5,805 matches
-
caz ele sunt exagerate de subiect. Este cazul suprasimulării. În alte situații, boala este posibil să fi existat în realitate, dar, deși ea s-a remis, bolnavul vindecat nu-și modifică nici atitudinea și nici acuzele, continuând să persevereze în postura de bolnav. Este cazul perseverării. Se disting, așadar, trei modalități de simulare: invenția, mai mult sau mai puțin creatoare, a unor suferințe; exagerarea unor suferințe reale și existente; perseverarea în a mima suferința după dispariția acesteia. Exagerarea se poate prezenta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Aceste modificări posturale pot afecta desfășurarea normală a mișcărilor, ajungându-se astfel la solicitarea inadecvată a articulațiilor, fapt ce produce scăderea randamentului acestora. Consecința este apariția precoce a oboselii. Utilitatea unui program kinetic rezultă din importanța tonusului musculaturii striate pentru postura femeii gravide, atonia la nivelul abdomenului și zonei lombare atrăgând în mod obișnuit apariția hiperlordozei lombare și, prin compensare, a cifozei dorsale. În plus, odată cu creșterea în greutate a femeii gravide apare tendința la aplatizare a bolții plantare. Se impun
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
în vedere acest fapt, programul kinetic trebuie să cuprindă exercițiile globale de menținere a sănătății fizice și psihice a gravidei, cu obiective specifice și contraindicații (1). Obiectivele programului de kinetoterapie Deprinderea unui autocontrol prin care gravida să își mențină o postură corectă și implicit un aliniament corporal fiziologic; Refacerea tonusului și elasticității mușchilor și articulațiilor; Adaptarea prin exerciții de respirație a mișcărilor respiratorii toracice și diafragmatice la noile condiții fiziologice impuse de sarcină; Educarea musculaturii pelviperineale în vederea îmbunătățirii autocontrolului; Profilaxia vergeturilor
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
adaugă exerciții pentru mușchii adductori ai șoldului, exerciții de autocontrol postural, exerciții pentru tonifierea tricepsului sural și pentru prevenirea platfusului, exerciții pentru tonifierea musculaturii pelviperineale executate din decubit dorsal, decubit lateral, decubit ventral, un exercițiu destinat asuplizării coloanei vertebrale, conștientizarea posturii corecte și mers pe jos 400 m., ca antrenament la efort. A cincea zi: se adaugă la exercițiile din ziua precedentă un exercițiu de distensie perineală combinat cu educarea respirației, exerciții Kegel pentru reeducarea planșeului pelviperineal, un exercițiu pentru tonifierea
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
care a deschis calea unei rezolvări atât de elegante a situației succesorale a fost vizita lui Carol la Berlin, Viena și Sigmaringen de la sfârșitul verii anului 1880. În voiajul său european, prințul a evitat, din demnitate, să se pună În postura unui solicitant la diferitele curți europene <ref id="72"> 72 Ducros c. Aubert-St. Hilaire, București, 8 decembrie 1880 MAE - AD Turquie-Bucharest, vol. 3, f. 129, la ANIC, Microfilme Franța, r. 47.</ref> și evită abordarea directă a problemei coroanei regale
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
comunicarea cu elevii; * gestionarea relației cu elevii; * gestionarea timpului; * organizarea activității; * valorificarea educativă a conținutului informațional, în perspectiva finalității disciplinei de studiu; * evaluarea realizată pe parcursul lecției; * atmosfera de lucru creată; * gradul de angajare a elevilor în demersul didactic; * ținuta și postura practicantului; * prezența de spirit în momente inedite; * caracterul creativ al demersului didactic; * realizarea obiectivelor proiectate. 8.2. Analiza propriu zisă. Rostul analizei. Analiza lecției susținute de către practicant reprezintă un demers obligatoriu în evaluarea corectitudinii exersării activității didactice. Susținerea unei lecții
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera de lucru creată -gradul de angajare a elevilor în demersul didactic d) Alte aspecte -ținuta și postura practicantului atitudinea elevilor -ritmul activităților FIȘA DE ANALIZĂ A LECȚIEI Data: Clasa: Obiectul: Tipul lecției: Tema: Propunător: Repere în analiza lecției a) Proiectul didactic -structura conținutul -estetica redactării b) Cunoaștera specificului școlii: -cunoașterea profilului unității de învățămînt; -cunoașterea performanțelor elevilor
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
creativ al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera de lucru creată -gradul de angajare a elevilor în demersul d) Alte aspecte -ținuta și postura practicantului atitudinea elevilor ritmul activităților FIȘA DE ANALIZĂ A LECȚIEI Data: Clasa: Obiectul: Tipul lecției: Tema: Propunător:.................................. Repere în analiza lecției a) Proiectul didactic -structura conținutul -estetica redactării b) Cunoaștera specificului școlii: -cunoașterea profilului unității de învățămînt; -cunoașterea performanțelor elevilor
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera de lucru creată -gradul de angajare a elevilor în demersul didactic d) Alte aspecte: -ținuta și postura practicantului atitudinea elevilor -ritmul activităților. FIȘA DE ANALIZĂ A LECȚIEI Data: Clasa: Obiectul: Tipul lecției: Tema: Propunător: Repere în analiza lecției a) Proiectul didactic -structura conținutul -estetica redactării b) Cunoaștera specificului școlii: -cunoașterea profilului unității de învățămînt; -cunoașterea performanțelor elevilor
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera de lucru creată -gradul de angajare a elevilor în demersul didactic d) Alte aspecte -ținuta și postura practicantului atitudinea elevilor -ritmul activităților. FIȘA DE ANALIZĂ A LECȚIEI Data: Clasa: Obiectul: Tipul lecției: Tema: Propunător: Repere în analiza lecției a) Proiectul didactic -structura conținutul -estetica redactării b) Cunoaștera specificului școlii: -cunoașterea profilului unității de învățămînt; -cunoașterea performanțelor elevilor
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera de lucru creată -gradul de angajare a elevilor în demersul didactic d) Alte aspecte -ținuta și postura practicantului atitudinea elevilor -ritmul activităților FIȘA DE ANALIZĂ A LECȚIEI Data: Clasa: Obiectul: Tipul lecției: Tema: Propunător: Repere în analiza lecției a) Proiectul didactic -structura conținutul -estetica redactării b) Cunoaștera specificului școlii: -cunoașterea profilului unității de învățămînt; -cunoașterea performanțelor elevilor
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera de lucru creată -gradul de angajare a elevilor în demersul didactic d) Alte aspecte -ținuta și postura practicantului atitudinea elevilor -ritmul activităților FIȘA DE ANALIZĂ A LECȚIEI Data: Clasa: Obiectul: Tipul lecției: Tema: Propunător: Repere în analiza lecției a) Proiectul didactic -structura conținutul -estetica redactării b) Cunoaștera specificului școlii: -cunoașterea profilului unității de învățămînt; -cunoașterea performanțelor elevilor
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
al demersului didactic -realizarea obiectivelor proiectate prezența de spirit în momente inedite d) Managementul clasei -gestionarea relației cu elevii organizarea activității -gestionarea timpului -atmosfera de lucru creată -gradul de angajare a elevilor în demersul didactic d) Alte aspecte -ținuta și postura practicantului atitudinea elevilor -ritmul activităților 11. FIȘĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A UNUI ELEV 1. Informații generale Numele................................................................... ........ ..................................... Prenumele.............................................................. ........ ...................................... Data și locul nașterii............................................................................... Domiciliul .......................................................................................... 2. Mediul familial Tatăl: nume................................................................................... ........ ocupația ..................................................................................... ........ Mama: nume................................................................................... ........ ocupația ..................................................................................... ........ Condiții de studiu ......................................................................................................... ... Colaborarea familiei cu școala ......................................................................................................... ................................................... ........ ............................................. ........ 3
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
cred în puterea de schimbare și dezvoltare a ființei umane. Consilierii îi ajută pe clienți să-și contracareze gândirea negativă prin modalități de a le pozitiva: să facem dintr un punct slab un punct forte, să nu ne complacem în postura de victimă, să acordăm atenție propriei noastre imagini, să evităm formulările negative, să folosim timpul prezent al verbelor, să repetăm noile gânduri pozitive. Congruența este abilitatea prin care consilierul exprimă gândurile și emoțiile sale; Colaborarea este abilitatea consilierului de a
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
de instrumente utile în formarea și monitorizarea competențelor personale și profesionale. În derularea activității de practică pedagogică, studenții/profesorii asistati aplică conceptele dobândite cu ajutorul mentorului, atât asupra elevilor, determinând astfel performanța școlară, cât și asupra colegilor de grup aflați în postura de coordonator al activității instructiv educative. 2. Criterii de evaluare a activității studentului S-a ținut seama de următoarele criterii ce stau la baza întocmirii fișei de monitorizare și evaluare a activității studentului/profesorului asistat: “*” Organizarea conținuturilor în cadrullecțiilor: asigurarea
Instrumente de monitorizare a studenţilor/profesorilor debutanti in perioada de mentorat didactic. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Petrea Crina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1164]
-
originalitatea. Peste decenii, când este publicată culegerea postumă Steaua Venerii (1969), Nicolae Manolescu vede în T. un autor care „repetă pe scurt experiența poetică” a generației războiului. Al. Piru îi suspectează versurile de minulescianism și îl reduce pe poet la postura unui „incorigibil pozeur”, în vreme ce pentru Eugen Simion el e „un tipic poet de tranziție” și un „poet al metamorfozei” identității, cu accente suprarealiste. Sigur este că T. împarte numeroase teme și atitudini lirice cu generația sa, în arterele căreia, de
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
mari, deschiși,/ ca margaretele ce și-au trimis prin păsări/ staminele la înălțimi”. Cel mai adesea însă, mitologia personală e populată de imagini ale degradării acestor simboluri axiale, într-un ev uniformizant, care refuză puritatea himericului și sacrul. De aceea, postura reprezentativă a artistului este cea de solitar și înstrăinat: „N-am bănuit că târziul a venit, /că sunt singurul de la 1200 printre roboți și caii-putere”. Nu poetul deromantizează marile teme și simboluri tradiționale (cum se întâmplă în genere la moderni
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
medieze opoziția între critica „unilaterală” a unuia și critica „totală” a celuilalt, el rezolvă astfel problema: „Dezvoltată printr-un efort colectiv conjugat, critica literară ca sector al culturii noastre ne apare unilaterală în fiecare din manifestările ei și totală în postura de conștiință de sine a literaturii”. Detașarea față de contemporaneitate se constată ulterior și prin plasarea în oglindă a două texte sumative: Soluția ermetismului, unde denunță ca „erezie” „răspândirea tot mai accentuată a cultului ermetic și mai ales confundarea lui cu
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
fapt, structural reticent față de îndrăznelile extreme ale avangardei, într-o bună parte a producției sale el apare mai degrabă ca un postsimbolist, adept al înnoirii mai ales la nivelul lexicului și al recuzitei imagistice. Fascinat de modernitate, ispitit și de postura militantă, permeabil la sugestii expresioniste, ca în remarcabilul poem Jazband cu lăutari țigani, a dat, în anii ’20 și ’30 din secolul trecut, o poezie asimilabilă unei anumite zone a avangardei interbelice românești. Cel mai „avangardist” text al său e
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
conturează totuși o soluție: cea a izbăvirii antropogene, prin acțiunea subiectului (autorul, creatorul de ficțiune), care, operând cu artificiul și cultivând imaginația, se substituie divinității absente și organizează „circul” existenței, pune în scenă lumea, dându-i un sens. Această nouă postură auctorială - a cărei ivire marchează trecerea de la onirism la textualism - se observă în mod deosebit în nuvela Înscenare, la prima vedere o parodie grotescă a mitului cristic. Așteptare cuprinde prozele cele mai reprezentative pentru onirismul estetic - printre ele nuvela titulară
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
amestecă deopotrivă fragmente dramatizate, secvențe lirice și, mai ales, numeroase reflecții aforistice. De altfel, ultimele trimit deja spre cealaltă formă de transgresiune: oricare ar fi destinația imaginară spre care se îndreaptă ficțiunea, cert este că realul apare aici doar în postura de pistă de decolare a ideii. E drept, asta nu înseamnă că volumele lui U. ar fi teziste sau găunos-filosofarde, doar că uneori efectul de real e spulberat înainte de a lăsa asupra cititorului amprenta unui make-believe. Astfel, între povestirile din
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
a 11-a Expoziție Internațională de Artă de la München (1913), cu fiecare prilej publicând broșuri de promovare a artei românești. În timpul ocupației germane rămâne în București, ca reprezentant al Casei și Domeniilor Regale, fiind numit prefect al Poliției. În această postură, deosebit de riscantă moral, care îi și atrage o campanie de adversități (fiind etichetat „slugă nemțească” și colaboraționist), are cel puțin meritul de a fi vegheat valorile de artă, muzeele, Fundația Regală împotriva abuzurilor ocupanților. Mai târziu, în „Bilete de papagal
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
la fel de plăcut de urmărit este Spectacolul gastronomic sau Arta & Arta culinară (2000), unde un „periplu” prin „bucătăriile literare ale lumii” vădește erudiție în domeniu. Și aici suveniruri, anecdote, istorioare, pilde lasă să se întrevadă darul de memorialist. E, într-adevăr, postura care îi vine „regizautorului” - Jurnal (de) ludic (2000), Proze trăite... proze auzite (2002), File dintr-un jurnal teatral (2003). Ochi acut și ureche așijderea, U. glosează succint, cu maliție și de multe ori cu miez, ghiduș sau amărui, pe marginea
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
de plouă,/ Vor rodi pământul vechilor dureri./ Cum să plec aiurea, către nicăieri,/ Când mai am o floare de cules din rouă?” (Rondelul unui epicureu). În următoarele plachete, Dealul brândușelor (1974), Fulg și zăpadă (1978), autorul își asumă mai decis postura livrescă, artizanală sau doar ocazională, dar își diminuează astfel simțitor palpitul poetic. SCRIERI: Poetul G. Tutoveanu, Bârlad, 1928; Istoria literară a Bârladului, București, 1936; G. Ibrăileanu și Bârladul, Fălticeni, 1939; Tecuciul literar, Bârlad, 1943; N. Beldiceanu, București, 1961; Memorialistica în
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
contemporane. Poetul renunță la calofilie, la iluzia turnului de fildeș protector, la asedierea abstractă a absolutului și învederează o tot mai pronunțată joncțiune a demersului liric cu somațiile cotidianului, practică o angajare autentică în istorie, într-un cuvânt, își asumă postura de martor implicat și responsabil, metamorfoza operându-se pe coordonatele rigorismului moral și ale năzuinței către absolut care îi caracterizează întreaga operă. Discursul poetic devine mai frust, mai tensionat și percutant. Se remarcă, așadar, o relativă estompare a „vâlvătăii” stilistice
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]