datorită sentimentului inutilității și al abandonului, al plictiselii și alienării. În mod normal, sunt considerate persoane de vârsta a treia cele care s-au pensionat, care au ieșit din viața activă. Însă o pensionare prematură (cum s-a întâmplat la noi în multe cazuri) presupune pierderea de competențe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-i semnificațiile reale, așa cum pot vorbi ale astăzi unui spectator lucid, dușman al mistificărilor. Spectacolul e construit pe schela câtorva scene-cheie, momente memorabile pentru forța lor de expresie: ritualul mut al servirii ceaiului în actul I, într-o ambianță de plictiseală lâncedă și, prin contrast, de puritate transparentă... (Margareta Bărbuță) ... Exemplul cel mai convingător a fost spectacolul Unchiul Vanea, semnat de Alexa Visarion. Regizorul, împreună cu scenograful Vittorio Holtier, propun un raport extrem de subtil între real și imaginar, oferind o lume concretă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ideea revine în cel puțin trei dintre "întâmplările" importante ale filmului: dezvelirea monu mentului (secvență în care recunoaștem înțelese foarte personal; adică aproape exclusiv pe linia sarcasmului aluzii din I. L. Caragiale), spectacolul funambulesc oferit de Valentin (a cărui perfecțiune trezește... plictiseala mărunților amatori de "senzații tari" ai târgușorului) și petrecerea de la cazarmă (căreia împletirea de tragic și grotesc îi conferă autonomie în raport cu întregul și atâta densitate în semnificații încât ar merita, singură, o analiză...). De altfel, în interiorul acestei ultime întâmplări se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mai ales Petea. Global, spectacolul isi cucereste spectatorul, oferind mai mult decat o lucrare de amanunt, oferind o viziune. (Nicolae Prelipceanu) Sorin Leoveanu Lopahin și Petra Zurba Varia [...] Pentru Alexa Visarion, Livada de vișini este un tratat de histrionism și plictiseala. "Un grand-guignol vesnic" populat de ființe obosite și ofilite, "plictisiți și plicticoși... care visează să fie". El notează în caietul-program al spectacolului: "In interiorul fiecăruia dintre personaje trăieste o livadă de vișini. Țârmul de adevâr al plesei este autoiluzionarea, autoamăgirea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care teatrul și lumea se întrepătrund, cerul este un uriaș candelabru. Acest loc este un pustiu nelegat de Dumnezeu, unde eroii îsi risipesc în deșert zilele. Timpul lor este fără eternitate. Viața lor e pretext pentru evazionisme și exhibiționisme. Somnul plictiselii naște monstri. Personajele "își joacă" si "se joacă" cu propria existență. Rolul la care aspiră este mai mare decât forța lor și asta îi face să fie tragicomici. Neîmpliniți si neputincioși, nu pot să-și acopere partiturile. De aici burlescul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]