2,516 matches
-
, Aura (pseudonim al Aureliei Potlog; 12.I.1967, Chișinău), poetă și eseistă. Este fiica Liubei (n. Caraman) și a lui Semion Potlog, intelectuali. Urmează școala primară și Liceul „Gh. Asachi” în Chișinău (1974-1984). În 1990 termină cursurile Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din același oraș. Între 1988 și
CHRISTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286220_a_287549]
-
dramaturgia) și Slavici, aduc nota specifică a celor trei mari provincii românești: Moldova, Muntenia și Transilvania. Tratat cu severitate este Titu Maiorescu, de-a dreptul minimalizat, așa cum vor fi mai toți criticii. În schimb, i se recunosc meritele de mare poet lui Al. Macedonski, până atunci aproape ignorat. Pentru perioada interbelică, atenția lui C. se concentrează asupra celor mai reprezentativi romancieri, după opinia sa, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu, ultimilor doi nerecunoscându-li-se însă proustianismul. În poezie, aprecierea
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
portretele de familie, cu un ce didactic, cărturăresc, vag desuet (Maica Maximila - stareța de la Ostrov, „sora tatii”, Din tinerețea lui Sandu Cintianu ș.a.). Trecutul viu instituie corespondențe cu ciclul pillatian, intitulat tot astfel în volumul Pe Argeș în sus (1923). Poetului (nepot după soră), A. îi dedică, de altfel, acum, suita unor Scrisori din Florica. Via și Argeșul, „casa din deal” (fostă „lin” pentru struguri), „castanul cel mare”, parcul Goleștilor - azi „în paragini”, ori tocălia, ce bate „în deșert”, rămân și
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
a fost fondat în 1984 și și-a propus „descoperirea, formarea și susținerea tinerelor talente din județ”. Ca organ de presă al unei societăți culturale formate imediat după evenimentele din decembrie 1989, publicația își deschide paginile în primul rând tinerilor poeți, a căror creație este pusă sub semnul continuității și al dialogului cu generațiile deja afirmate. Sunt publicate poeme de Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Dinescu, Romulus Guga, Ana Blandiana, Mircea Rădulescu, Ion Horea. Rubrica „Tineri poeți” nu reușește să impună vreun
ALPHA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285310_a_286639]
-
tr. Adrian Rogoz (LT). 47 Ed. Polirom, Iași, 2008, tr. Daniela Rogobete (LT). 48 Ed. Vremea, 1999 (LT). 49 Flower power era un slogan folosit de hipioți în anii 1960. Simbolul florii reprezenta o ideologie non-violentă. Termenul îi este atribuit poetului american Allen Ginsberg (1965). 50 Ed. Vremea, 1995, Ed. Leda, 2005, tr. Nicolae Baltă (LT). 51 Ed. Vremea, 1994 (LT). 52 Întâlnirea cu creatorul va fi reluată și folosită de Douglas Adams în seria The Hitch Hiker's Guide to
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
veche. Critica poeziei lui Grigore Alexandrescu din 1837 începea printr-o fantezie onomastică: Numele acestui poet este G.A.-scu. Dacă vrei să-l ghicești, cititorule, eu mă socotesc că aceste trei semne vor să zică "Ghiță Ariciulescul". Un arici poet sau un poet al aricilor nu este o minune ce se întâmplă pe toate zilele. Sau dacă voiești, să-ți fac o tălmăcire a acestor slove mai iscusită. Eu sunt un om care voi să mă țin după mode și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ariciulescul". Dincolo de jocul de cuvinte, rămâne presupunerea oarecum neobișnuită că numele propriu ar trebui să însemne ceva. Heliade Rădulescu procedează la tălmăciri, ca și cum ceva din natura poeziei ar trebui să se imprime în numele poetului. "Poet al aricilor" sau "un arici poet" nu e, după această logică, o ironie nejustificată și în raționamentul lui Heliade Rădulescu ea se leagă de o anume particularitate a textului liric: "Domnul Ariciulescu obicinuiește cam des a înghimpa urechile cu apostrofe fără loc" și mai încolo " Apostroful
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
autorul vrea să reamintească forța originară a termenului și etimologia sa (poiesis = creație), ca să descrie condiția de creator al unei lumi autonome. Greu să ratezi aici anticiparea sintagmei prin care Maiorescu îl lansa pe Eminescu în 1872: "dar în fine poet în puterea cuvântului". Figura "poetului adevărat" se impune progresiv în vocabularul criticii de la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un moment în care era nevoie de instrumente prin care să se identifice specificitatea universului liric ca univers autonom, evocând în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să nu cunoască acest nume?", spune Iosif Vulcan retorizând în marginea notorietății lui Bolintineanu. "Este oare vreo inimă română în oricare parte, carea să nu se fie îndulcit și încântat cândva de cântările acestui uns al muzelor. Nu. Laureatul nostru poet e bardul națiunii întregi. Numele lui e cunoscut în toate părțile locuite de români și poeziile sale se învață și se cântă în palaturi și colibe"146. Sau, altundeva, despre Andrei Mureșanu: "Poeziile sale cele mai escelinte se lățiră pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
zis acum o lună, cot la cot cu Daniel Vighi, că da, vrem să-i lansăm pe Komartin și Manasia la Cărturești. Dar pe măsură ce se apropia ziua cu pricina, pe măsură ce auzeam că atelierele de poemațioane, maratoanele de lectură, dezbaterile junilor poeți zbârnâie, mi se chircea inima: ce-o să fac? Le-am citit volumele și mi-au plăcut. Am conspectat ce-au scris criticii meseriași despre ei și mi-a plăcut. Am bifat cum douămiiștii sar la jugulara nouăzeciștilor și cum aceștia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
am ajuns la concluzia că nu e bine pentru un scriitor să aibă iubita critic literar. Sau, dacă se întâmplă - c-așa-i în viață -, e mai cinstit să nu amesteci dragostea de literatură cu dragostea omenească. „Bine, dar măcar poetă mă pot face?“, m-a întrebat soția. „Te rog eu, să nu începem cu asta!“ Nu i-aș recomanda nici așa ceva. În cazul în care eu aș ajunge un prozator de succes, e posibil ca ea să-și dezvolte un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
dar praf mai mult. Aleg a doua variantă. Mă îndrept spre bulevard și, un timp, merg pe niște străzi unde noțiunea de "freamăt" sau de "murmur" al străzii nu și-a pierdut încă sensul: pot auzi tocurile onomatopeice ale muzelor poeților bucureșteni (a se reciti Cărtărescu) sau chiar scuturatul din aripi " zbrr-zbrr " ale vrăbiilor care fac baie în băltoace, neam cu care de altfel graurii conviețuiesc pașnic. Pe bulevard larma e din nou de nesuporat: motoare ca de formula I și
Un graur la București – Utopie neagră by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12508_a_13833]
-
de fapt, să devină, prin practica scrisului și a trăirii în preajma neobișnuitului "învățător", ceea ce Gellu Naum intuise în ea de la început: "Nu mai fă teorie! Ești poetă! Teoria strică oamenia!" Îmi place teoria, cu riscul de a strica omenia. Sunt poetă, dar nu suprarealistă". "Ba ești, dar nu știi!". Am sentimentul că S. P. n-o să (mai?) semneze niciodată o lucrare "țapănă", riguroasă, academică. Ce e, până la urmă, Clava? Un ghid de lectură pentru cei care s-ar pierde, altfel, în
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
Antoaneta Ralian Scriitorul tunisian , oaspete, pentru a doua oară, la Festivalul Internațional ,Zile și Nopți de Literatură", care va avea loc la Neptun, între 16-20 septembrie a.c., este poet, critic literar, traducător și eseist bilingv, autor a numeroase volume de critică și de versuri publicate în limbile arabă și franceză. îi place să se autonumească Homme des deux rives, pentru larga sa activitate culturală desfășurată atît în Tunisia, cît
Abdelaziz Kacem by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11353_a_12678]
-
era Atotputernicul... și acum cînd îmi amintesc de tata, simt fiorii de teamă și respect din vremea copilăriei” (p. 245). Celălalt fiu al lui I.L. Caragiale, sensibilul și bolnăviciosul Luca Ion (Luki) a rămas o mare promisiune literară neîmplinită (era poet și eseist, în el întrezărea clasicul pe urmașul său literar), fiind răpus de o gripă transformată în pneumonie în anul 1921, la vîrsta de 28 de ani. Pentru cineva care nu a urmărit consecvent tot ce s-a scris în
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
ce nu-și găsesc mecanismul! Dar și mai vai de cei ce și l-au prea găsit! Există și un teribilism al trăiriștilor, nu numai unul al suprarealiștilor. Lui Eugen Ionescu i se contrapune Cioran. * Criticilor le stă bine pertinența. Poeților - impertinența. În structura intelectualului creator intră constructiv o doză de fraiereală, fără de care el n-ar fi ce este, ci contrariul, un gol carierist triumfător. Esențiale Viața? O stare de răsfăț și jubilație a materiei. A iubi omenirea nemotivat e
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
Tudorel Urian Emigrat în Franța cu puțin timp înainte de căderea regimului comunist ( în prezent este angajatul secției române a postului de radio "Radio France International"), Dinu Flămând este, după Ana Blandiana, o dovadă în plus că sîngele de poet apă nu se face. El a revenit în poezia românească după o pauză de cincisprezece, în anul 1998, odată cu publicarea volumului Viață de probă la Editura Fundației Culturale Române ( premiul Salonului Național de Carte Cluj-Napoca). Din acel moment cărțile de
Un olimpian al angoaselor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13707_a_15032]
-
nu vom mai ști/ ce vom face fără de copii./ nu plânge, o, nu, nu Te teme" Rugăciunile unui om singur rămân perfecte în fața lui Dumnezeu, care îl va ierta pentru toate defectele stilistice pe care i le-am găsi, noi, poetului credincios. Dacă însă, semnalându-i-le, că sunt o mulțime, autorul își va reciti opera cu gândul de a-și îmbunătăți ofranda către Dumnezeu, credem, în păcătoșenia noastră, că Dumnezeu nu se va mânia pe noi mai mult. Remarcabile sunt
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13724_a_15049]
-
Alex. Ștefănescu Un posibil best-seller Cunoscuta poetă Nora Iuga a publicat recent un roman, Sexagenara și tânărul, care trezește interesul de la început, prin subiect. Este vorba de iubirea unei femei de șaizeci de ani pentru un bărbat de treizeci și cinci. Despre așa ceva nu s-a mai scris, cel
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
vitrinele tot mai prospere/ prosperă orașul/ de la o zi la alta prosperă/ nimeni nu mai poate nega evidența". Liviu Capșa își gândește atent poezia, fără să o facă însă prin aceasta nefirească. El elaborează naturalețea, scamatorie care le reușește numai poeților autentici. Liviu Capșa, Mesaje pe robot, București, Ed. Cartea Românească, 1999. 64 pag. Liviu Capșa, Parodii optzeciste, Pitești, Ed. Paralela 45, col. "80", seria "Poezie", 2000. 64 pag.
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
de înțeles, asupra lumii)". Astfel autorul Plumbului se revelă înrudit cu Baudelaire, potrivit căruia: "Le goût immodéré de la forme pousse à des desordres monstrueux et inconnus... la spécialisation excesive d'une faculté aboutit au néant", cu Mallarmé, care, "prin excelență poet al poeziei, a notat și spaima, cutremurul pe care ivirea ei o provoacă celui care trebuie s-o manifeste", cu Valéry (La Pythie), cu Thomas Mann care a proiectat acțiunea dizolvantă a poeziei asupra lui Aschenbach și a lui Tonio
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
școlii primare, e distins, la finele fiecărui an, cu premiul întîi. Împrejurare asociată cu un gest romantic: "Cenușa coroanelor, păstrată cu pietate într-un plic, poetul o va arunca doar foarte tîrziu". Cam prin clasa a III-a primară, viitorul poet face o pasiune pentru porumbei, stînd ore în șir în podul casei, unde crește peste două sute de păsări. Columbofilia îi va fi produs premature viziuni: Această aproape incredibilă cantitate de zburătoare sidefoase, elegante și grațioase (și, totuși! două sute de exemplare
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
de rafinamente extrem-orientale? reducând arta lui Gheorghe Grigurcu la doar atâta, am mutila grav un corpus pe care Ion Negoițescu l-a intuit, cu decenii în urmă, ca fiind de un lirism „sever și foarte adânc.” Astfel pronunțându-se, criticul, poet el însuși de o oarecum asemănătoare factură intuise punctul cardinal al unei personalități, aceea care, în natură moartă și vie se statua pe sine: „Capriciul zăcământului/ din adâncul pământului/ de-a aprinde din când în când/ la suprafața lui, licuricii
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
Acasă > Eveniment > Comemorări > DESPĂRȚIRILE NE DOR - UN OMAGIU ADUS POETULUI CREȘTIN IONATAN PIROȘCA Autor: Zaharia Bonte Publicat în: Ediția nr. 109 din 19 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Oamenii care au trăit în două regimuri, două secole, în două stări și mai ales au avut de înfruntat nevolnicia vremilor, a
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
dai daruri oamenilor, Iti mulțumim pentru mesajul ce ne-ai trimis prin glasul lui Ionatan.Te rugăm să-i mângâi pe toți cei care îl plang.Zaharia Bonte - Bruxelles - 18. 04. 2010 Referință Bibliografica: Despărțirile ne dor - un omagiu adus poetului creștin Ionatan Piroșca / Zaharia Bonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 109, Anul I, 19 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Zaharia Bonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]