2,948 matches
-
de vrăjitoare, fantome sau spirite rele. Forma triunghiulară simbolizează Sfânta Treime. Unele surse povestesc despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii. Alți istorici spun că bradul a fost decorat pentru prima dată la Riga, Letonia, în 1510. La începutul secolului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mielușele; Câte pietre sunt la munte, Atâția porci, vaci, boi și gâște La dumneavoastră în curte! La anul Și la mulți ani! Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din blană de oaie. Pe cap sunt aplicate diferite podoabe ca: hurmuz, oglinzi, beteală, ținte alămite, etc. Ursul are un hadarag. El este legat cu un lanț de care îl duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Breb se folosește aici de EPISTEME pentru un scop egoist, acela de a-și "recupera" obiectul pasiunii. În al treilea rând, contemplarea chipului ("icoanei") ființei iubite îl apropie uneori pe Kesarion de câmpul DOGMA: "Tovarășa lui Doamna Maria sta în podoabele-i de aur ca o imagine sfântă, dintre acelea pe care aveau nărav să le lovească isaurienii, desfăcându-le în două părți: aurul pentru ei, chipul pentru gunoaiele cetății. Kesarion Breb răpi pentru el chipul, lepădând aurul." (p. 123) Cu toate că
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pe nimeni îmbrăcat în costum național. Singura ocazie sunt serbările școlare, când elevii îmbracă costumele păstrate de la străbunii lor. În rest și provițenii, ca de altfel toți cei din zonă, manifestă interes pentru îmbrăcămintea modernă. III. 4.8 CASELE PROVIȚENILOR, PODOABE DE ARHITECTURĂ POPULARĂ Construite din bârne, cele vechi, din cărămidă sau piatră cele mai recente, casele provițenilor reprezintă adevărate podoabe de arhitectură populară. Cele de lemn, pe fundație înaltă din lespezi de piatră sau numai din piatră prinsă în mortar
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
rest și provițenii, ca de altfel toți cei din zonă, manifestă interes pentru îmbrăcămintea modernă. III. 4.8 CASELE PROVIȚENILOR, PODOABE DE ARHITECTURĂ POPULARĂ Construite din bârne, cele vechi, din cărămidă sau piatră cele mai recente, casele provițenilor reprezintă adevărate podoabe de arhitectură populară. Cele de lemn, pe fundație înaltă din lespezi de piatră sau numai din piatră prinsă în mortar au de obicei două sau cel mult trei încăperi și un foișor lateral cu perspectiva spre stradă, către sud pentru
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în Răsărit, ipostaza juridică, în Occident. Exemplul elocvent al acestei diferențe fundamentale îl constituie învățătura privitoare la Sfânta Fecioară. Dogma catolică a zămislirii ei fără de prihană este expresia acestei teologii naturaliste 11. În schimb, Tradiția răsăriteană vede în Sfânta Fecioară podoaba întregii făpturi, "termenul cel mai înalt al unei pregătiri de a reprimi pe Dumnezeu, care se urmează în generații încă de la cea dintâi remușcare a lui Adam"12. Prin urmare, libertatea Sfintei Fecioare de a primi pe Dumnezeu este primordială
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
poziția Poetului - alungat de filosof din Cetate, Ion Barbu crede că locul întîi în Cetate e al Preotului, celelalte, urmînd, ale învățatului și Luptătorului. Dar, fără îndoială, al patrulea loc îndată după acestea se cuvine Poetului. Lumea ar pierde o podoabă de preț dacă tribul ciudatelor, încîntătoarelor făpturi s-ar stîrpi. În Cetatea Isarlîk, aflată La mijloc de Rău și Bun, sînt versuri în care îl aflăm pe poet ca neguțător de rose, stranii mărfuri: "Deschideți-vă porți mari!/ Marfă-aduc, pe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sim? al spectaculosului este foarte diferit de cel din Italia sau Fran?a. El este superb ilustrat pe catapeteasma bisericii Șan Esteban (Salamanca, 1693), de J.B. Churriguera (1665-1725), sculptor ?i arhitect. Chiar din primele decenii ale secolului al XVIII-lea, podoabele sculptate se r?sp�ndesc tot mai mult cu o tur-nur? mai delicat?. Este ceea ce se nume?te �baroc �nflo-rit�, bine reprezentat �n sacristia de la fort?rea?a de la Granada (1727-1764), de L. de Ar�valo. Apogeul acestui stil cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
relativ recent, este Arthur Machen. *22 Putem reproșa cercetării literare mai vechi faptul că a tratat numai pe dinafară si superficial întreaga serie de noțiuni de care ne ocupăm (imaginea, metafora, simbolul, mitul). Privite, în cea mai mare măsură, drept podoabe si ornamente retorice, ele nu erau studiate decât ca părți detașabile ale operelor în oare apar. Noi considerăm însă că sensul si funcția literaturii se află în primul rând în metaforă si mit. Trebuie să recunoaștem că există o gândire
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de neam sau religie. Iudeii niciodată nu au avut asemenea practici sau milostenii între ei sau față de Neamuri. Dar cînd i-a luat pe fanaticii zeloți sminteala înălțării de sine și dorința de a conduce imperiul roman, au agățat această podoabă la trăncăneala lor slută pentru că suna foarte bine și era cunoscută de ceva lume din imperiul roman la acea vreme. Domițian(81-96) îi i-a la socotit pe ivriții din jurul său infiltrați în cercul puterii imperiale, pentru practicarea ,,obiceiurilor mozaice
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
formează pentru conținuturi nu mai este suficientă, ea trebuie să fie în concordanță cu modalitățile cele mai potrivite de acces la conținuturi acestea fiind calea spre a putea face față complexității lumii și progresului actual. Copiii reprezintă pentru oamenii mari “podoaba cea mai aleasă a omenirii”.Așa cum nu ne putem imagina primăvara un pomișor sănătos fără mugurași și flori așa nu putem privi viața noastră durabilă fără copii, fără responsabilitatea pentru ei, fără zâmbetul lor fericit, fără ochii lor plini de
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93239]
-
s-a făcut relativ recent. În sec. al XVII-lea găsim: „Atunci jale și amar va cădea pe păcătoși, că de vor fi mai proști, pre carii de multe ori i-au dosădit și i-au asuprit, Îmbrăcați Într-atâta podoabă și frămăsețe și Într-atâta mărire și cinste, care omul nu poate să o spuie” (Cartea româneascăde Învățătură, Iași, 1643). Înțelesul este clar și la Neculce: „că de la lăcuitorii dintâi n-au aflat scrisori, că n-au lăsat, ca niște
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
înghețul, dezghețul, căldura, gerul, vântul - contribuie la modificarea înălțimii munților, să cunoască că munții sunt formați din roci tari și foarte tari, etc.); * obiective care vizează educarea sentimentului de dragoste față de natura patriei noastre (să înțeleagă că munții constituie o podoabă a patriei noastre, că de-a lungul istoriei, munții au fost prieteni adevărați ai românilor aflați în momente de cumpănă, etc.). Tehnologia didactică include într-un tot unitar toate elementele procesului de învățământ, înlăturând anumite granițe artificiale dintre ele, insistând
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
bineprimită adusă lui Dumnezeu și un dar scump făcut cititorilor. „Doamne, învață-ne să ne rugăm.” Dumnezeu a creat omul din iubire și el nu poate fi fericit fără iubire, adică „să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a Duhului, blând și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu”. Omul întrunește în ființa sa două lumi: trupul pământesc și trupul nemuritor. Dacă prin trup este destinat pământului, prin suflet este destinat cerului, adică dumnezeirii. Despre om
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
din trup și suflet, omul trebuie să ia parte la rugăciunea adresată lui Dumnezeu „în duh și adevăr” și să-i ofere lui Dumnezeu inima „înfrântă și smerită”. Aceasta nu înseamnă a renunța la formele cultului, la biserică și la podoabele ei, ci a renunța definitiv la minciună, răutate și fățărnicie. Forma să fie expresia fondului. Rugăciunea trebuie să înfățișeze lăuntrul nostru sufletesc. Viața în spirit este viața întemeiată pe adevărul evanghelic. Ea este necesară tuturor în orice moment al vieții
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
adunând pe credincioși laolaltă, într-un singur glas către cer, psalmii alungă demonii, pogoară ocrotirea îngerilor, sunt armă pentru teama de noapte, liniștire pentru oboseala zilei, pavăză și mângâierea oamenilor credincioși, iar pentru femeile credincioase, una dintre cele mai potrivite podoabe. Psalmii fac pustiurile să se arate locuite și ca patimile să fie înfrânate. început bun pentru începători, creștere și ajutor în urcușul pe scara virtuților și sprijin pentru cei care merg pe calea desăvârșirii. Ei sunt glasul Bisericii, înveselesc sărbătorile
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
înveselesc sărbătorile și fac să se nască în inima credincioșilor dorul după Dumnezeu. Chiar și din inimile de piatră psalmii storc lacrimi. Cântarea lor este o faptă îngerească, o trăire cerească, o mireasmă duhovnicească. Cântarea psalmilor este glasul Bisericii și podoaba imnografiei ortodoxe. Folosirea psalmilor în slujbele bisericii umple rugăciunile de bucurie, de strălucire și de dorul după Dumnezeu. Psalmul este luminarea sufletului și sfințirea trupurilor. Sf. Ioan Gură de Aur ne spune în cuvântul său despre psalmi: „că, vechii creștini
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
viitoare, alege acestea de acum, aduce aminte de cele trecute.” Psaltirea este partea cea mai aleasă și este cântarea cea mai iubită de Dumnezeu. Prin ea se vestește mântuirea pentru omul păcătos, mângâierea bătrâneților, înfrumusețarea tinerilor, luminarea și înțelepțirea pruncilor, podoabă prea frumoasă a femeilor celor credincioase. Este dătătoare de smerenie și izgonitoare a mândriei. Armă întru înfricoșările de noapte și odihnă celor ce se ostenesc. Citirea psalmilor este lucru îngeresc, moștenire cerească, tămâie duhovnicească și într-un cuvât este „tuturor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm”. Crearea lumii și a omului nu a fost decât un act al iubirii lui Dumnezeu, căruia omul trebuie să-I răspundă prin recunoștință și ascultare deplină. Nici o podoabă nu îmbracă mai strălucit și nu înalță mai mult inimile decât virtutea iubirii. Nici o faptă nu aduce mai multă bucurie și mulțumire sufletului, decât faptele iubirii. Iubirea stă la baza a tot ce este frumos și bun, înălțător. Este temelia
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Sa. Părintelui Ceresc îi datorăm tot ceea ce avem, și mai ales îi datorăm existența noastră pe pământ, după cum spunea și Mihai Eminescu: „Din mila Sfântului facem umbră pământului”. Toate darurile pe care le avem, spirituale și materiale, universul cu toate podoabele lui și chiar mântuirea, nu le putem obține doar prin osteneala noastră fără mila și ajutorul lui Dumnezeu: „în zadar vă sculați voi dis-de-dimineață și în zadar vă osteniți de nu v-ar da Domnul...”, spune psalmistul, și „De nar
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dacă țineți minte, lâng-un grilaj îngust,/ Suflat în verzi metale și-n sticlă, un arbust,/ Cu frunze cântătoare, cu fructe de jăratic/ Precum un pom cu globuri într-un Crăciun văratic./ E-ntr-însul o putere, un fel de densitate/ Răsfrântă pe podoabe din luciurile toate/ Și dacă vrei, târâș ori prin opriri șirete,/ De dânsul să te-apropii, să-i umbli prin secrete,/ Degeaba: că deodată te-ai și trezit afară/ Într-o fără de veste țâșnită primăvară,/ Cu flori de piersic, ude
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ciocanului, mai mult apăsând decât lovind, iar în cele din urmă, neștiind unde să-l pună, și-l înfășurase pe după încheietura mâinii, în chip de brățară. De-atunci însă neobișnuita putere nu-i mai revenise niciodată. Marieta observase că ieftina podoabă avea un preț deosebit în ochii purtătorului. Odată, în timpul unuia din "violurile" neduse la îndeplinire cu care Rică o obișnuise, ea îi strânsese puternic între pulpe mâna angajată prea îndrăzneț în căutări cupide. Dar brățara blocase strânsoarea, iar mâna alunecase
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
luau ochii; dacă luceau ca Soarele trebuie să fi fost foarte cald înăuntrul lor - ca în Soare, nu? Când și-o dăduse jos citise pe spatele ei, gravat frumos într-o scriitură cursivă, numele Cartier. Mai remarcase și că vechea podoabă a lui Rică prinsă cândva de ea între pulpe dispăruse, sau cel puțin nu mai apărea la mâna purtătorului ei, ca mai înainte. Muncită de asemenea nedumeriri nimerise Marieta iarăși la Chira, ca s-o descoase în legătură cu sensul limbajului silențios
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de care fata se achita, în fond, ireproșabil. Dar povestea întreagă a brațării cu diamante n-a ajuns niciodată să-și mai reîntâlnească obiectul născător. N-ar fi de mirare ca necunoașterea ei să fi conferit un spor de strălucire podoabei, căci adevărul ei întregit ar fi fost, poate, în stare să eclipseze puterea de fascinație conjugată a aurului și diamantelor. În rivalitatea acerbă dintre perceptual și narativ, efectul de modă a lucrat net în favoarea primului. Înciudată, povestea s-a risipit
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
De-a lungul trupului femeii înfășurat strâns în jurul lui, Rică nu găsi nici un alt mâner de prindere afară de o masivă brațară de aur la încheietura mâinii ei drepte. Se agață de ea cu disperarea înecatului furat de vârtej. Pe dedesubtul podoabei, pasiunea se dezlănțuise atât de torențial încât, comparativ, metalul prețios părea înțepenit într-un statism dătător de siguranță; febrila lui circulație prin lume conform așa-ziselor legi de fier ale economiei formează un liman statornic al previzibilului în raport cu anarhicele frământări
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]