3,896 matches
-
Kärger, 2007. 761 Liviu Pendefunda, Dogma sau libertatea gândirii, Editura Junimea, Iași, 2007. 762 Shakespeare 763 Solomon Marcus, Timpul, în dialog cu Liviu Pendefunda, Revista Cronica, 1983. 764 despre natura vibratorie a conștienței cosmice și umane voi aminti într-o prelegere ulterioară 765 Johannes Kelpius, The Best Choice, traducere din germană (Ich liebe Jesus noch allein) de Christopher Witt, înainte de 1705. El a murit la 35 de ani în grădinile Philadelphiei unde învățăturile sale au contribuit la ințierea marilor conducători ai
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu niște stele 798 Galileo Galilei 799 Charles Darwin, On the Origin of Species 800 Vechiul Testament 801 Liviu Pendefunda, Arcul reflex în tripla sa ipostază, în vol. Caietele de antropologie Simposionul Fr.I.Rainer, Academia Română, 2009. 802 rămâne bine stabilit din prelegerile anterioare că unul din numeroasele nume pe care oamenii l-au atribuit Creatorului este și Natura, o încununare a principiului etern feminin reprezentat de zeițele pământului, fertilității, înțelepciunii, Gaea, Shekina, Isis, etc. conștiențele naturii, zânele Tradiției, fiind totuna ca îngerii
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cinstim pe eroi, să-i pomenim, să-i dăm ca exemplu copiilor și tinerilor, să le glorificăm faptele, să ne mândrim că ne-au făcut o istorie, deoarece „faptele lor sunt, prin moștenire, faptele noastre” cum spunea Kogălniceanu în prima prelegere din cursul de istorie națională, ținut la Academia Mihăileană din Iași. Găsesc că e un bun prilej să spun ce-am vrut să spun demult, că armata noastră, prezentă pe câmpurile de luptă, a știut cel mai bine să moară
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a ținut faimosul festival rock de la Woodstock (n. trad.: 15-18 august 1969). Mi-am Întrebat gazdele cum de au reușit, din toate locurile posibile, să găsească o sinagogă tocmai În Woodstock, Îndeajuns de mare ca să poată găzdui o serie de prelegeri. Foarte simplu, mi-au răspuns. După 11 septembrie 2001 evreii, ca și membrii altor comunități, au Început să se mute din New York În locuri precum Woodstock, pentru a se afla cât mai departe de ceea ce ei consideră că va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
noi prin ascultarea și învățarea lecțiilor în chip desăvârșit. Cu cei mari (din clasele 5-8, astăzi 9-12) ataca subiecte și teme uneori dificile; dar mai ales ca viitori învățători îi pregătea pentru lupta cu sectanții, formarea corurilor sătești și alcătuirea prelegerilor religioase. În Anuarele Școlii Normele Ploiești se pot citi lucrările Despre sofsanic, susținută de elevul Vasile Cucu, și Despre frumusețea morții, susținută de elevul Ion Sasu. Vasile Bourceanu ținuse într-una din Duminici o exegeză a Parabolei Semănătorului așa de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și unul dintre intimii elevilor) erau cu ochii pe mine, încercând să mă crească frumos, ca pe un lăstar tânăr într-o grădină îngrijită. Reușisem să câștig inimile profesorilor prin bună-cuviință și prin prezentarea câtorva subiecte bine susținute în cadrul unor prelegeri culturale. * Vara, alături de tatăl meu, am muncit cu râvnă încercând să-mi asigur banii pentru cărți - fiind scumpe, cumpăram un manual sau un dicționar asociindu-ne câte doi, trei. Frații mei, Ion și Alexandru (Nelu și Sandu, cum le ziceam
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
manifestațiile din toată țara sub guvermul Rădescu - ultimul pion sacrificat în jocul dintre Rooswelt și Stalin). Începutul „reeducării” la Târgșor Directorul și subdirectorul au organizat ședințe formale în care câte unul din elevii din grupul buzoienilor trebuia să țină o prelegere. Prelucrau vreun capitol din Capitalul lui Marx sau din Manifestul lui Engels, din care copiau câteva pagini sau pasaje; lor li se dădea hârtie și cerneală sau creion. Directorul, pentru a-și arăta convingerile față de subdirector, nu pentru a convinge
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
simțeam respirația, pe care și-o stăpânea să nu se declanșeze într-o vâltoare de foc. Duhul rău care lucra prin ei nu avea încă îngăduința să mă ispitească; mă rugam lui Dumnezeu să mă întărească în mărturisirea cea dreaptă. Prelegerile se programau cu o săptămână înainte. Numele vorbitorului era indicat prin afiș, lipit pe ușa camerei și, pentru siguranță, prin anunțul verbal al șefului camerei. Am fost anunțat că într-o sâmbătă sau Duminică urma să vorbesc. Era la sfârșitul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
spre Lauda Lui și mântuirea noastră, „Căci țelul final al neamurilor, nu este viața (de aici), ci învierea”. Așa înscrie Căpitanul lupta Mișcării Legionare în Lumina Adevărului dumnezeiesc revelat în Biserica Sa cea Sfântă și Mântuitoare. Asta însemna să țin prelegeri, pentru a fi audiat de toți. Am recurs însă la comunicarea de la om la om. Se lucra deja în atelierele de țesătorie (un timp, într-un singur schimb, apoi în două). Am aranjat prin moș Dumitrache și Vițel ca împreună cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Jilava. Moralul ridicat l-a ajutat să-și recâștige repede și forțele fizice. După vreo două săptămâni, când a început să vorbească clar, deși dantura distrusă îi crea probleme de dicție, era o adevărată plăcere să-l asculți. Își presăra prelegerile de medicină, dar mai ales cele de istorie națională și europeană, cu anecdote sau întâmplări inedite, din lupta de culise a partidelor politice dintre cele două războaie mondiale, care dădeau un farmec deosebit expunerilor sale. Cineva l-a întrebat într-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
reciprocă. Așa l-am cunoscut pe profesorul Zdru, din Focșani, arestat cu un grup de elevi prin 1947; dintre ei, Constantin Brandrabur fusese cu noi la Jilava. Împreună cu profesorul universitar Petrescu și cu Victor Isofăchescu, învățător, am ținut în cameră prelegeri, cu subiecte îndeosebi din viața creștină a primelor veacuri de prigoană. Încercam să redăm încrederea în purtarea de grijă divină, căci mulți purtau încă stigmatele fricii, insuflate de teroarea de până atunci. Într-una din camerele prin care am trecut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să stau în celulă cu Radu Gyr, Nichifor Crainic sau profesorul George Manu. Dar se auzise că fuseseră duși în Zarcă, izolați câte unul și puși sub supraveghere specială. Cei mai mulți știam pe de rost poeziile lui Gyr și Crainic și prelegerile teologice ale profesorului de mistică. Poeziile erau cerute prin morse și transmise mai departe. Lumea închisorii se hrănea cu aceste daruri cerești care țineau nu numai spiritul treaz, dar chiar și trupul căpăta puteri de rezistență în aceste înfricoșătoare încercări
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
românilor și pentru cinstirea valorilor culturale și a patrimoniului spiritual al creației neamului nostru. Trezindu-le curiozitatea prin cunoștințe care nu erau incluse în manuale, am reușit să câștig simpatiile elevilor și apoi ale profesorilor; eram pus după-amiezele să țin prelegeri, cu subiecte de care auziseră, dar pe care nu le întâlniseră pe parcursul anilor de școală, cu probleme despre Basarabia, Bucovina, Transilvania, războiul de întregire, despre etnografie și mitologie. Am adus cât de cât lumina adevărului în sufletele lor sau am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a cursurilor pe care le ținea putea fi poate comparat cu Michelet, iar ca scriitor cu Hugo. Profesorii care se străduiau să-l imite pe Maiorescu veneau la cursuri și le terminau la ora fixată, întrucît totul (lungimea și expunerea prelegerii) fusese precis cronometrat. Nimic neprevăzut nu putea interveni. În atmosfera aceasta armonioasă, așa cum au subliniat unii martori, printre care și Șeicaru, Iorga a introdus un contrast neașteptat, ca și cum o sonată de Mozart sau o simfonie de Haydn ar fi fost
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cu Maiorescu!" Dacă pe la 1904 majoritatea studenților erau iorghiști aceasta se datora rolului "apostolic", cum avea să fie cunoscut ulterior, pe care Iorga și l-a asumat în politică. În anii următori, mai ales în 1897 și 1898, a ținut prelegeri asupra "conturului general al istoriei Evului Mediu" și un seminar despre "originea Cruciadelor din secolul al XV-lea"91, care se desfășura în propria sa locuință. Între timp, niciodată atrași de lux sau confort, soții Iorga trăiau modest, dar duceau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care le relata. Se concentra extraordinar de mult, își ținea cursurile într-o atmosferă de mare încordare și își admonesta studenții pentru cel mai mic zgomot. Cu toate acestea, toată lumea se supunea și îl asculta în extaz. Nu-și pregătea prelegerile, mîzgălea cîteva cuvinte pe o bucată de hîrtie (uneori pe cărți de vizită), bazîndu-se pe memoria lui fenomenală. Prelegerile lui nu erau ușor de urmărit: Iorga înșiruia o grămadă de fapte, făcînd adeseori digresiuni pentru a sublinia paralelele cu evenimentele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
admonesta studenții pentru cel mai mic zgomot. Cu toate acestea, toată lumea se supunea și îl asculta în extaz. Nu-și pregătea prelegerile, mîzgălea cîteva cuvinte pe o bucată de hîrtie (uneori pe cărți de vizită), bazîndu-se pe memoria lui fenomenală. Prelegerile lui nu erau ușor de urmărit: Iorga înșiruia o grămadă de fapte, făcînd adeseori digresiuni pentru a sublinia paralelele cu evenimentele contemporane. Nu pierdea însă niciodată din vedere ideea principală, prelegerile sale fiind unitare. Călinescu evocă diferitele tonuri utilizate de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe cărți de vizită), bazîndu-se pe memoria lui fenomenală. Prelegerile lui nu erau ușor de urmărit: Iorga înșiruia o grămadă de fapte, făcînd adeseori digresiuni pentru a sublinia paralelele cu evenimentele contemporane. Nu pierdea însă niciodată din vedere ideea principală, prelegerile sale fiind unitare. Călinescu evocă diferitele tonuri utilizate de Iorga în timpul conferințelor sale: uneori mîngîietor, alteori secretos (ca și cum niscai spioni ar fi tras cu urechea la spusele lui); putea deveni prietenos sau mușcător, trecînd apoi brusc la un ton calm
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
inferioare", de care avea nevoie doar în calitate de sclave ale culturii lui28. Lui Iorga, monarhist convins, personal devotat Regelui Ferdinand și Reginei Maria, îi venea greu să accepte că dinastia regală română era de origine germană. A scris articole, a ținut prelegeri și a publicat o carte despre "Legăturile latine ale familiei regale", accentuînd asupra legăturilor acesteia cu familiile Beauharnis și Murat. Cartea aceasta constituie un bun exemplu de "istorii contemporane" politizate scrise de Iorga. Îi putem considera oare pe Hohenzollerni drept
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de acțiune, capabilă să se înnoiască grație vitalității ei. După o viață de cercetări, călătorii și scriere a istoriei (făcînd uneori istorie), Iorga a întreprins scrierea unei sinteze a istoriei universale. În lucrarea Concepția umană a istoriei (Iorga, Conferințe și prelegeri , vol. I, București, 1943, pp. 7-15), Iorga spunea că, atunci cînd scrii istoria trebuie mai presus de orice să te simți ființă umană, să te formezi ca să poți reconstitui trecutul. Trebuie să gîndești și să trăiești foarte intens (nu există
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
celulă. Ce făceați toată ziua în celulă? Celula nu însemna un loc în care stăteai să plângi... Indiferent care erau condițiile nu ai fi putut să reziști dacă ai fi făcut așa ceva. Ș-atunci totdeauna eram ocupați: învățam, să țineau prelegeri, să învățau limbi străine, se învăța matematică... Cam câți deținuți erați într-o celulă? Eu am stat în celule mai mari în care eram totdeauna 30 și ceva. Deci totdeauna aveam oameni între noi, și de la oricare puteai să înveți
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de pe la Zăvoieni... L-am întâlnit și pe Ion Omescu, îl știa pe Shakespeare pe de rost în engleză... Era un tip foarte deștept. L-am mai întâlnit și pe unu’ [Ioan] Creangă era rectorul Universității de la Iași... Se mai țineua prelegeri acolo între deținuți? Da, țineau ăștia deștepți câte o prelegere d-asta extraordinară pe câte o temă d-asta... Ori că era vreo sărbătoare, vreo slujbă din asta religioasă că erau mulți preoți... Ne scoteau la muncă și pe ploaie
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
știa pe Shakespeare pe de rost în engleză... Era un tip foarte deștept. L-am mai întâlnit și pe unu’ [Ioan] Creangă era rectorul Universității de la Iași... Se mai țineua prelegeri acolo între deținuți? Da, țineau ăștia deștepți câte o prelegere d-asta extraordinară pe câte o temă d-asta... Ori că era vreo sărbătoare, vreo slujbă din asta religioasă că erau mulți preoți... Ne scoteau la muncă și pe ploaie, dar când era potop mare era pericol de evadare, că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
erau mulți preoți... Ne scoteau la muncă și pe ploaie, dar când era potop mare era pericol de evadare, că nu se vedea la doi pași și atunci te ținea „pe cracă”... Și ce să facem și noi? Atunci țineam prelegerile... Pe câte niveluri erau „crăcile”? Craca avea trei nivele. Eu am nimerit în pat cu unu’ Korpas, frontierist, care venit din Germania occidentală. Stăteam sus la cucurigu’, și cum era făcut tavanul din balegă de cal cu pământ, crescuseră niște
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
senatori, deputați din toate partidele. Cerc până la 9½. Miercuri, 2 februarie/21 ianuarie -10°R. Ceva zăpadă. Dimineața Boerescu la mine, vorbit despre regat. Elisabeta pe gheață. După-amiaza acasă. Seara la ora 8 la Clubul Militar, colonelul Chirițescu ține o prelegere despre călărași, acolo până la ora 11. Pe jos înapoi. Elisabeta la teatru până la miezul nopții. Joi, 3 februarie/22 ianuarie Moină. Dimineața scris. 11½ pe gheață, patinat până la ora 1. Gheața foarte proastă. După-amiaza cu Elisabeta. Seara scris. -1°R.
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]