5,162 matches
-
departe... Dar nu foarte departe. Acasă, am început să primesc scrisori de la ea, cam o dată la două săptămâni. Scrisori pur intelec tuale, fără efuziuni. Ce mai citea, ce mai traducea... Îi plăceau mult Nabokov și D.H. Lawrence, citea în engleză postmodernii americani, făcuse o pasi une pentru Robert Coover. Avea fără-ndoială talent critic, observațiile ei nu erau la-ndemâna oricui. Abia spre sfârșitul scri sorilor insinua în ele un fel de tandrețe foarte curată. Le termina, invariabil, cu „Good night
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
conduite căutate „mergând pe bâjbâite” (Fap 17,27), al cărui model este misteriosul drum al magilor în noapte, călăuziți de lumina slabă a unei stele care din când în când dispare. - A deschide spații noi pentru mister. Din clima culturală postmodernă, creștinul poate fi ajutat să-și amintească faptul că datoria lui nu este de a închide, dar de a deschide spații pentru mister; o cultură care se hrănește din propria slăbiciune poate spune „nu” lui Dumnezeu asemenea aceleia care, în
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
al cuvântului; ea aparține misterului. Aceasta determină în mod necesar modalitățile care trebuie folosite pentru a împlini această meritorie slujire și indică și cauza care îi dă eficacitate, care trebuie privită sub două aspecte: unul referitor la ascultătorul de astăzi (postmodern) și altul referitor la ministrul care vestește Cuvântul. Trebuie spus imediat că acest Cuvânt al lui Dumnezeu își are eficacitatea sa divină și intrinsecă, după cum scrie don Giuseppe Colombo într-o prețioasă cărticică despre evanghelizare: „Superfluu sau mai degrabă nu
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
revistei. Acesta este asigurat de împletirea între actualitatea social-politică și notațiile ludice prin amestecarea regimului ficțional și a celui non-ficțional. Am avut în vedere în redactarea eseurilor și o componentă culturală dublată de una literară într-o propunere de estetică postmodernă. Figura centrală în toposul imaginarului creator al acestui capitol îl asigură lumea în care am copilărit orășelul Lipova, la 60 km de Timișoara și în care, sporadic ce-i drept, continui să mai fac vizite duminicale. Este o lume în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Unde ești furaterie/ Cu desaga ta cu tot". La fitness Mult aș vrea să hotărăsc exact în ce constă lumea de azi și să mă conving, în cunoștință de cauză, că adică dacă e bine (sau e prăpăstios) să fii postmodern sau, baremi, modern. Sau bine e să nu fi nici una, nici alta și să te prezinți mai degrabă ca un vrednic tradiționalist sau, dacă nu așa, atunci cu hotărîre să reneg toate acestea, altfel să privesc și spre stânga cea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
bine e să nu fi nici una, nici alta și să te prezinți mai degrabă ca un vrednic tradiționalist sau, dacă nu așa, atunci cu hotărîre să reneg toate acestea, altfel să privesc și spre stânga cea pururea tânără să tropăi, postmodern să mă ilustrez, adeptul fragmentarismului celui alunecos să mă revelez public. La întrebarea tradiționalistă a meșterului zidar Petrea din Maramureș (care tocmai munca la negru la subsemnatul execută, iară coregionalii săi îi spun P'ea): "Placu-ți, dumitale, dom' prefesăr
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
revelez public. La întrebarea tradiționalistă a meșterului zidar Petrea din Maramureș (care tocmai munca la negru la subsemnatul execută, iară coregionalii săi îi spun P'ea): "Placu-ți, dumitale, dom' prefesăr, la fitness", eu răspund: "Placu-mi, P'ea, întrucât postmodern mă simt, cu lumea în rând voiesc să mă port și multe să știu, la toate vajnic răspuns să am, de prea puține să mă îndoiesc, dragă P'ea". Așa mă spovedesc eu lui P'ea, și tuturor celor care
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
suflec mânecile hotărît să nu (mai) spun, să nu mă (mai) arăt, să nu mă (mai) avânt cu aplicație și cu măsură, cu inteligență și cu tot ceea ce mai trebuie. Cum e treaba cu gherela dintre vechi și noi (modern/postmodern, azi/ieri, extrema de pe stânga, cealaltă de pe dreapta, etc. și etc) nu mai voiesc să știu, cu interes la TV privesc: taman acu, pe ulițele din LA, baban se fugăresc niște mașini cu personaje negative și cu personaje pozitive. Pe
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Violența în școală, Eric Debarbieux
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cu inteligență și talent direcțiile prozei românești actuale. N-are nimic de-a face nici cu problematica regimului comunist, a epocii Ceaușescu și a Securității, nici cu zgomotul și furia anarhismului punk, plin de violență și pornografie, nici cu revizitarea postmodernă a stilurilor artistice istoricizate, nici cu minimalismul prezentării vieții de zi cu zi. Nu e o scriere ideologică, nu activează pe nici un front, nu pretinde că deține nici un adevăr indiscutabil. Este doar ceea ce ne place să numim a thing of
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
colonizat visele a milioane. Cartea de față este și o modestă încercare de a aduce un omagiu unei linii de sensibilitate intelectuală care își are în Hugo Pratt exponentul ei cel mai ilustru. Aflat la granița dintre spații și epoci, postmodern și decadent, Hugo Pratt lasă ca moștenire maturizarea simbolică și vizionară a prozei grafice. Pe acest drum îl urmează Milo Manara, cel împreună cu care Hugo Pratt va semna câteva texte dominate de aceeași poezie indicibilă care este amprenta stilului său
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
poezie indicibilă care este amprenta stilului său. Dino Battaglia și Attilio Micheluzzi sunt două alte nume ce se adaugă acestei tradiții deja ilustre a prozei grafice italiene. Textele lor cresc în marginea tradiției literare și picturale occi dentale, evocând linia postmodernă a ficțiunii. Paginile dedicate lui Bob Morane, una dintre cele mai longevive proze grafice francofone, sunt și explorarea unui spațiu postbelic al aventurii. Tăietura retro a narațiunii evocă, mutatis mutandis, designul glamour al anilor șaizeici-șaptezeci în televi ziune, de la The
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
său solidaritatea. Întotdeauna singuratic, Corto sfârșește prin a lupta în războaiele altora. Neîncrezător în Idealul ortografiat cu majusculă, Corto seamănă, oricât ar fi de paradoxal, cu inocentul Tintin : fără a fi un boy-scout el însuși, piratul Corto Maltese este avatarul postmodern al cavalerului rătăcitor ce visează la taina luminii și a dreptății. Ostilitatea lui față de rapacitatea umană, tentația de a se alia cu cei pe care istoria îi rânduiește în poziția de învinși de serviciu, îi conferă lui Corto o energie
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pe care anticarul le dobândește din jungla amazoniană. Întoarcerea pe firul timpului este și șansa ca marinarul cu cercel în ureche să-și redobândească identitatea pierdută. Ciupercile deschid o poartă dincolo de care se află o poveste în care se amestecă, postmodern și oniric, umbrele morților și spiritele celor vii. Corto devine comandantul acestei expediții blestemate pe Amazon, în vreme ce francezul anarhist se află sub comanda sa, la fel de energic și de rebel ca și în existența sa terestră. Viața imită, în cazul lui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
un anume Iosif Vissarionovici Stalin. După cum tot lui Corto îi este dat să asiste la agonia lui Enver-Pașa, încolțit de trupele bolșevice. Pratt își scrie aici propria lui Enciclopedie a morților - ca și Danilo Kiš, Pratt este sedus de modificarea postmodernă a istoriei factuale. Martor la ultima cavalcadă a lui Enver, Corto scrie încă o pagină din acea povestire niciodată scrisă a lui Kipling. Gloria la care aspiră Enver nu este mai puțin vană și iluzorie decât aceea pe care o
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
țară întreagă. Intrarea lui Corto în acest cuib de viespi este debutul unei reglări de conturi. Din tinerețea tulburată și pătimașă a argentinianului Corto vine o umbră pe care Pratt o desenează cu eleganța ludică și melancolică a geniului său postmodern. Contrafactualul este aluatul din care se țes legendele - prin Patagonia debutului de secol XX au trecut Butch Cassidy, Etta West și Sundance Kid. Iar dacă ultimii doi au murit, primul a preferat să supraviețuiască, anonim, departe de presă și de
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
miliardarul Onassis, Corto își așteaptă colegii de aventură, fiind, la rândul său, emisarul revoluționarilor muntenegreni. Aceasta este o înțelegere onestă și cavalerească - o împărțire echitabilă între soldații care ies din război și cei ce aspiră să clădească o altă revoluție. Postmodern și intertextual, Pratt strecoară în proza sa elementele întâlniririlor enigmatice fără de care Corto nu ar fi niciodată cu adevărat Corto. Elegant și dezabuzat, Cortopiratul discută, degajat, cu un anume Ernest Hemingway, pregătit să pună punct final unui roman cu un
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ceea ce este închipuit și ceea ce ar putea fi adevărat. Ca și în ficțiunea Graalului, ca și în ultima aventură scrisă de Pratt și în care figurează Corto Maltese, Mû, poetica textului elimină, deliberat, regulile verosimilității realiste. Scrisul lui Pratt este postmodern și vizionar. Fabula venețiană este încărcată de povara borgesiană a nebuniei, aventurii și tradiției. Începutul ei face aluzie la vălul care se țese în jurul acestui oraș ce este plăsmuit din aluatul shakesperian al viselor : urmărit de energumenii fasciști, Corto aterizează
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
toți cei care locuiesc în orașul lagunelor, iar demența aristocraților ce lâncezesc în palatele lor este ecoul îndepărtat al istoriei comorii ce urcă până la varegi și bizantini. Fabula venețiană poate fi citită în dubla cheie pe care o propun variațiunile postmoderne ale lui Eco : ca un joc al aventurii, dar și ca o meditație în marginea parcursului tradiției și al umanității înseși. În acest joc în care se amestecă realitatea și ficțiunea gnostică, ucigașul cel mai redutabil va fi femeia bântuită
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
unei urzeli care se sfârșește odată cu focul care îi consumă casa și o face să dispară, ca o zeitate antică arsă pe propriul ei rug. Fantezia venețiană a lui Pratt mustește de semnele vechimii și de simțul particular al ironiei postmoderne. Smaraldul lui Corto nu va fi găsit cu adevărat niciodată. La capătul itinerariului inițiatic jalonat de indiciile lui Corvo se află farsa gândită de baronul Corvo însuși. Totul nu a fost decât o elaborată glumă colosală, hrănită de fantezia ciudatului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
își reamintesc geneza continentului pierdut. Regina amazoanelor, care domnește peste seminția ei neîm blânzită, este, la rândul ei, o inițiată ce cunoaște secretul luptelor dintre atlanți și locutorii din Mû. Aventura capătă acum o dimensiune fabuloasă ce evocă, în cheie postmodernă, vârsta de aur a comics-ului american. Pierdută în adânc, nefericita Soledad descoperă în Hugues, conducătorul unui popor din centrul pământului, prezența care îi va oferi dragostea refuzată până atunci. Mântuirea ființei damnate este adusă de energia lumii pierdute. Tot
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
lui Corto Maltese. Arta poetică a lui Pratt, care își atinge gradul suprem de rafinament în ciclul lui Corto Maltese, vibrează în această sagă a deșertului și războiului, cronică melancolică și sângeroasă a crepusculului imperiului italian din Africa. De la practica postmodernă a intertextualității până la articularea acelui timbru unic în care se întâlnesc cinismul și deschiderea către eroismul lipsit de speranță, ciclul Scorpionilor are în comun cu romanele grafice ale lui Corto Maltese nu doar obsesia africană, ci și tentația de a
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
citește în traducere italiană. Dar dincolo de acest punct al tradiției prozei grafice se află complexitatea obiectelor culturale gândite de Pratt. În centrul artei sale, așa cum au remarcat mai toți exegeții săi, se afla un principiu al vaselor comunicante de esență postmodernă și intertextuală.Temele circulă, obsesiile trec de la o carte la alta, iar scenografiile se hrănesc din punerile în pagină anterioare. Ann de la jungle este textul originar din care se desprinde nu doar silueta lui Corto, ci și viitorul în care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
erotice. Seria de texte având în centrul ei pe Giuseppe Bergman, serie în care HP este călăuza ce inițiază în arcanele lumii de dincolo de simțuri, este triumful unei maniere literare și vizuale în care se întâlnesc realismul magic și intertextualitatea postmodernă. Sedus de mituri, călător într-o infrarealitate accesibilă doar celui al cărui ochi este educat de artă și de vis, Giuseppe Bergman este o ființă felliniană prin excelență, prezență ambiguă și amfibie care face legătura între nivele de agregare ale
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
așezate în biblioteca-labirint. Linia de separație dintre „adevăr” și „închipuire” se subțiază, iar istoria din care vine goticul vizionar al lui Hawhtorne este și cea din care se desprinde această poveste a lui Pratt. În această tentativă de a reexamina, postmodern, patrimoniul de imagini care îl obsedează pe autorul Casei cu șapte frontoane, Vara indiană mizează pe combinația ficțională și grafică de sexualitate, energie demonică, păcat și promisiune a mântuirii. Cele trei comunități care trăiesc în acest colț de eden promis
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]