3,972 matches
-
școlii doctorale al programului de cotutelă dintre EPHE Paris și Technische Universitaet Dresden, în special față de dna profesoară Barbara Marx, o femeie extrem de distinsă, cultă și bine pregătită, a cărei luciditate și rigurozitate în a descoperi "firul roșu" în cadrul unei problematici extrem de complexe m-au impresionat. Firește, mai sunt mulți alți profesori devotați cărora le păstrez un adânc sentiment de prețuire pentru rolul pe care l-au avut în formarea mea profesională, în mod particular, profesorului Johannes Klusch, de la Liceul Negruzzi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
doar cinci ani, în al doilea rând, o dată cu falimentul bunicului meu, om de afaceri, care a finanțat ani de zile cu multă generozitate copiii și nepoții, oferindu-ne tuturor o viață fără griji. Din acel moment am amintirea unei copilării problematice și triste; tristețe derivată din incertitudinile economice, din lamentările continue ale mamei mele, a nostalgiei sale pentru "vremurile frumoase de altădată". Am avut o copilărie și o adolescență aproape fără bărbați, dar în familie, înconjurat de femei: mama, sora, mătuși
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
caracteristici de gen asimetrice și inegal valorizate social 7. Trăsăturile asociate modelelor de feminitate sunt mai slab valorizate social în raport cu trăsăturile circumscrise modelelor de masculinitate, considerate ca normă sau standard universal. Aceste cercetări aduc în atenție o serie de aspecte problematice ale procesului de socializare, investigat prin prisma (in)egalității de șanse pe care o induce pentru ambele genuri, în proporții și maniere diferite pentru femei/bărbați. Dincolo de datele cercetărilor, în viața cotidiană, agenții socializatori (familia, școala, mass-media, biserica, grupurile de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
îndeplinește la nivelul relațiilor sociale s-au pronunțat unii semioticieni și reprezentați ai interacționismului simbolic: Georg Simmel, Erving Goffman, Gregory Stone, Roland Barthes, Umberto Eco. De asemenea, consensul cu privire la utilizarea "metalimbajului" modei vestimentare, precum și determinanții socioculturali ai opțiunilor indivizilor sunt problematici cărora abordarea sociologică le oferă un răspuns. Însă nu numai semnificațiile hainelor și "coagularea" acestora în jurul indicatorilor de status, vârstă și gen preocupă discursul sociologic, dar și felul în care indivizii se raportează la modă, ca normă a dezirabilității sociale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
înșine și despre alții, pentru a construi un sens al sinelui. De aici și conceptele explicative propuse de autorii menționați anterior, cum ar fi "prezentarea de sine", "managementul impresiei", "eficacitatea sinelui". Concret, studiile care aderă la această perspectivă răspund unor problematici precum: "La ce strategii apelează indivizii pentru a produce imagini favorabile despre sine? Ce imagini ale sinelui își construiesc și își proiectează indivizii? Cum influențează audiența managementul impresiei? Impresia creată este falsă sau sinceră? Diferă indivizii în strategiile lor de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
temele aduse în atenție de sociologia modei au fost generate de interesul teoretic privind schimbările sistemelor sociale (în special modificările structurale) și modul în care sunt reglementate aceste schimbări (controlul social). Relaționată acestor dezbateri, analiza fenomenului modei a ridicat următoarele problematici: În ce măsură moda este o formă de emergență și de difuzare a inovațiilor și în ce măsură este o convenție socială? Ilustrează moda structura societății? Este moda o resursă identitară a tuturor claselor sociale în egală măsură? Au uniformele (școlare, militare etc.) o
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu reprezintă decît o scurtă analiză a implicării politice a scriitorilor irlandezi. În perioadele de criză ale istoriei, refugiul spiritual nu mai este la fel de sigur precum în vremurile calme. Implicarea politică a scriitorilor irlandezi este mai mult rezultatul unei istorii problematice, care, atingînd însăși identitatea atît de problematica a irlandezilor, nu a lăsat prea mult cîmp de manevră altor opțiuni. Putem remarcă totuși umanismul acestor oameni, care, în ciuda crizelor istoriei, nu s-au aruncat în brațele extremismului. XVII James Joyce și
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
în vedere următoarele criterii generale de analiză, care ne vor conduce la concluzii pertinente privind predarea limbii și literaturii române și evoluția didacticii limbii și literaturii române: structurarea conținuturilor pe teme, în ideea că faptele sînt structurate, de fapt, pe problematici majore reținerea celor mai interesante opinii generale, care au fost emise, în vederea verificării ipotezei că acestea sînt pertinente și astăzi pentru didactica limbii și literaturii române reținerea și discutarea tuturor aspectelor fundamentale de didactica limbii materne teoretizate, în vederea alcătuirii unei
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
parte obiectivele studierii noțiunilor de limbă și ale celor de teorie literară constau în funcția lor constitutivă și formativă a inteligenței lingvistice și nu-l pot motiva pe elev pragmatic. Menționăm în continuare și faptul că tot în acest areal problematic al proiectării, ca și la V. Marinescu (cf. supra), este inclusă de către Alina Pamfil și o a treia dimensiune: „Clasa-spațiu al dialogului și al cooperării” (Alina Pamfil, 2003: 53). Ca limite ale lucrării în discuție, observăm că și aici, atunci când
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de artă implicată politico-social, asumându-și dorința de a schimba mentalități. Tocmai În această dualitate rezidă și incitarea pe care o creează, demonstrând că fotografia manipulabilă poate fi un mijloc creativ și etic, utilizat și În epoca pre-digitală, nu neaparat problematic și nici atât de nou, precum sugerează Fred Ritchin referitor la digitalizarea imagisticii contemporane (Lister 2002: 333). Am văzut mai sus cum manipularea „adevărului― naturalist al imaginii, poate avea efecte etice pozitive raportate la adevărul esențial al realităților reprezentate. Am văzut
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
nobiliar sau profesional încearcă să suplinească lipsa renumelui la care aspiră deținătorul acestuia. Apariția bioeticii dă seama de disoluția sistemelor etice care ar fi putut securiza un loc al omului, ca valoare esențială, într-un ansamblu de atitudini umane din ce în ce mai problematice. O etică a viului apare pe fondul unei anarhii ori în contextul unor ierarhii ce nu mai țin cont de om. Ciudat este că această deplasare a accentului axiologic de pe om, ce a determinat apariția bioeticii, are loc în contextul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
face Divinitatea martoră a existenței tale, asigurându-ți în felul acesta un refugiu din fața scurgerii nemiloase a timpului; semn că vrem să ne salveze cineva. În lipsa credinței nu rămâne decât să ne bizuim pe memoria celor care au același raport problematic cu timpul. Multe din faptele noastre își capătă sensul în contextul acestei dorințe de spectatori pentru reprezentația care este existența noastră. Prețuirea pe care o arătăm unei persoane sau situații este vizibilă prin calitatea cuvintelor pe care le folosim pentru
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
lui Heidegger în munca pe care a depus-o spre aducerea gândirii despre ființă la un limbaj propriu. * "Îndoctrinarea" noastră debutează odată cu deprinderea vorbirii. În limbajul corectitudinii politice am putea spune că prima lozincă o constituie cuvântul mama. O polarizare problematică a cunoașterii omenești: afectiv și rațional. Fiecare din concepte a suportat diverse încadrări gnoseologice, raționalitatea fiind în general termenul tare. Sunt tentat să cercetez rostul afectivității în cunoaștere, însă îmi dau seama că această abordare mă situează pe un traseu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
două; semn că sufletul meu are contururi meridionale, ceea ce nu mă deranjează, ba chiar mă bucură. Am o rezervă în ceea ce privește spiritul: parcă mi l-aș fi dorit nemțesc. N-a fost să fie! În definitiv, formula "Jurnal de idei" este problematică. Care este legătura dintre gânduri și scurgerea timpului? Poate că dorința ideii de evadare din timp. Ideile nu se supun nici măcar ritmului zi-noapte, atâta timp cât ele nu ne dau pace nici în somn. Tot ceea ce surprinde un astfel de jurnal este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pe idealul unei smulgeri din metafizică. Este tentația imposibilului?! Lumea este constituită din mai multe straturi ale realului. Chiar și virtualul a început să intre în compoziția sa. * Absența spiritului de prevedere dă seama de o anumită formă de primitivism. Problematic este însă și excesul. Trăim însă sub dominația spiritului de prevedere. Să ne gândim, spre exemplu, la tot mai complicatele sisteme de asigurări, unele din ele devenite obligatorii. Spiritul de prevedere se dezvoltă la umbra pretențiilor rațiunii de a controla
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a încerca să integrăm raporturile noastre cu femeile (sau ale femeilor cu bărbații) în pictura de ansamblu a ceea ce numim realitate; ele trebuie privite ca elemente de sine stătătoare ce vin să de contur unei alte dimensiuni a realității. Separarea problematicilor specifice raporturilor cu sexul opus de restul datelor ne v-a elibera înțelegerea, fără a suporta deformările specifice acestei dimensiuni predominant afective. * Ciclicitatea timpului arhaic sau religios a fost înlocuită de o altă formă de discontinuitate, respectiv cea creată de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
din multiplele straturi ale realului și modalitatea în care acestea sunt constituite. Ceea ce situează acest mod de-a fi mai curând în zona contemplației decât în cea a praxisului. * În condițiile în care raportările oamenilor la timp sunt tot mai problematice e nevoie de un manual de petrecut timpul, care să aducă sentimentul de control asupra scurgerii propriei existențe. Primul pas ar fi să învățăm contemplația. * Tehnica, prin infinitatea dispozitivelor a căror manipulare necesită tot mai mult timp, introduce fuga ca
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
situația, s-o închidem, și nu mai avem nevoie să ne oprim mintea la ea pentru a o cerceta cu atenție. Este una din modalitățile în care ia naștere impersonalul se. * Zecile de ani de comunism ne-au lăsat o problematică înțelegere a ceea ce înseamnă drepturi. Datorită mentalității luptei de clasă ne exercităm drepturile sub forma bătăliei, ca opoziție acută față de alții, și nu ca o încercare de a ne respecta reciproc interesele. Modul în care se aruncă un trecător pe
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
O cercetare activă a continuat să le dezvolte și să le îmbogățească. Modele teoretice permit acum o mai bună unificare a acestor rezultate care, prin anumite laturi ale lor, păreau fragmentate. Ele furnizează chiar piste promițătoare pentru a asigura înnoirea problematicilor. Lucrarea de față va prezenta dezvoltarea actuală a psihologiei sociale a organizațiilor și dubla orientare definită mai sus. Ea se va deschide cu un capitol care va defini obiectul acestei discipline și va parcurge apoi metodologiile de cercetare. Se va
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
nu există; fiecare metodă are puncte forte, dar prezintă și slăbiciuni. Dacă ne hotărâm să lucrăm în mediu "artificial", va crește validitatea internă (concluziile în materie de cauzalitate vor fi asigurate). Dar caracterul neangajant al situației de laborator va face problematic transferul rezultatelor la condițiile obișnuite de viață. A existat o perioadă (Moscovici, 1970) când tensiunile îi opuneau pe susținătorii cercetării de laborator celor care preferau terenul. Se alegea o metodă așa cum intri într-o religie... În vremea războiului dintre religii
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
individul realizează acte care nu sunt problematice, adică nu se opun atitudinilor sale prealabile: de exemplu, un militant ecologist semnează o petiție destinată să obțină închiderea unei centrale nucleare. Teoria angajamentului consideră că angajarea într-un act care nu este problematic îl va face pe subiect să aibă comportamente mai costisitoare. Zeci de studii confirmă acest lucru. De notat că angajarea într-un act nu este o variabilă psihologică. Condițiile situaționale de realizare a unui act sunt cele care permit definirea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
trebuie adoptată o atitudine de distanță. Această atitudine este indispensabilă pentru a scoate la suprafață rezistențele și transferul. Intervenția va trece prin trei faze: • o fază de contact, în care consultantul urmărește mai multe obiective: culegerea de date despre situația problematică, prezentarea rolului său de catalizator și obținerea unui acord (rolul de catalizator nu este obișnuit în organizații), punerea unor condiții de colaborare (munca se efectuează la nivelul trăirii și conștientizării. Toți oamenii implicați vor fi asociați, iar refuzul unui grup
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
intervenției. 2.4. Intervenția sociopedagogică în întreprinderi Această orientare va fi prezentată într-un volum al lui Meignant (1972). Ea se caracterizează printr-un refuz al intervenției efectuate într-o orientare tehnocratică. Pentru acest autor, practica intervenției sociopedagogice articulează două problematici care s-au dezvoltat independent: formarea adulților și intervenția psihosocială în organizații. Se urmărește legarea formării de condițiile organizaționale în care se desfășoară. Asta implică faptul că, în fața unei solicitări de formare, consultantul va "ridica problemele de funcționare a organizației
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
trebuie extras din VP înainte de inițierea deplasării VP. La prima vedere, problematice sunt verbele tranzitive 12, inacuzative și cele construite cu obiect indirect, însă, dacă ținem cont de toată literatura inițiată de lucrarea lui Larson (1988), doar structurile tranzitive rămân problematice. Analizând structurile cu dublu obiect din engleză, Larson arată că obiectul direct și obiectul indirect nu se generează în aceeași proiecție minimală VP13; Larson argumentează că centrul verbal se scindează într-o serie de centre verbalizante (engl. VP-shells la Larson
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cuplu. B.Imaginativinventiv -Întâlnirea cu un prieten peste 10 ani. „Lupul la stână” de Ion Creangă; „Creionul” „Stelele” -Elaborarea intrigii care a dus la deznodământul dat; -Schimbarea motivată, logică, a finalului bunății literare. -Elaborarea de compuneri cât mai originale. C.Problematic 1.- piatra; .foc; - frunza;stele; - ocean; - aer; 2.Întrebări despre.... -Formularea a cât mai multe Întrebări asupra elementelor incluse În coloana 2. -Formularea a cât mai multe probleme necunoscute, la care ar vrea să obțină răspuns. D.Imaginativscenaristic 1.” Întâlnire
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]