2,539 matches
-
îmi face semne să mă las prins în mrejele lui... Toate încercările mele de a mai citi sunt fără izbândă... În vis mi se arată biserica Barnovschi-Vodă cu turnul clopotniță din piatră, masiv și în contrast izbitor cu biserica. Apoi pridvorul în stil baroc, adăugat de călugării geci, nu se leagă cu sobrietatea bisericii, a cărei zidire a început în 1627. În 1629, când a fost mazilit, nu era încă gata. În testamentul întocmit în 1633, pe când se afla închis la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a văzut. Activiștii veneau și ei la rugăciuni. Pe ascuns. Umbra Vocea călugărului Haralambie deapănă monoton amintiri printre îngeri de faianță și casete cu slujbe. Se tânguie toate clopotele mânăstirii: este odovania praznicului Învierii. - Soția părintelui Ilarion e îngropată în pridvorul bisericii din Boroaia. Pe-atunci se cerea o jertfă pentru ca biserica să nu se surpe. I-a măsurat umbra și i-a zidit-o în temelie. După moarte, a îngropat-o în pridvor, unde s-a îngropat și el. - De unde
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Învierii. - Soția părintelui Ilarion e îngropată în pridvorul bisericii din Boroaia. Pe-atunci se cerea o jertfă pentru ca biserica să nu se surpe. I-a măsurat umbra și i-a zidit-o în temelie. După moarte, a îngropat-o în pridvor, unde s-a îngropat și el. - De unde vine tradiția cu umbra îngropată în zid? - Nu știu... Numărul lui Cruce-de-Aur Dacă treci de Fălticeni, peste apa Moldovei, dai de satul Boroaia, zărit printre corobene de sălcii bătrâne. Aici a zidit părintele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ajuta niciodată.» Așa scrie pe marmura presbiterei Georgeta. Ea era secretara și contabila bisericii. A strâns de la tata câte-un pic, că el dădea la tot necăjitul, și la drept, și la mincinos. Porunca Coroane de flori îneacă lespezile din pridvor. Cu greu mai pot citi de-atâtea flori. «Aici odihnește protosinghelul Ilarion Argatu, ctitor al sfintei Mânăstiri Sfânta Cruce. Vezi ce faci să fie făcută și mânăstirea de la Ierihon!» Catapeteasma de la Boroaia a fost sculptată în doi ani de doi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
invitat odată. - Vrei să vezi moșia? întrebă Otilia pe Felix într-un fel care întări acestuia o bănuială. Înțelegând numaidecât aluzia Otiliei, Pascalopol le arătă un album mare cu fotografii. Erau fotografii ale conacului (într-un vast stil românesc, cu pridvor și boltă), a unui lac, a unor vite și cai de rasă, a grajdurilor, a câinilor de vânătoare și a altor elemente de inventar, cu inscripțiile trebuitoare, arătând o mare avere și o mare grijă. La sfârșit însă se aflau
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
afară al pătratului verde, unde se vedea o poartă mare de zid. Trecu poarta și se aflară pe o alee bătută cu pietriș mărunt, cu stâlpi scurți de piatră de o parte și de alta, în fundul adânc al căreia răsări pridvorul cu boltă al unei mari case albe. Caii zvâcniră mai repede, și curând brișca se opri în fața unor scări. Pascalopol sări jos și, făcând o mică reverență, zise: - Fiți bineveniți pe domeniile mele. Otilia se ridică să sară și, cum
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
foi de hârtie, Felix se așeză și începu să scrie caligrafic, privind de departe pe Otilia: "Otilia, Otilia, Tilia, Tili." Pe la ora șase toți se reântâlniră. Pascalopol își reluase ținuta de moșier, dar cu alt costum, cărămiziu, și aștepta în pridvor, în vreme ce trăsura era și ea trasă prin preajmă. - Vreau să te plimb puțin pe moșie, zise Pascalopol către Otilia, cred că te-ai odihnit de ajuns. Otilia își schimbase și ea rochia și nu părea deloc să fi dormit. - Dar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
latre violent, apropiindu-se, și un glas bărbătesc se auzi strigând în noapte: "Hei, domnișorilor, acolo sunteți?" Felix și Otilia se dădură jos și, răspunzând la apel, se-ndreptară aproape alergând spre curte. Când se arătară, ținîndu-se de mână, în fața pridvorului, Pascalopol ședea gânditor la o măsuță. Părea trist. - V-am așteptat la cafea, zise el, poftiți! Eu, la moșie, nu prea pot fi un tovarăș agreabil pentru niște oameni tineri! Otilia sări pe marginea scaunului lui Pascalopol și începu să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
o închiria mai ieftin, cu odaia, la studenți. Coridorul acestei case cu pălimar răspundea în fund unde, în plin centru al orașului, dădeai de o priveliște cu desăvârșire țărănească. Acolo, Scarlat avea o casă, ca pe la munte în Muntenia, cu pridvor lat și cu boltă, livadă mare, nebănuită, de pomi, și în fund, în fund de tot, pierdută printre pomi, o magherniță, servind de atelier. Acolo lucra el uși, cercevele, lucruri de astea mai mult de dulgherie. Eu cred că nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Pavlovsk, Ptițân locuia într-o casă de lemn nearătoasă, dar încăpătoare, situată la capătul unei străzi prăfoase; casa urma să treacă cu totul în proprietatea lui, așa că el, la rândul lui, începuse demersurile pentru a o vinde cuiva. Urcând în pridvor, Varvara Ardalionovna auzi mare gălăgie la catul de sus și își dădu seama că țipă fratele și tatăl ei. Intrând în salon și văzându-l pe Ganea alergând înainte și înapoi prin cameră, palid de furie și mai că smulgându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu sufletul la gură și speriată. Nici urmă de scandal să nu mai fie! Du-te și roagă-l să te ierte! Dar capul de familie era deja în stradă. Îl urma Kolea, cărându-i rucsacul. Nina Alexandrovna stătea în pridvor și plângea; voia să dea fuga după el, dar n-o lăsa Ptițân. — L-ai ațâța numai și mai mult, îi spunea. N-are unde se duce, peste un sfert de oră va fi adus înapoi. Am și vorbit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu apucase să se evacueze și tremura de frică. La cincisprezece ani mi-ar fi fost frică, dar la zece ani nu m-am temut câtuși de puțin și mi-am făcut loc prin mulțime. Am ajuns chiar până aproape de pridvorul palatului, în momentul când Napoleon descăleca. — Fără îndoială, ați remarcat foarte bine că tocmai la zece ani poți să nu te sperii... îl susținu prințul, intimidat și chinuit de gândul că va roși chiar în clipa aceea. — Fără îndoială. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ți-e mormântul? Asta cine a strigat-o, Kolea? — Nu știu, nu știu cine a strigat-o! Hai acasă acum, chiar acum! Pe Ganka, dacă o să fie nevoie, o să-l snopesc... ah, acum încotro ai luat-o? Dar generalul îl trăgea spre pridvorul unei case din apropiere. — Unde te duci? E pridvorul altcuiva! Generalul se așeză pe trepte și tot îl trăgea pe Kolea spre el. — Apleacă-te, apleacă-te! bâiguia el. O să-ți spun tot... rușine... apleacă-te... cu urechea... cu urechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Nu știu, nu știu cine a strigat-o! Hai acasă acum, chiar acum! Pe Ganka, dacă o să fie nevoie, o să-l snopesc... ah, acum încotro ai luat-o? Dar generalul îl trăgea spre pridvorul unei case din apropiere. — Unde te duci? E pridvorul altcuiva! Generalul se așeză pe trepte și tot îl trăgea pe Kolea spre el. — Apleacă-te, apleacă-te! bâiguia el. O să-ți spun tot... rușine... apleacă-te... cu urechea... cu urechea. O să-ți spun la ureche... — Ce-i cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ce face, așa că domnișoara noastră se va duce la Nastasia Filippovna. De fapt, domnișoarele nu sunt lăsate să plece nicăieri? — Nu, nu asta am vrut să spun... Nici n-ați vrut să spuneți că n-are decât să coboare treptele pridvorului și s-o ia înainte, după care poate nici să nu se mai întoarcă acasă. Există cazuri când poți s-o rupi cu trecutul și să nu te mai întorci acasă: viața nu-i alcătuită numai din mic dejunuri, prânzuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pentru că aceasta era mai puțin circulată, ea îi ascultă propunerea, încordându-și parcă atenția, și îi răspunse cu voce sacadată: „Mi-e indiferent!“ În momentul când ajunseră aproape în fața casei Dariei Alexeevna (o clădire mare și veche din lemn), din pridvor ieșiră o doamnă elegantă și o tânără domnișoară; amândouă urcară în caleașca splendidă care le aștepta la scară; râdeau și vorbeau zgomotos și nici nu se uitară în direcția celor care se apropiau, ca și cum nici nu i-ar fi observat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
se cuvine“. La biserică, trecând prin mulțime în rumoarea neîntreruptă de șoapte și exclamații ale publicului, condus de Keller, care arunca în dreapta și în stânga priviri amenințătoare, prințul se retrase pentru moment în altar, iar Keller se duse după mireasă; în dreptul pridvorului Dariei Alexeevna, găsi o mulțime care nu era doar de două sau de trei ori mai numeroasă decât la prinț, ci poate chiar de trei ori mai obraznică. Urcând treptele, auzi niște exclamații pe care nu le mai putu suporta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Urcând treptele, auzi niște exclamații pe care nu le mai putu suporta și chiar dăduse să se adreseze publicului cu intenția de a rosti discursul cuvenit, dar, din fericire, îl opriră Burdovski și Daria Alexeevna în persoană, care fugise din pridvor; îl apucară amândoi pe Keller și-l traseră cu sila înăntru. Keller era iritat și se grăbea. Nastasia Filippovna se ridică, se mai privi o dată în oglindă, făcu observația - cu un zâmbet „strâmb“, cum avea să se exprime mai apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
grăbea. Nastasia Filippovna se ridică, se mai privi o dată în oglindă, făcu observația - cu un zâmbet „strâmb“, cum avea să se exprime mai apoi Keller - că e „palidă ca un mort“, făcu o mătanie smerită în fața icoanei și ieși în pridvor. Apariția ei fu întâmpinată cu mare zarvă. Ce-i drept, în prima clipă se făcură auzite râsete, aplauze, chiar fluierături admirative; dar tot peste o clipă răsunară și alte voci: — Ce frumusețe de femeie! — Nu e ea nici prima, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ca doi cărbuni aprinși; acestei priviri gloata nu putu să-i reziste; indignarea se transformă în strigăte de admirație. Se deschisese de-acum portiera trăsurii, Keller îi oferise de-acum miresei brațul, când ea scoase subit un țipăt și, din pridvor, se repezi de-a dreptul în mijlocul mulțimii. Toți însoțitorii încremeniră de uimire, gloata se feri în lături din fața ei și, deodată, la cinci-șase pași de pridvor, își făcu apariția Rogojin. Din mulțime, Nastasia Filippovna îi surprinsese privirea. Ajunse în fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îi oferise de-acum miresei brațul, când ea scoase subit un țipăt și, din pridvor, se repezi de-a dreptul în mijlocul mulțimii. Toți însoțitorii încremeniră de uimire, gloata se feri în lături din fața ei și, deodată, la cinci-șase pași de pridvor, își făcu apariția Rogojin. Din mulțime, Nastasia Filippovna îi surprinsese privirea. Ajunse în fugă până la el ca smintită și îl apucă de amândouă mâinile. — Scapă-mă! Du-mă de-aici! Unde vrei, chiar acum! Rogojin o luă aproape în brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și țineau morțiș să pătrundă pe terasă. Prințul se apropie de ei, întrebă care-i problema, îndepărtându-i politicos pe Lebedev și pe Keller și i se adresă cu delicatețe unui domn cărunt și corpolent, care se oprise pe treptele pridvorului, în fruntea câtorva alți doritori; îl invită să-l onoreze cu vizita sa. Domnul se fâstâci, dar, totuși, intră; îl urmă altul, încă unul. Din toată mulțimea se găsiră vreo șapte sau opt vizitatori, care intrară, străduindu-se să pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Parfion, vreau să te mai întreb... o să-ți pun multe întrebări, despre tot... dar mai bine spune-mi de la bun început, ca să știu: ai vrut s-o omori cu cuțitul înaintea nunții mele, înainte de a ajunge la altar, chiar în pridvorul bisericii? Ai vrut sau nu? Nu știu dacă am vrut sau nu... răspunse sec Rogojin, uimit parcă întrucâtva de întrebare și neînțelegând-o. — N-ai avut niciodată cuțitul la tine când veneai la Pavlovsk? Niciodată nu l-am avut. Despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Elementele care diferențiază biserica lipovenească de celelalte biserici ortodoxe sunt: folosirea unor intrări separate pentru barbați și femei; delimitarea unor spații separate pentru bărbații care fac parte din cor și pentru ceilalți participanți la slujbă; delimitarea unui spațiu pentru femei; pridvorul, unde pot participa la slujbă și persoanele care nu au dreptul de a intra în biserică ca urmare a unor încalcări grave ale normelor religioase și moral-sociale; crucea cu opt extremități. În interiorul bisericilor se evidențiază iconostasele, iar pe pereții laterali
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
se uită la casă, nu știa unde era cu exactitate - deși, mai tîrziu și-a amintit că au traversat Hyde Park și și-a Închipuit că era probabil pe o stradă din zona Belgravia. Și-a amintit că avea un pridvor susținut de stîlpi, pentru că Reggie a trebuit să ia cheia apartamentului pe care-l Împrumutaseră de la o bătrînă de la subsol, și cînd a alergat În josul scărilor și a bătut la ușă, ea a Închis ochii și s-a sprijinit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]