3,622 matches
-
grade diferite de intensitate în ceea ce privește transnaționalizarea activității corporațiilor, iar globalizarea economică le poate stimula pe multe dintre ele să adopte strategii deliberate de grăbire și accentuare a acestui proces. Corporațiile transnaționale sunt prezențe mai vechi pe scena internațională, dar epoca postbelică a marcat creșterea dramatică atât a numărului de CTN, cât mai ales a ponderii lor în economia mondială. Ultimii ani au reprezentat o etapă specială, în sensul că o serie de CTN și-au creat rețele globale de afaceri utilizând
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
București. După 1860, clădirile de lemn și chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră și cărămidă, și rețeaua de străzi îmbunătățită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Național sau Universitatea „Al.I. Cuza”. În perioada postbelică orașul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere și întreprinderi industriale. După căderea comunismului, orașul a rămas un centru important din zona de est a României. Situat la nord de Codrii Iașilor, orașul vechi se află într-un
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
componenta sa nucleară, a adus în epocă un plus de dramatism și actualitate acestei direcții de studiu nimeni nu se putea considera la adăpost de un eventual conflict nuclear în care s-ar fi confruntat Statele Unite și Uniunea Sovietică. Perioada postbelică a cunoscut mai multe confruntări armate, cu sau fără implicarea celor două superputeri. Această realitate a conflictului interstatal a modelat timp de decenii abordarea securității. Problematica legată de război sau de posibilitatea ajungerii la el fie că se concentrează asupra
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
a Dramelor decădeii, am început cu Dansând cu destinul, Tristeți ascunse și voi continua cu piesa la care scriu acum, Cu moartea în suflet. De asemenea, voi tipări textele legate de preocupările mele de teoria dramei. Poate că, din perioada postbelică, sunt singurul dramaturg care a manifestat interes față de teoria și tehnica dramei. E adevărat că mulți „profesori” predau la ora actuală cursuri de teoria dramei și apelează la Subiecte(le) teatrale publicate de mine la Editura Meridiane, în 1978, dar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
a Dramelor decădeii, am început cu Dansând cu destinul, Tristeți ascunse și voi continua cu piesa la care scriu acum, Cu moartea în suflet. De asemenea, voi tipări textele legate de preocupările mele de teoria dramei. Poate că, din perioada postbelică, sunt singurul dramaturg care a manifestat interes față de teoria și tehnica dramei. E adevărat că mulți „profesori” predau la ora actuală cursuri de teoria dramei și apelează la Subiecte(le) teatrale publicate de mine la Editura Meridiane, în 1978, dar
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
cele mai vechi timpuri. Pe o carte păstrată în colecțiile bibliotecii, doi tipografi notează la 4 martie 1927 faptul că, verificându-se fondul, se constată „multe lipsuri”(<footnote Ibidem p. 15. footnote>)! Fondul S Anul 1945 deschide în cultura românească postbelică, prima etapă de constituire a fondurilor secrete, a fondurilor interdicționale. Această etapă s-a terminat în 1989, odată cu instalarea democrației în România. În Decretul Regal din 2 mai 1945, se stabilește că, pentru menținerea bunelor relații ale României cu Națiunile
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
larg și permanent de securitate și dezarmarea națiunilor agresoare, prin reducerea poverii Înarmărilor să se asigure pacea viitoare. Carta Atlanticului a Înglobat tot ceea ce În momentul respectiv era posibil: o serie de principii care urmau a sta la baza organizării postbelice. În ciuda unor enunțări mai generale, Carta a fost punctul de plecare În elaborarea unor planuri privind organizarea postbelică a lumii. La 24 septembrie 1941, a Început Conferința interaliată de la Londra, care a dezbătut problema aderării la Carta Atlanticului. Erau reprezentați
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
Carta Atlanticului a Înglobat tot ceea ce În momentul respectiv era posibil: o serie de principii care urmau a sta la baza organizării postbelice. În ciuda unor enunțări mai generale, Carta a fost punctul de plecare În elaborarea unor planuri privind organizarea postbelică a lumii. La 24 septembrie 1941, a Început Conferința interaliată de la Londra, care a dezbătut problema aderării la Carta Atlanticului. Erau reprezentați delegații Uniunii Sovietice, Belgiei, Cehoslovaciei, Greciei, Iugoslaviei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Poloniei, ai Franței libere și desigur, ai Regatului
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
romanele lui Constantin Țoiu / 111 Capitolul III. Refugiile ekphrastice și efectul Wang fo / 145 Concluzii / 181 Bibliografie / 199 Indice / 211 Abstract / 217 Résumé / 221 Cuvânt-înainte Meritul principal al volumului de față este că își propune să analizeze în romanul românesc postbelic figura retorică moștenită de la retorica elenistă, ekphrasis, pe care criticii moderni au definit-o drept "descrierea unei opere de artă într-un text literar". Cristina Sărăcuț pornește de la o prezentare a câtorva dintre teoriile care privesc descrierea operei de artă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în literatura occidentală. Cristina Sărăcuț prezintă apoi, în capitolul al doilea al lucrării, studiile teoretice românești care privesc relația dintre literatură și arte vizuale publicate între anii 1960-1995, pregătind astfel terenul pentru analiza câtorva dintre cele mai reprezentative romane românești postbelice unde apare ekphrasis: Lumea în două zile (1975) și Ucenicul neascultător de George Bălăiță (1977), Galeria cu viță sălbatică (1976) și Căderea în lume (1988) de Constantin Țoiu, Refugii (1984) de Augustin Buzura. Dificultatea principală în analiza ekphrasis pornește de la
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
expresia unei voințe oarbe de putere. Ekphrasis și context literar Romanele analizate aici ilustrează două subspecii ale romanului. Lumea în două zile, Galeria cu viță sălbatică, Căderea în lume, Ucenicul neascultător se includ în categoria consistent reprezentată în literatura română postbelică - romanul politic - în timp ce Refugii este un roman psihologic. Prezența descrierii ekphrastice în romanul politic merită discutată pentru că este revelatorie pentru poetica romanului ekphrastic românesc. Romanul politic se remarcă prin câteva constante pe care le voi semnala succint, poetica acestui tip
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
parodic. Astfel, în tipologia lui Marcel Corniș Pop romanul lui George Bălăiță Lumea în două zile se încadrează în categoria romanului mitic-politic (parabola politică), dar și în cea a romanului polemic-parodic. O altă tipologie a romanului politic românesc din perioada postbelică propune cartea lui Viorel Nistor din 2012. Autorul prezintă o schemă mai simplificată a romanului politic în care se încadrează romanul ideologic (de la sfârșitul deceniului cinci până la mijlocul deceniului șapte, perioadă ce include și "obsedantul deceniu" sau "întunecatul deceniu""), romanul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acestei perioade proliferează romanul politic și că acesta apelează masiv la convențiile scriiturii ekphrastice - fie că este vorba de referința ekphrastică, fie că este cazul fragmentului ekphrastic consistent - are explicații multiple, ce se referă la tendințele vizibile în literatura epică postbelică și la semnificațiile operelor de artă focalizate în ekphrasis. Pe de o parte, preluând observațiile lui Eugen Negrici, după 1964 două sunt tendințele prozei românești: o proză ce recupereză literaritatea textului - statutul literaturii ca literatură - respectiv o proză preocupată de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
W.J.Thomas, Picture Theory: Essays on Verbal and Visual Representation Chicago, The University of Chicago Press, 1994. Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism, Editura Fundației PRO, București, 2002. Nistor,Viorel, Pactul ficțional și istoria: repere ale romanului politic românesc postbelic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012. Odangiu, Marian, Romanul politic, Editura Facla, Timișoara, 1984. Oroveanu, Anca, Rememorare și uitare: scrieri de istorie a artei, Editura Humanitas, București, 2005. Papahagi, Marian, "Imposibilitatea refugiului", volumul Cumpănă și semn, Editura Cartea Românească
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
11 Marian Odangiu, Romanul politic, Editura Facla, Timișoara, 1984, p. 41. 12 Marcel Corniș Pop, "Romanul politic - forme și etape", în revista Orizont, nr. 45/1979, p. 3. 13 Viorel Nistor, Pactul ficțional și istoria: repere ale romanului politic românesc postbelic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012, pp. 114-115. 14 Idem, p. 228. 15 "În concluzie, două vor fi după 1964, chestiunile capitale ale prozei românești: problema literarității (a literaturii ca literatură) și problema adevărului b (a literaturii ca reflectare
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
un text exemplar al Profesorului Mircea Nicolau, unul dintre elevii lui Nae Ionescu, Un om printre oameni ce încearcă să reveleze fațeta esențială a omeniei (G. Racoveanu) lui George Manu, interpretând foarte bine rolul major al savantului român în contextul postbelic al constituirii Mișcării Naționale de Rezistență Anticomunistă. Această monografie esențială realizată de Gheorghe Jijie abordează multiplele aspecte definitorii ale savantului și rezistentului anticomunist George Manu, de la istoricul și genealogia nobiliară a familiei Manu până la prodigioasa activitate științifică și civică a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a fost strâns legată de progresul tehnologiei transporturilor, care a facilitat accesul între piețele de interes și destinațiile turistice. Dezvoltarea timpurie a stațiunilor balneo-climaterice și a celor de pe litoral a depins în mare măsură de dezvoltarea căilor ferate. În perioada postbelică, creșterea rapidă a numărului posesorului de automobile a determinat dezvoltarea importantă a turismului intern din societățile occidentale, iar tehnologia perfecționată din domeniul aviației a dus la creșterea explozivă a numărului de călătorii internaționale. Totuși, în afară de creșterea volumului traficului turistic, aceste
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
s-au dezvoltat doar puține căi de acces pe coastă sau între aceasta și orașele din interiorul țării. Totuși, coasta și clima erau extrem de atrăgătoare, ceea ce, alături de prețurile relativ scăzute, a determinat sosirea turiștilor pe timp de vară, în perioada postbelică. Cererea a depășit totuși oferta, regiunea nefiind bine echipată pentru asemenea activități. Totuși, au existat cazuri în care s-a construit în mod neorganizat. Au fost introduse unele măsuri de planificare, dar nu a putut fi evitată total degradarea mediului
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
dezvoltări planificate și localizate - Coasta Mării Negre Litoralul românesc și bulgăresc al Mării Negre, în general plat, jos și nisipos, a fost dominat de trei mari porturi (Constanța, Varna și Burgas), în afara acestor centre existând o populație și activități reduse. În perioada postbelică, guvernele socialiste au început un program de extindere a turismului, pentru a îmbunătăți influxul de valută și pentru a promova turismul social. Decizia de a dezvolta turismul a fost conștientă și calculată (s-a analizat piața, s-a evaluat capacitatea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
dacă statul avertizat nu renunță la politica purtată). „Un rol decisiv în geneza Organizației Națiunilor Unite l-au avut marile puteri, respectiv S.U.A., U.R.S.S. și Marea Britanie, secondate pe planul doi de China și Franța. Ideea de bază a pregătirilor postbelice era prelungirea colaborării din timpul războiului a liderilor Națiunilor Unite, deoarece fără aportul acestora nu se putea asigura pacea și securitatea lumii." Aproape orice război din lumea această, chiar și cele purtate cu scopul de pedepsire sau cu scopuri defensive
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
cu o moștenire puternică atât culturală cât și istorică, preconizând încă de acum o viitoare reunire a continentului.99 Așadar, trecutul comun al națiunilor europene nu poate fi uitat, dorința cooperării pe acest continent fiind evidentă chiar și în perioada postbelică. Politicile economice în relațiile Est-Vest sunt caracterizate, așadar, de măsurile luate de Statele Unite ale Americii în relațiile sale cu Uniunea Sovietică până în 1990. Dezintegrarea U.R.S.S.-ului ca subiect al dreptului internațional nu face să dispară problemele, deși confruntarea ideologică
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
faptul că dacă în general relațiile economice sunt primordiale, atât în trecut cât și în prezent cooperarea politică reprezintă esența relațiilor. Așadar politicul este prioritar în detrimentul relațiilor comerciale propriu-zise. Statele Unite au fost principalele responsabile pentru clădirea sistemului internațional în era postbelică, atât din punct de vedere economic cât și politic. În condițiile asumării acestui rol principalele preocupări ale Statelor Unite au fost negocierile purtate în interiorul G.A.T.T. dar nu numai, pentru a liberaliza piețele de bunuri și capitaluri și disciplinarea sistematică
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
eficiența maximă. Astfel actorii internaționali mai puternici au avut tendința de a domina arealul comercial internațional, entitățile statele fiind defavorizate. Comerțul internațional nu trebuie, sub nici o formă divizat de contextul politic al vremii. Iar în condițiile relațiilor internaționale din perioada postbelică, primodial a fost promovarea intereselor politice și ideologice, relațiile comerciale ocupând o mică parte a preocupărilor internaționale. Conceptul de Realpolitk dă formă sistemului comercial internațional, dar protecționimul manifestat atât ; în Statele Unite cât și în exterior semnifică faptul că liberul schimb
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
cărei aspirații revizioniste erau îndreptate, în primul rând, împotriva securității și integrității României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei; prevenirea și împiedicarea creării unei “Confederații dunărene”, care ar fi însemnat, de fapt, reeditarea fostei duble monarhii. “Mica Înțelegere a fost prima alianță regională postbelicii a trei state din Europa. Această alianță care încorpora state ale căror teritorii însumau 678.815 km 2 și o populație de 48 milioane locuitori, a reprezentat în acea perioadă un factor important în Europa Centrală și de sud-est din
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
economice cvasi-identice ale celor două state. Colaborarea economică între cele trei state s-a întărit, îndeosebi după reorganizarea Micii Înțelegeri, prin încheierea Pactului din 16 februarie 1933 de la Geneva. “ Înființarea Micii Înțelegeri - organizație cu caracter regional - izvora din necesitatea relațiilor postbelice, fapt pentru care ea a îmbrăcat de la început un caracter antirevizionist și din legăturile tradiționale de prietenie dintre popoarele celor trei state ce o alcătuiesc - român, cehoslovac și sârbo-croato-sloven, care au luptat împreună împotriva dominației habsburgice. La baza Micii Înțelegeri
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]