5,783 matches
-
autonomie În vremea unor voievozi care constituie adevărate dinastii Lackfi și Csaki. Transilvania fusese organizată ca un voievodat ceea ce sugerează că Își menținea o anumită individualitate politico - administrativă În cadrul regatului ungar. Conducerea sa se baza pe colaborarea stărilor sau națiunilor privilegiate: nobilimea În special maghiară patriciatul (orășenii bogați În special sași) fruntașii secuilor Din secolului al XIV lea românii sunt excluși din rândul stărilor privilegiate. În 1366 regele Ludovic I condiționează calitatea de nobil de apartenență la catolicism. Românii Își păstrează
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
anumită individualitate politico - administrativă În cadrul regatului ungar. Conducerea sa se baza pe colaborarea stărilor sau națiunilor privilegiate: nobilimea În special maghiară patriciatul (orășenii bogați În special sași) fruntașii secuilor Din secolului al XIV lea românii sunt excluși din rândul stărilor privilegiate. În 1366 regele Ludovic I condiționează calitatea de nobil de apartenență la catolicism. Românii Își păstrează o autonomie relativă și organizare proprie În zonele mărginașe. În acest timp Însă aceste autonomii sunt tot mai restrânse. În 1437 se constituie Unio
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
timp Însă aceste autonomii sunt tot mai restrânse. În 1437 se constituie Unio Trium Nationum. În secolui al XV lea Transilvania cunoaște o organizare instituțională de tip occidental: comitatele și scaunele săsești și secuiești. În comitate existau adunări ale stărilor privilegiate și adunări ale nobilimii, la nivelul voievodatului se adunau congregații generale ale nobilimii. Secolul al XVI După Înfrângerea maghiarilor la Mohacs În 1526 și prăbușirea Ungariei În 1541, Transilvania se organizează ca Principat autonom sub suzeranitate otomană. Instituția voievodatului dispare
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
sub suzeranitate otomană. Instituția voievodatului dispare treptat, iar congregațiile nobiliare se transformă În adunare a privilegiaților Dieta care avea Între atribuții și alegerea principelui. Se mențineau autonomiile săsești și secuiești. Românii nu mai făceau parte din 1437 din sistemul națiunilor privilegiate și sunt Înlăturați din viața politică a Principatului. Ortodoxia nu era recunoscută oficial. În fruntea Transilvaniei era un principe ales de Dietă și confirmat de sultan. Deși tributar Porții, Principatul se bucură de o situație mai bună, de o mai
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
recunoscută oficial. În fruntea Transilvaniei era un principe ales de Dietă și confirmat de sultan. Deși tributar Porții, Principatul se bucură de o situație mai bună, de o mai mare libertate de mișcare. Principatul a exprimat interesul celor trei națiuni privilegiate. Sub raport religios Principatul a reflectat interesele celor patru religii admise ca oficiale: catolică, luterană, calvină și unitariană. Regimul dominației otomane A doua jumătate a secolului al XV lea aduce instaurarea regimului dominației otomane. Intenția turcilor de a aservi Moldova
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
diplomatice, primește delegații). 2. Prima jumătate a sec. VXII se Înregistrează o consolidare a instituției principelui ( absolutism princiar), Gabriel Bethlen ( 1613 1629). 3. Principatul trece sub stăpânire habsburgică : În 1691-Diploma Leopoldină stabilește organizarea internă a Principatului și menține sistemul națiunilor privilegiate și a religiei recepte (calvină, lutherană, unitariană, catolică), -1699 prin pacea de la Karlowitz Imperiul Otoman recunoaște stăpânirea habsburgică În Transilvania, În 1765 devine Mare Principat autonom Încadrat În Imperiul Habsburgic, principele este numit de Împărat. Conducerea este exercitată de guvernator
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
recunoaște stăpânirea habsburgică În Transilvania, În 1765 devine Mare Principat autonom Încadrat În Imperiul Habsburgic, principele este numit de Împărat. Conducerea este exercitată de guvernator, guberniu format din 12 consilieri, armată, tezauriat, coordonate de Curtea Aulică de la Viena. Adunarea stărilor privilegiate ( Adunarea Obștească, Congregația Generală), reunea reprezentați ai nobilimii maghiare, ai clerului superior, orășenii și reprezentanții țărănimii libere. Inițial la acestea participau și reprezentanții românilor. În 1288 a fost prima convocare a acesteia, iar Între 1291 - 1355: este atestată prezența românilor
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
generale legate de reformarea societății ( exp. În timpul lui Constantin Mavrocordat). Evoluții: sec. XVII -Adunarea Stărilor Își definea mai bine atribuțiile, se face distincția Între sfat - divanul, Domnesc al marilor boieri, sobor-adunarea fețelor bisericești și Adunarea a toată țara - Adunarea stărilor privilegiate. 1749 - a fost convocată pentru ultima dată În formă medievală, 1831 - 1832se reînființează sub numele de Adunarea Obștească. Organizarea militară-oastea cea mică-armata permanentă (membriiclaselor privilegiete), oastea cea mare, populația aptă să poarte arme. După instaurarea dominației otomane, oastea cea mare
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Imperiul alternează tratativele cu presiunea militară. Armata pătrunde, sub pretextul pericolului turcesc, tot mai adânc În țară. Prin tratatul de la Blaj (27 oct.1687), Principatul este obligat să accepte armata imperială. Imperialii impun Însă la Sibiu În 1688 reprezentanților stărilor privilegiate renunțarea la suzeranitatea otomană și acceptarea protecției imperiale. La 4 decembrie 1691 este acceptată Diploma Leopoldină care va servi drept constituție a Transilvaniei. În 1699 prin pacea de la Karlowitz turcii renunțau la Transilvania În favoarea Imperiului Habsburgic. Politica externă a Țărilor
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a urmat Gh. Bibescu (1842 - 1848), primul domn regulamentar ales de Obșteasca Adunare extraordinară. Dominația Imperiului Habsburgic În Transilvania, Banat și Bucovina Curtea din Viena domina Transilvania În colaborare cu nobilimea maghiară, În baza vechiului sistem al celor trei națiuni privilegiate. Românii nu aveau În Dietă nici un reprezentant. Hotărârile luate la Viena erau transmise guverantorului din Sibiu sau comandamentului suprem al trupelor imperiale staționate În provincie. Românii sufereau de pe urma restricțiilor privind : stabilirea În orașe, practicarea anumitor meserii, pătrunderea În școli, În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
aprilie 1877. În dec.1876, Dimitrie Brătianu iniția un demers diplomatic la Constantinopol, cerând „garanții speciale pentru neutralitatea veșnică a teritoriului românesc „.Tratatele româno - otomane eșuau, ca urmare a adoptării constituției lui Mihat-pașa, prin care statul român era declarat „provincie privilegiată”. În 1877, Rusia respinge orice mediație internațională În problema balcanică. Pregătindu-se de război, ea obținea neutralitatea Austro Ungariei acceptând cererea acesteia de anexare a Bosniei și Herțegovinei asigurându-și totodată, prin convenția din 3 ianuarie 1877 semnată la Budapesta
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
un segment. Asta înseamnă aderarea la legea ultimului venit și a celui mai puternic, "arta modernă" care nu-și trage justificarea decât din ea însăși. Aroganța unei asemenea atitudini: un local devenit global care are drept de judecată; un segment privilegiat care se prezintă drept întreg sau drept sfârșitul istoriei și care, neînțelegând ceea ce-i scapă, se preface a fi la originea tuturor imaginilor fabricate de mâna omenească și adunate prin zelul nostru. În realitate, e invers: fiecare vârstă a imaginii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
al imaginarului la punctul lui de pornire, pentru un nou tur de maturitate. "Marele an" stoic, "Ricorso", "Eterna Reîntoarcere". Pe scurt, trei istorii într-una: cea care plânge, cea care râde, cea care gângăvește. Fluviul, miracolul, bucla. Care ar trebui privilegiată? Depinde de dispoziție, de epocă, dar și de meserie. Filosofii arată o preferință destul de clară pentru istoria care plânge. Căci anunțarea faptului că ne îndreptăm spre mai rău nu e niciodată lipsită de plăcere. Didi-Huberman a pus foarte frumos în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a înțeles însă cât de periculoasă și cât de revoluționară era această idee. Una dintre primele afirmații ale doctrinei aristotelice medievale - la fel de viguroasă ca și proscrierea vidului - spunea că Pământul era unic. Se afla chiar în centrul universului. Poziția sa privilegiată, în centrul universului, îl transforma în singura lume capabilă să conțină viață, deoarece Aristotel credea că toate obiectele își căutau locul potrivit. Obiectele grele, ca stâncile sau oamenii, aparțineau Pământului; obiectele ușoare, precum aerul, aparțineau cerului. Iar asta nu implica
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
o icoană? Prezentul studiu nu anulează și nici nu minimalizează importanța vreuneia dintre religiile „monoteiste“, ci o reafirmă ca unicitate, însă fără impunerea supremației în fața altor tradiții. Către ce anume trimit religiile și care este miza ierarhiilor divine ca tărâm privilegiat al oricărei tradiții religioase? Ierarhiile divine reprezintă, în același timp, expresia autentică a experienței religioase personale și „împământenirea“ acesteia în forma secularizată ori instituționalizată a cunoașterii cu privire la lumile de sus, cristalizată ca tradiție (orală sau scrisă) ori ca teologie. Ierarhiile
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
o perspectivă generală. Istoricul religiilor nu se com portă ca un filolog, ci ca un exeget, ca un interpret.“ Multitudinea perspectivelor presupune, în viziunea lui Eliade, inclusiv integrarea unor dimensiuni culturale care nu țin neapărat de registrul academic. O atenție privilegiată este acordată, de exemplu, fenomenului artistic. Hermeneutul va găsi moduri noi de expresie pentru mesaje înnoitoare, dezvăluite prin reinterpretarea acelorași conținuturi, contexte și situații oferite de cercetările monospecializate ale fenomenului religios: „Să ne reamintim efectul pe care l-a avut
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
părțile într-un orizont nou de înțelegere. Nu întâmplător, am preferat să utilizez aici termeni care aduc o încărcătură aparte prin rezonanța și profunzimea pe care li le-a conferit Lucian Blaga. în Trilogia culturii, vorbind despre creație ca mod privilegiat de a fi al omului „în orizontul misterului și pentru revelare“, Blaga introduce categoriile abisale ale spontaneității ca matrice stilistică la nivelul inconștientului, ce constituie precondiția de posibilitate a oricărui gest creator autentic (contribuție care nu a fost, până astăzi
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
timp, ei sunt activi sexual, independenți emoțional față de părinți, au planuri de viitor etc. Pentru a-și reconstrui identitatea, unii fug de repere anterioare, pun sub semnul întrebării valorile părinților, dobândesc capacități de exercitare a autonomiei. Timpul studiilor este momentul privilegiat al relațiilor extrafamiliale. Un loc de muncă plătit, viața într-o "uniune consensuală", apariția unei sarcini etc. fac ca tinerii să caute și înafara familiei oameni pe care să-i admire, pe care să-i aibă ca repere, bune practici
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ceva aflat în afara societății. Mai mult, ar fi dificil să pretindem că nici Grecia și nici Roma nu se recunoșteau ca societăți istorice"17. Dincolo de critica adusă unei distincții între societățile istorice (specifice modernității) și cele non-istorice primele fiind locul privilegiat al apariției ideologiei regăsim aici totuși extinderea temporală a unui concept inventat de modernitate (dar și a unei semnificații acordate acestuia ulterior), la scara întregii societăți europene. Or, din această perspectivă întâlnim cel puțin dificultatea aplicabilității achizițiilor conceptuale specifice epocii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
constituind deci un subiect de real interes din punctul de vedere al studiilor empirice, mai ales pentru cele teoretico-politice, din perspectiva cărora ea reprezintă, mai curând, un set de practici 68. Nu în ultimul rând, limbajul poate fi un loc privilegiat în care ideologia își manifestă prezența, câtă vreme teoriile contemporane conferă o poziție centrală acestui concept din perspectiva analizei discursului: "Regulile, regularitățile și principiile oricărei ideologii potrivit acestei linii de argumentare contemporane derivă nu atât de mult din intențiile ideologilor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a conturat obiectul de studiu al sociologiei cunoașterii. Aceste două coordonate nu sunt însă net separate în contextul teoriei clasice ori în cel al cercetărilor contemporane din acest domeniu, așa cum ne-am putea aștepta. Dimpotrivă, interconexiunile dintre ideologie ca loc privilegiat al interesului și dominației și ideologie ca tip de gândire ce nu îndeplinește sau se îndepărtează de criteriile de obiectivitate științifică sunt evidente. Această realitate are drept cauză, în principal, faptul că, atunci când ia în discuție conceptul de ideologie, teoria
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
non-ideologică întrucât el reprezintă conștiința proletariatului, este evident că Mannheim va argumenta că propria sa operă este non-ideologică, întrucât el este o parte a intelighenției"115. Într-adevăr, ideea că intelectualii, jucând rolul de "investigatori sociali", ar deține o poziție privilegiată care să le permită o cunoaștere a realității liberă de orice influență ideologică este una dificil de susținut. Și asta e cu atât mai vizibil în contextul în care sarcina unui astfel de sociolog al cunoașterii ar fi aceea de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pot redescrie, survenind astfel o permanentă confruntare a vechiului cu noul. Ca părți ale acestui "vocabular", valorile, la fel ca "adevărul", nu pot fi analizate dintr-un loc perfect neutru 175 pentru a decide care dintre ele deține un statut privilegiat, ci, mai curând, ele sunt tratate ca fiind egale 176. Confruntarea vechiului cu noul este un proces care se regăsește atât în mediul privat al individului, sub forma autocreației, cât și în mediul public, sub forma socializării, fără ca cele două
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
putem observa că, în literatura de specialitate a contemporaneității s-au conturat trei perspective de abordare 365. Prima, cea specifică filosofilor continentali, susține că epistemologia caută un standard totalizator de justificare, care subminează scopul dezbaterilor și autorizează numai anumite poziții privilegiate, ceea ce poate determina menținerea anumitor structuri de dominație socială și chiar a unei societăți de tip totalitar 366. Pentru filosofii radicali de diverse tipuri, care au optat pentru o a doua perspectivă de abordare, epistemologia își încadrează cercetarea astfel încât să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lumii multicentrice se stabilesc ad-hoc și sunt mult mai temporare. Unei astfel de lumi i se opune, "mutual", lumea etatocentrică, în care deciziile, în cadrul relațiilor internaționale, revin statelor și în care principiul suveranității, cel puțin teoretic, deține încă un rol privilegiat. Astfel de considerații relevă, așadar, imaginea unei lumi în care umanitatea rămâne încă divizată prin rasă, religie și bunăstare, încât "unitatea fizică" (spațio-temporală) a globului, caracteristică a lumii multicentrice, nu trebuie confundată cu o "unitate morală" (ontologică)518. În plus
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]