2,744 matches
-
înalță sufletele morților la cer și trebuie să aibă merinde de drum. Omul dacă moare, sufletul umblă timp de șase săptămâni pe unde a umblat cu trupul, apoi vine la mormânt, își adună tot ce i s-a dat de pomană, se suie pe cruce, apoi se înalță la cer. Dacă n-are cruce, stă pe mormânt până i se pune o cruce și după aceea se înalță. Superstiții despre animale , păsări, gângănii Când ouă vreo găină, să nu se uite
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sau un senior, care nu-i urmărea pe ereticii de pe domeniile lui și de a nu-i preda Inchiziției era vinovat de erezie. (...) A intra într-o casă, în care locuia un eretic era dovadă de erezie. A da de pomană unui cerșetor eretic era o crimă de erezie"55. Efectul acestor comportamente este dublu. În primul rând a fost exacerbat numărul ereticilor astfel încât numărul celor condamnați de erezie a fost mult mai mare decât cel al adevăraților eretici. În cazul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
an). Apoi, din an în an până la șapte ani. În cursul unui an sunt mai multe zile ale morților. Cea mai însemnată este cea a „moșilor de vară” care are loc la șapte săptămâni după Paște. Acum se dau de pomană oale de pământ în care se pune puțin vin, strachini de pământ pline cu orez sau păsat și linguri de lemn cu coada împodobită cu flori. III. 4.7 PORTUL NAȚIONAL ÎNAINTEA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL Fetele purtau fotă și ie
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe Dumnezeu după puterea sa. Isprăvind vizitarea Raiului, a noua zi. după despărțirea sa de trup, Sufletul se urcă din nou la Dumnezeu pentru a I se închina. Pentru aceea Biserica are rînduială de a face a noua zi rugăciuni, pomană, milostenie, pentru repauzat. Cunoscînd starea Sufletului repauzatului a noua zi după moarte, cînd are loc a doua închinare, Biserica și rudele roagă pe Dumnezeu de a pune Sufletul repauzatului în numărul celor nouă cete de îngeri. După a doua închinare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
40-a zi după moarte, judecătorul etern hotărăște locuința ce se cuvine Sufletului după faptele și viețuirea sa pămîntească. Astfel, judecata particulară are loc în a 40-a zi după moarte, și iată pentru ce Biserica se roagă, face milostenii, pomeni, și în acea zi pentru repauzați. Deci, ziua a 40-a după moarte este Ziua decisivă pentru soarta Sufletului în viața viitoare. Este judecata particulară a lui Hristos, determinînd starea Sufletului numai pînă în ziua Judecății de pe urmă, Judecata generală
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
frânge pentru ei pâine de jale ca mângâiere pentru cei morți, și nu li se va da cupa mângâierii ca să bea după tatăl și după mama lor. Bătrânul Tobie, cel milostiv, aflat în robia asiriană, își sfătuiește fiul să facă pomană cu pâine și vin la mormântul celor drepți, dar nu și la mormântul celor păcătoși. Iuda Macabeul s-a rugat fierbinte lui Dumnezeu să ierte păcatele celor morți eroic, pe câmpul de luptă, contra păgânilor. Apoi a strâns bani, pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
viața ta împinse de fluidul impersonal al psihismului colectiv. Literatura îți răspunde la întrebări fundamentale dar în maniere care par neserioase. Cel care citește literatură poate fi văzut de cel care nu citește ca un tip care arde gazul de pomană, frivol, sau de-a dreptul cu capul în nori. E drept că și cel care citește literatură are idiosincraziile lui în ceea ce-l privește pe necititor. Sunt două tabere între care dialogul nu poate funcționa. Se întâmplă ca scriituri literare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cadă sub eticheta stângismului. Ori singura modalitate de ieșire din această situație e libera inițiativă, antreprenoriatul, învățământul performant, exportul de know-how, părăsirea tehnicilor primitive, a mentalității de resemnat. Politicile publice sunt instrumente de ameliorare, atâta vreme cât cetățeanul renunță la a primi pomană de la stat. - Politicieni și cetățeni. Politicienii nu sunt cruțați, comportamentul lor este scanat și interpretat în așa fel încât cititorul alegător devine conștient de condiția lui de cetățean. Îți reamintești, dacă ai uitat cumva, cum politicienii confiscă de ani buni
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în așa fel încât cititorul alegător devine conștient de condiția lui de cetățean. Îți reamintești, dacă ai uitat cumva, cum politicienii confiscă de ani buni statul, aceasta fiind suprema formă de corupție, cum de la înmormântarea societății socialiste se tot împarte pomana între diferite categorii sociale, cum o mână de oameni activi muncesc de se spetesc ținând în spate mulți pensionați prematur, mulți asistați care n-au calitatea de asistați, nefiind nici persoane cu dizabilități, nici copii, nici pensionari care și-au
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
electorale, îmbrățișând conservatorismul și paternalismul. Teza pe care o formulează Mihaela Miroiu este că responsabili pentru anomaliile pe care le trăim sunt deopotrivă politicienii, cei care iau decizii, dar și cetățenii care acceptă tacit să stea cu mâna întinsă spre pomana statului. Libera inițiativă, e consumată în economia naturală, ineficientă și care nu duce decât la supraviețuire, nicicum la bunăstare. La noi, țăranul cultivă și crește de toate și nu e specializat în nimic, de cele mai multe ori își pierde timpul păzind
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și ei își văzuseră, după aia, de treabă, mai hămăind doar când și când la ea, a dulăi puși mai mult pe lătrat decât pe mușcat. Ea-i înțelegea și nu le purta pică, dar ce-i cereau ei era pomană de lux, la care fata se zgârcea tocmai pentru a-i împiedica devalorizarea. Pe vlăjganul de Rică nu reușise să-l respingă și, cu toate astea, el se oprise de bunăvoie, când nimic nu-i mai stătea în cale, pentru
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
asupra unui pasaj anume despre acceptarea de sine: "Dar dacă aș descoperi că ultimul dintre semeni, cel mai sărac dintre cerșetori, cel mai impudic dintre greșiți, dușmanul însuși - că toți aceștia sunt în mine, că eu însumi am nevoie de pomana propriei mele bunătăți - că eu însumi sunt dușmanul ce trebuie iubit - ce s-ar întâmpla atunci?" Și eventualitatea era urmată de speculația autorului că nevoiașul cel mai mizer dinlăuntrul nostru ar fi respins mai nemilos decât orice aproape și ascuns
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
economisire. În România, toate aceste precepte nu funcționează, de aceea suntem săraci. Deși românii care au plecat „dincolo” sunt capabili să și le Însușească și prosperă. Mai e și atitudinea paternalistă a statului român care Încurajează conduita de dependență, asistență, pomană, stilul lui „să ni se dea”. Am găsit Într un ziar că jumătate dintre locuitorii județului Vaslui sunt asistați. Oamenii așteptă totul de la stat, de la alții, n-au inițiative, nu-și asumă responsabilități, nu Împărtășesc valorile care i ar putea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Adormea În zori, epuizat, fără speranțe. Își pierduse de câteva luni soția, Își impunea să nu se ducă la mormânt ca să nu o localizeze acolo, ci s-o aibă cu el. La șase luni de la decesul acesteia, a făcut o pomană pentru săraci. Am ajuns la Cascais pe la ora 16, eram flămânzi, n-am găsit ca În alte locuri un restaurant mai ieftin, așa că ne-am trezit că ne desfătăm cu pește de mai multe feluri, calmari și un vin alb
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să și-o asigure? Dumnezeu mîntuiește pe păcătoși nu în funcție de faptele lor, ci numai în virtutea credinței lor. Această "justificare prin credință" constituie baza gîndirii lui Luther și a întregii reforme. Luther face din această idee baza învățăturilor sale și condamnă pomenile și operele de binefacere. Indignat de folosirea "indulgențelor" care îi fac pe creștini să creadă că-și pot cumpăra mîntuirea, Luther se hotărăște să-și facă cunoscute ideile. De ziua tuturor sfinților, în 1517, el afișează 95 de teze care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Desene în cretă pe fond negru, cam înspăimântătoare. Foarte politicos, engleză perfectă. Urmează să învețe la Academia Comercială, în prezent la cursul pregătitor. M. propus să-i dăm 50 cor. cadou. Am fost împotrivă. Nu-i frumos să dai de pomană. Cetățenii țărilor din lumea a treia sunt în mod sigur cât se poate de sensibili la asta. Am cumpărat cu 90 coroane un tablou cu fluturi deasupra unei ape. Nu se poate expune în casă. 12 decembrie Hotelul Municipal din
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
pe drumuri, la muncile câmpului, în leprozerii, etc. Cu Sf. Francisc credința a înviat a doua oară. Logodiți cu „Domnița Sărăcie” Francisc și frații săi locuiau pe lângă biserici și mănăstiri părăsite, muncind pe câmpii, alături de țărani, îngrijind leproșii și cerșind pomană. Ei se întâlneau de două ori pe an: de Rusalii și pe 29 septembrie, de sărbătoarea Sfântului Mihail Arhanghelul, pentru a mărturisi experiențele de misiune și pentru o mai bună observare a Regulei. Frații minori frecventau parohiile și bisericile vecine
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și autoperfecționarea cu acțiunea practică eficientă. Acest spirit are simplitate, firesc, umilință, caritate, bucurie și optimism în fața vieții. Pace și Bine. Pentru că franciscanii împart cu frații cei mai înstrăinați de societate (exemplul tipic este fratele - Lepros) și durerea, sărăcia sau pomana, dar și învățătura, și speranța. Împart și se împart cu simplitate și firesc, cu mare supunere față de Dumnezeu și sfânta sa creație, fără a fi sclavi ai literei care ucide, dar supuși cu smerenie Duhului Sfânt care îi dă viață
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Bărăție numără 20 de membre, în majoritate bătrâne. Oficiali nu există decât Superioara sau Ministra în persoana Elenei Baron, aleasă chiar în această vizită canonică din ziua de azi 21 Noiembrie 1938. Aceeași soră este și vizitatoarea bolnavilor și împărțitoarea pomenilor. Casierul este Pr. Paroh Horvat. Congregațiunea de la Bărăție are un mic fond pentru ajutorarea terțiarilor pentru caz de moarte. Pomenile ce se adună la adunările lunare se împărțesc tot terțiarelor sărace. 1. Brăila. În fiecare lună se face adunarea prescrisă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
chiar în această vizită canonică din ziua de azi 21 Noiembrie 1938. Aceeași soră este și vizitatoarea bolnavilor și împărțitoarea pomenilor. Casierul este Pr. Paroh Horvat. Congregațiunea de la Bărăție are un mic fond pentru ajutorarea terțiarilor pentru caz de moarte. Pomenile ce se adună la adunările lunare se împărțesc tot terțiarelor sărace. 1. Brăila. În fiecare lună se face adunarea prescrisă de Regulă și terțiarii și terțiarele se apropie des de Sfintele Sacramente. În ziua de 8 Octombrie Comunitatea terțiarilor a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mai multe liturghii pentru răposați. 2. Brăila 1939 Din mica comunitate a terțiarilor din Brăila mi se trimit știri frumoase și îmbucurătoare. Adunarea lunară se face în fiecare a doua Duminică din lună când terțiarii caută să dea și o pomană pentru o liturghie pentru sufletele terțiarilor răposați. O pildă de imitat de toate confraternitățile noastre. La Aurora Franciscană sunt 20 de abonați. 3. Brăila. În ziua de 18 Februarie 1940, după un prealabil aviz, s-a făcut vizita canonică a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
destoinic pentru a cumpăni bine planul mântuirii veșnice și pentru a lua noi măsuri ca mai bine să reușească izbânda în lupta la care ne-am angajat ca și creștini la primirea sf. botez; - faptele de îndurare creștinească, cum sunt pomenile făcute săracilor, vizitarea bolnavilor, sunt un mijloc de ispășire a păcatelor proprii și ale altora, sunt un mijloc de a atrage milostivirile cerurilor asupra lor; - mărturisirea credinței lui Hristos, supunerea față de Pontiful Roman, de Episcopul diecezan și de parohul propriu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în câteva adunări pentru Sf. Părinte Papa Piu al XII. Toate aceste rugăciuni și împreună cu ale enoriașilor, le-am comunicat Părintelui Paroh pentru a le înainta la București. Din partea terțiarilor s-a oferit de două ori câte 500 de lei pomană pentru răposați, la mănăstirea Sf. Maria. Am dat 900 de lei pentru repararea încălțămintelor unei terțiare sărace. S-a mai dat încă pomană pentru câteva liturghii pentru sufletele răposaților. 9. București 22 Martie Înalt Prea Sf. Sa Mons. Alexandru Cisar
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a le înainta la București. Din partea terțiarilor s-a oferit de două ori câte 500 de lei pomană pentru răposați, la mănăstirea Sf. Maria. Am dat 900 de lei pentru repararea încălțămintelor unei terțiare sărace. S-a mai dat încă pomană pentru câteva liturghii pentru sufletele răposaților. 9. București 22 Martie Înalt Prea Sf. Sa Mons. Alexandru Cisar, fost Episcop catolic de Iași, acum înălțat la demnitatea de Arhiepiscop de București, a luat în primire în ziua aceasta, tronul Arhiepiscopal în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
actuali au trecut termenul prescris de regulă s-a hotărât ca înainte de Crăciun să se facă o altă adunare generală în care să se facă o nouă alegere a Superiorilor. 2) Pentru ca să nu fie nici o nemulțumire între Confrați despre întrebuințarea pomenilor ce se adună după prescrierea Regulei la fiecare adunare, s-a hotărât ca banii să fie depuși ori la Episcopie sau la P. Paroh și despre orice întrebuințare a lor să se dea seama la adunările generale. Scopul pomenilor este
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]