3,008 matches
-
citation author=”SMÂNTÂNESCU Dan” loc=”Buc.” data =”8 ian. 1977” desc=”C.P.”> M-au emoționat urările calde ale Dv. Înseamnă că nu m-ați dat uitării, așa cum au făcut-o mulți alții. Aș fi dorit să mai fac un rodnic popas pe frumoasele Dv. meleaguri, atât de scumpe nouă, dar nu m-au mai chemat, nici Comit. de Cultură, nici Inst. Pedagogic, nici secția Cinematografie, nici Corpul didactic. Au uitat - probabil - verbul și ideile frumoase cu care i-am Încântat. Dar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
adică „să apere fruntariile” națiunii... Trecem și pe la Bolșoi și Malîi Teatr. Mult entuziasm pentru cei care n-au mai fost la Moscova, hrăniți cu legendele și textele colorate din pliantele turistice. Mă rezum doar să urmăresc reacția lor... Un popas pe o colină de unde se vede Stadionul Lujniki. Tarabe ale comercianților. Andrei Bodiu cumpără un tricou cu inscripția „McLenin’s” (o pastișă comercială postmodernă) pentru fratele său, Mihai, angajat la Palatul Cotroceni. O scenă de tot hazul cu attendent-ul turc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
până la următorul shabbat, poate până luna viitoare, nu incita, fără îndoială, mica trupă de nomazi care colindau ținutul cu bățul în mână, cu sacul în spate și cu burduful de piele pentru apă legat la cingătoare, să facă prea multe popasuri pentru a contempla floricele și biete ființe umane care peste puțin n-aveau să mai fie acolo. Totuși, cum poate cineva să povestească așa, fără să descrie? De altfel, localizarea e tot mai evazivă pe măsură ce povestirea se apropie de deznodământ
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
prin pădurea umbroasă, prin umezeală. Trecem și prin poeni pline de soare. Flori nenumărate umplu iarba deasă; ferega ici colo, tresare în buchete frumos orânduite, parcă de mâna unei fete îndrăgostite. În poiana de sus, unde facem jumătate de ceas popas după suișul greu, de unde se văd munții de dincolo și Sihăstria unde trăiește singur de 5 ani călugărul Ionaftan, stăm de vorbă. Călugărul mă privește blând și-mi răspunde cu glasu-i subțire simplu la întrebări. E din Bucovina. A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
săturat de călătoria din ajun, odihnit îndeajuns, merg pe jos cu compania mea. Iar suim dealuri lungi și coborâm văi mari printr-o nemaipomenită arșiță. Drum nu-i. Mergem pe o cărare care se înmlădie deadreptul printre nesfârșite lanuri. Facem popasuri lângă niște hambare; soldații rămân pe miriștea dogorită, noi, ofițerii, ne tragem la umbra hambarului unde ospătăm cât avem și cum putem. Dar din asfințit nori negri urcă, cuceresc în scurtă vreme albastrul șters al cerului, vântul ușor crește, crește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca alții mulți ca să meargă cu camarazii lui la războiu. Și în tot lungul drumului Leuștean suna înaintarea și atacul către zările orașelor și a satelor, pe când trenul ne purta spre ținta noastră din ce în ce mai apropiată. Aceste rânduri le scriu la popas, în stația Pârva. Eri, alaltăeri s-a aflat că oastea noastră a trecut în Bulgaria. La vestea aceasta, soldații noștri manifestau zgomotos zvârlindu-și capelele în sus. 3 Iulie 1913 La 1 Iulie ne-am aflat la Lița, sat mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ofta greu din baierile inimii. A doua zi în zori trebuia să plecăm. Toată noaptea a durat zvonul taberei, povestirile și cântecile. Flăcăii, în bucuria veștii de întoarcere nu mai aveau somn și astâmpăr. Joi 25 Iunie, plecare din Mircovo. Popas lângă Zlatița la gura defileului, lângă satul Clisechioi. Începem marș de retragere. La 26, stăm pe loc. La 27, în zori, plecare la Etropol. La 28 stăm Etropol. Oda maiorului. La 29 mergem la Miscovo. Plecăm în zori pe vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bucureștilor) cu mare circulație, și cu unul din cele mai mari magazine ale Berlinului casa Wertheim. Circulația la Poarta de Brandemburg. La noi, contrar de ce e-n Germania: Ordinul se discută, nu se execută; La București nu sunt judecători; La popasul de un sfert de ceas pe care l-am făcut în Charlottemburg am găsit cărțile poștale ilustrate, cu fotografiile noastre luate în clipa plecării. Cățeii au botniți și legători și sunt, din astă pricină, triști și umiliți. Balconul istoric de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
soldaților săi. Pari înfipți în fața corturilor, cu cușme în vârf semn c-au murit oameni, din acele corturi. Tușgan tama răzbunătorul Urmașii lui Gengis-han și Tamerlan. Natura nu cunoaște decât viața și mișcarea; moartea nu-i pentru ea decât un popas de-o clipă. rugăciune mongolo-budistă: Om! Mani padme Hung! (budiști galbeni) Salut mare lama pe floare de lotus. ceacșiri pantaloni turcești ceadâr cort militar turcesc (verde va grâul) ceambur detașament de pradă (razzia) năvrapi tătari ceașâd spion ceașâtlâc spionaj cabanița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să margă bine în buestru ceapraz brandeburg cepchen haină cu mânecile despicate atârnând. A plătit patru potronici pentru aseminea cepcehen. se hărățeau pe margini... au răpezit la împărăție arz, jăluind împotriva lui Vasilie-Vodă. În spirala infinită a vieții Moartea pune popasuri de-o clipă. Ce-am râs! Postește robul lui Dumnezeu că n-are ce mânca. x = ziua nașterii (3 (Mai)) (3 x 2 + 5 x 5) + 5 (numărul lunei) = 60 60 25 = 35 3/5 = 3 Mai dacă ziua e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
călugărilor pribegi. Lupte singulare. I. Sfat la margine de pădure în Vrancea între ciobani, despre evenimente recente: războiul Radului vodă, clădirea cetății Crăciuna ș.a. Povestește un călător sau un călugăr. Viața în munte. Viața în sate Viața la baltă Berzarbarză Popas la o orândă sau la o casă de gospodar. De deschis pomp. interiorul, cașicum ar fi un palat. Când s-au adunat la Vaslui fauri, ca să facă suliți și săgeți. Un fel de șatră primitivă, în care suflă foile țigănești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Voevod al Ardealului Bartolomeu Dragfi. Pieptar de piele de zimbru Zale și coif. Săgeata. Boerii țin în mare cinste arma albă. La începtul toamnei Septemvrie se bat zimbrii când se împărechiază cu vacile. Vițeii nasc în Maiu. Superstiții Cu prilejul popasului la o casă unde-i adusă o bătrână doftoroaie, care observă cu scrupulozitate toate eresurile acestea păgânești. Câni mulți, cu mare zvon și harmalae când vin străini la vreme de noapte. Înainte de a da paharul cu băuturi, gazda gustă (ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-au transformat în pietricele rotunde care și azi se găsesc acolo, în număr mare. * VI. Ziarul expedițiunii lui Soliman asupra Moldovii în 1538 (Hammer (după istoricii turcești)). 9 Iulie plecarea Padișahului din Constantinopoli. 6 Aug. aproape de apa Duna. 7 popas, divan, solii lui Petru vin de-i sărută mâna. Sinan-celebi e trimis să poftească și pe Petru la sărutatul mânii. La 17, Sinan aduce știre că Domnul refuză 21 Aug. Schela Isaccei. Se aruncă pod peste Dunăre și se trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Petru vin de-i sărută mâna. Sinan-celebi e trimis să poftească și pe Petru la sărutatul mânii. La 17, Sinan aduce știre că Domnul refuză 21 Aug. Schela Isaccei. Se aruncă pod peste Dunăre și se trece în Moldova. 22 " Popas. Iahiapașaogli din Semendria sosește la oaste. 23 " Divan. Beglii Rumeliei vin de sărută mâna. Vizirul Mahomed-pașa primește ordin să ia comanda oștilor, până la sosirea lui Rustein pasia beglerbegul Anatoliei. Haider celebi Isaccidede e însărcinat cu supravegherea pdului p. D. 24
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
primește ordin să ia comanda oștilor, până la sosirea lui Rustein pasia beglerbegul Anatoliei. Haider celebi Isaccidede e însărcinat cu supravegherea pdului p. D. 24 " Trupele Anatoliei trec Dunărea. 25 " Se pornește cortul împărătesc. 26 " Împăratul trece peste pod. 27 Marți, popas. 28 Mehuebaschi. 29 Kisilogôl. 30 Popas. 31 Tăbărăște la Fălcii peste Prut. 1 Sept. La Prut. 2 și 3 Sept. Popas. 4 " La satul Sepan; la 5 la Degirmenlü Köji. 6. Budungöli. 7 " Kuri eldschi; 8 podul de la Wise. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
până la sosirea lui Rustein pasia beglerbegul Anatoliei. Haider celebi Isaccidede e însărcinat cu supravegherea pdului p. D. 24 " Trupele Anatoliei trec Dunărea. 25 " Se pornește cortul împărătesc. 26 " Împăratul trece peste pod. 27 Marți, popas. 28 Mehuebaschi. 29 Kisilogôl. 30 Popas. 31 Tăbărăște la Fălcii peste Prut. 1 Sept. La Prut. 2 și 3 Sept. Popas. 4 " La satul Sepan; la 5 la Degirmenlü Köji. 6. Budungöli. 7 " Kuri eldschi; 8 podul de la Wise. La 9, în Iași, sosește hanul tătărăsc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
p. D. 24 " Trupele Anatoliei trec Dunărea. 25 " Se pornește cortul împărătesc. 26 " Împăratul trece peste pod. 27 Marți, popas. 28 Mehuebaschi. 29 Kisilogôl. 30 Popas. 31 Tăbărăște la Fălcii peste Prut. 1 Sept. La Prut. 2 și 3 Sept. Popas. 4 " La satul Sepan; la 5 la Degirmenlü Köji. 6. Budungöli. 7 " Kuri eldschi; 8 podul de la Wise. La 9, în Iași, sosește hanul tătărăsc. La 10 Woiwoda binari. La 11 Jer. mus baghi; 12 Chirmenur Köi; 13 La o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
8 podul de la Wise. La 9, în Iași, sosește hanul tătărăsc. La 10 Woiwoda binari. La 11 Jer. mus baghi; 12 Chirmenur Köi; 13 La o M-re veche. La 14 Sept. La Oroschen. La 15 în Suceava. La 26-27 popas. Divan; domnia Moldovei se dă fiului lui Petru. Ordine de Retragere. La 22 Sept. pleacă din Suceava și tăbărăște la Iandosha. La 23 " Agoschan. La 24 " Ispin. Iașilor se dete foc; palatul domnesc, reclădit de Petru, e prefăcut în Cenușă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai multe ori această democrație a spiritului. O. Han mi-a povestit cum s-a făcut la Ciorogârla inaugurarea unui dispensar cam modest, întemeiat de Pamfil Șeicaru, la care a asistat și M. S. Regele. După inaugurare, a fost un popas în casa proprietății, unde se afla și răposatul I. G. Duca, scontând (pe atunci) bunăvoința regală, în vederea unei eventuale chemări la putere. Se pare că acesta a și fost rostul dispensarului care, nu multă vreme după asta, a și fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
5-6 grade deasupra lui 0. Ambasadorul era curios să afle cum ne vom întrebuința vremea aici. Am fost întâmpinați de membri ai Uniunii Scriitorilor Sovietici, între care se afla și Scipaciov, care a fost pe la noi. Ne-am așezat în popas la o vilă a consiliului de miniștri, la 33 km. de Moscova, în pădure, lângă râul Moscova. E un loc tihnit, cu desăvârșit confort. Am stat de vorbă la cină ora 23 cu Ivan Ivanovici, călăuzul nostru, cu D-rul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a adunărilor la cunoștința poporului pentru care ele s-au săvârșit. Arta literară nu mai este un amuzament steril pentru acei care viețuiesc în huzur; arta literară devine bucurie sufletească și intelectuală pentru întregul popor muncitor, în calea sa către popasul luminat și activ al socialismului. De aceea scriitorii sunt hotărâți să vie din când în când, destul de des, în contact cu cititorii lor. La una din asemenea adunări ne aflăm în această seară, două zile după splendida manifestație a poporului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
frumos arcuit. Vile de odihnă încunună înălțimea. O foarte frumoasă grădină în vecinătatea țărmului, cu o alee de platani vechi și cu arbori seculari. Locul e mai liniștit și mai tihnit decât la Soci. Aici ar fi fost să avem popasul principal, dacă am fi cunoscut așezarea. Ceasornicul aici arată cu un ceas mai mult decât la Moscova; e în concordanță cu Tbilisi. Ne întâlnim la Gagra cu Mihail Alexandrovici, secretarul de la Tbilisi al Uniunii Scriitorilor, remarcabil printr-o bogată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
brazi bătrâni foarte înalți (60 m.) tinzând din râpă spre lumina de sus. Pretutindeni în lungul șoselei care duce sus, spre Vathara, am recunoscut lucrarea iernii trecute. Viscolituri mari (8 m.) au dărâmat case de adăpost, și clădiri ușoare pentru popasul drumeților. Stâlpii de beton pentru lampioane au fost răsuciți, dărâmați unii; s-au prăvălit stâncării, s-au surpat margini de șosea. Întâlnesc lucrători care repară șoseaua, bărbați, femei, fete. Unii blonzi ruși; alții bruni: aceștia sunt locuitori ai Abhaziei. Câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și măgură" unde cu greu ajung oamenii și unde foarte târziu va răzbate zvonul lumii moderne, poate niciodată. Mormânt al izolării și singurătății. Durmitor, numire românească ca și cea a altui pisc din apropiere, arată până unde ajungeau și făceau popas păstorii noștri din Carpați. Alt dormitor se află în Pind, la sud, și altul în Tatra, la nord. Sf. Blaise, protectorul Dubrovnikului, se rostește în limba locală Sveti-Vlaha adică Românul. N. Iorga vorbește de complexul raguzan din evul mediu, amestecul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în acele ținuturi pline de primejdii. Veșmintele ostașilor s-au acoperit de colb și de cenușă, iar nasul și nările lor s-au umplut de praf și de scrum”. Înaintarea s-a făcut cu multă greutate, iar când „ajungeam la popas eram cu toții negrii la față și de asemenea și hainele noastre de sus până jos pătimeau. Până și caii sufereau din cauza prafului ce le intra în nări. De aceea sultanul nu cobora de pe cal și nici cetele de pază nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]