11,153 matches
-
și psihice, dintre care majoritatea locuiesc împreună cu familiile lor tinere, ajutându-se reciproc, formând în general ceea ce în mod curent se numește astăzi grupa codașilor. Aceștia stau de dimineața până noaptea și de noaptea până dimineața la cozi în speranța procurării de ceva alimente pentru ei, copiii și nepoții lor, care sunt la muncă și la școală și nu pentru a specula ceea ce reușesc să procure, cum sunt acuzați de regim. A treia categorie, și de aceasta vrem să ne ocupăm
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și-și declară la telefonul Salvării vârsta reală de peste 70 de ani, de foarte multe ori i se închide telefonul sau i se spune să aștepte venirea Salvării. Și așteaptă, așteaptă Cred că nu mai este cazul de nicio propunere. Procurarea medicamentelor este o chestiune deosebit de dificilă. Aprovizionarea farmaciilor se face o dată pe lună și, bineînțeles, insuficient și incomplet. Medicamentele se dau pe sub mână. Bătrânii care nu pot fi prezenți la data fatidică nu mai găsesc sau nu li se mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vociferează, atmosfera este foarte încinsă și de multe ori este chemată miliția, pentru a supraveghea distribuirea laptelui praf. S-a încercat înlocuirea laptelui praf din import cu un produs similar, însă calitatea lui fiind necorespunzătoare, medicii refuză să-l prescrie. Procurarea produselor dietetice din import este o mare problemă pentru părinții care lucrează la Mașini Grele București, 23 august, pentru minerii de pe Valea Jiului sau pentru țăranii colectiviști. Copiii acestora nu se bucură de privilegiile de care se bucură copiii activiștilor de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Eram interesat, mai curând, de ceea ce gândește romancierul despre actualitate. Epoca modernă i se părea a fi confirmat măcar una dintre proorocirile marxiste: victoria omului asupra naturii. Nu părea deloc Încântat de această constatare. Enorme progrese În conservarea sănătății, desigur, procurarea hranei, comunicarea instantanee, deplasarea dintr-un loc În altul. Se pierd valori, firește, se schimbă, apar noi valori și criterii. Lipsește, Însă, tot mai acut, ceva esențial. Esențialul, de fapt. Pentru un spirit filosofic cu adâncă valență religioasă și cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
spus că este în realitate învățătorul Ion Jurubiță, iar Munteanu este numai numele conspirativ. Barbu Vasile recunoaște de asemenea că intenționa să plece clandestin din țară, în care scop preotul Lungeanu l-a pus în legătură cu preotul Vasilian din Tulcea, în vederea procurării unui barcaz. In ziua de 13 mai 1948, preotul Lungeanu a venit la locuința lui Barbu Vasile însoțit de vechiul legionar Nicolae Crudu, care deasemenea voia să încerce o evaziune în Turcia. În aceeași după amiază, Barbu Vasile a participat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de lucru. 22. 16 septembrie 1941. Ordin nr. 62321/C al Comandamentului 7 Teritorial privind învoirile acordate evreilor. 23. 17 septembrie 1941. Nota nr. 46 a Companiei a IV-a Evrei Ucea de jos privitoare la detașarea lucrătorilor evrei în vederea procurării de alimente. 24. 18 septembrie 1941. Ordinul nr. 335.270 al Comandamentului 2 Teritorial privind utilizarea la muncă de folos obștesc a titraților evrei și a foștilor ofițeri activi și a orfanilor de război. 25. 3 octombrie 1941. Studiu asupra
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nr. 37.923 al Comandamentului 5 Teritorial referitor la situația precară a evreilor din Detașamentul Lucru C.F.R. din gara Voetin. 51. 19 noiembrie 1941. Cererea nr. 31.999 F a Marelui Stat Major, Secția 6 privind circulația evreilor însărcinați cu procurarea hranei. 52. 20 noiembrie 1941. Ordinul nr. 58.784 al Marelui Cartier General relativ la încetarea muncii de folos obștesc a evreilor aflați în detașamente exterioare de lucru la 1 decembrie 1941. 53. 23 noiembrie 1941. Raportul nr. 29.200 al
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se cuvine prin foi de [remu nerație] în aceleași condițiuni ca și pentru luna August. B. Alimentare 1. Organizarea alimentării să se facă chiar de evrei, prin oameni însărcinați special în acest scop de Secție cu aprobarea Inspecției. 2. Pentru procurarea și transportul alimentelor, rugăm a aproba ca organele noastre să elibereze mandate și ordine de transport verificându-se prin [evrei] dela Primăriile locale că transportul s-a făcut în scopul și pentru alimentarea grupului respectiv. 3. Conform dispozițiunilor Dvs. anterioare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tabere sub motivul: - de a-și aduce alimente; - de a-și aranja diferite chestiuni de interes personal, sau - de a-și aduce rufărie de schimb sau haine mai groase. Având în vedere că foarte mulți cer a fi învoiți pentru procurarea hainelor, pentru timp mai răcoros, vă facem cunoscut: Toți acei cari au nevoe vor anunța familiile pentru a li se trimite prin colete poștale sau a li se aduce de către rude obiectele sau efectele de care au nevoe. Comandamentul mai
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
31.200 din 8 August 1941 care cuprind în rezumat următoarele: a. - Organizarea muncii de interes obștesc a evreilor: - evreii sunt repartizați de Marele Stat Major, pentru nevoile armatei și ale instituțiilor publice, la cererea organelor respective; - Hrănirea, cazarea și procurarea uneltelor de lucru, cad în sarcina autorității ce-i folosește; - Evreii sunt constituiți pe detașamente, încadrați cu ofițeri de rezervă și având un medic evreu la fiecare 500 oameni. b. - Sunt exceptate de la munca de interes obștesc următoarele categorii de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
comandant de companie la 500 oameni; - Un comandant de batalion sau detașament la 1000 oameni; - 5% gradați și soldați români pentru încadrare și pază; - Un medic evreu la un efectiv de 500 evrei. f. - Transportul, hrănirea, cazarea, încadrarea cu specialiști, procurarea uneltelor de lucru, cad în sarcina instituțiilor care-i folosesc. g. - Comandamentul Teritorial exercită autoritatea asupra tuturor taberelor de pe teritoriul respectiv. Delegatul instituțiunei care folosește evrei și comandantul de detașament, sunt răspunzători de bunul mers al programului. În ceea ce privește disciplina, sancțiunile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru a se putea face control noaptea sau ziua al evreilor din cazarmă. - În cazul tabelului va fi trecut Comandantul responsabil. - În cazul când vor avea nevoe de a-și procura alimente din comună va face o notă și cere procurarea lor prin Primăria respectivă care le va procura alimentele și fixa prețurile de cumpărare. Această dispoziție s-a dat de Dl. Col. Prefect Craiu, Comunei Vlădeni Jud. Brașov - pe motiv ca evreii să nu scumpească viața în sat și să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
un comandant de batalion sau detașament la 1000 oameni; - 5% din efectivul fiecărui detașament va fi format din gradați și soldați români, pentru încadrare și pază; - un medic (evreu) la 500 oameni. f). Transportul, hrănirea, cazarea, încadrarea cu specialiști și procurarea uneltelor de lucru, cad în sarcina instituțiilor ce-i folosesc. g). Comandamentul Teritorial și Cercul Recrutare exercită autoritatea asupra tuturor taberelor de pe teritoriul respectiv. Delegatul instituțiunei care folosește evreii și comandantul de detașament sunt răspunzători de bunul mers al programului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru a lua contactul cu delegatul C.F.R. și a recunoaște locul și posibilitatea de cazare. 5. - HRANA este în sarcina Direcțiuni Generale a C.F.R., care va pune la dispoziție fondurile și ustensilele necesare. Comandamentele Corpurilor de Armată (Teritoriale) vor înlesni procurarea alimen telor raționalizate (untdelemn, carne, zahăr, făină, etc.) din depozitele armatei precum și pâinea dela manutanțe, în aceleași condițiuni ca pentru trupă. Prepararea hranei prin grija și organele de aprovizionare ale detașamentelor res pective. Evreii au dreptul la hrană, întreținere și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru satisfacerea micilor cheltuieli de țigări, cărți poștale, ace, ață, me dicamente ect. Pentru cumpărături mari, de îmbrăcăminte, încălțăminte ect. se va elibera la cerere tot săptămânal, celor care vor avea mai mare nevoie chiar și sume mai mari, pentru procurarea din comerț, a lucrurilor strict necesare. Toate cumpărăturile se vor face de către un delegat al lucrătorilor în soțit de un gradat numit în acest scop de companie, iar justificarea acestor sume, se vor face imediat prin prezentarea obiectelor cumpărate, la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cu condițiunea de a nu se diminua randamentul maximum de lucru. b) Evreii din detașamentele de lucru locale, vor dormi în familie. 3. Hrana evreilor cade în sarcina autorității care-i folosește. Vesela individuală va fi adusă de evrei. Pentru procurarea alimentelor necesare, se vor utiliza cei doi gradați români, prevăzuți la titlul D, cap. 1, par. 1, punctul 3. 4. Îmbrăcămintea. Evreii vor lucra cu îmbrăcămintea proprie, primind pentru uzaj indemnizația prevăzută la paragraful 6, punctul c, de mai jos
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
luăm din pădure. La fel și ciupercile, ceaiul etc. Din acest punct de vedere nu ne putem lipsi de ea. Dar atât și nimic mai mult. La altceva nu ne servește. Înseamnă că sunt oameni care trăiesc în pădure din procurarea lemnelor de foc și a cărbunilor, din culesul ciupercilor... Da, sunt câțiva. Ei aduc lemnele, cărbunele și ciupercile în oraș și noi le dăm în schimb cereale și îmbrăcăminte. Există un loc fix unde se face schimbul acesta săptămânal, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
categoriilor de așteptări cu medii mari. Dacă sunt oferiți mai mulți bani pentru categoria respectivă, Înseamnă că așteptările sunt mai intense În acel caz. De exemplu, În cazul medicului de familie, pacienții așteaptă mai multă atenție, dar și prescrierea sau procurarea de medicamente. În cazul policlinicilor, oamenii cumpără tratamentul cuvenit din partea medicului sau mai multă atenție. Cu alte cuvinte, oamenii plătesc informal fie pentru că primesc semnale că, În cazul În care nu ar plăti, nu ar beneficia de tratamentul cuvenit, fie
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sistem și să fie În orice moment verificabile on-line. Frecvența raportărilor de două ori (la jumătatea și la sfârșitul programului de lucru) și sistemul de control ar putea reduce cu cel puțin 10% plățile informale (cele făcute pentru prescrierea sau procurarea de medicamente și pentru eliberarea de acte doveditoare). Ca punct de plecare, există două modalități complementare de a ne adresa problemei plăților informale: - diminuarea motivației pacienților de a face plăți informale, precum și a cadrelor medicale de a le primi; - un
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
bazată pe ultimele tehnologii, ce va putea fi utilizată în întreaga organizație; asistarea în coordonarea activităților de management al riscurilor precum sănătate și siguranță, protecție, asigurare, calitatea produselor, probleme de mediu, recuperare după dezastre, echipe de conformare și proiecte și procurare; asigurarea consilierii asupra problemelor sensibile precum percepția toleranței riscurilor și a consistenței mesajelor în diferite părți ale organizației; implementarea unui sistem de management al riscurilor în întreaga organizație ca o parte integrantă a proceselor existente precum competența de decizie, responsabilitatea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
pentru cei care în virtutea legii fondului funciar au devenit proprietarii unor loturi de pământ) unde fie aveau deja o locuință (cea a părinților), fie au putut să-și construiască una, în condițiile în care costurile erau mai mici în comparație cu orașul. Procurarea unei locuințe în mediul urban a însemnat o mare provocare și pentru tinerii orășeni care vroiau să-și întemeieze o familie, provocare ce nu a putut fi împlinită cu succes. Pentru mulți dintre aceștia achiziționarea unei locuințe (fie și la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mare problemă. Acesteia i s-a adăugat și nesiguranța stabilității la oraș unde și veniturile multor tineri sunt nesigure, reduse și tranzitorii. Pe de altă parte, după 1990 apare un mare contrast: se conturează o categorie a celor pentru care procurarea celor necesare unui nivel de trai bun este o mare dificultate și o categorie (relativ restrânsă la început) a celor care își extind proprietățile și veniturile, fiind deținătorii unor impozante construcții individuale care exprimă un confort crescut și poate civilizat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sau a ambilor soți poate duce la destrămarea cuplului. De asemenea, pot să apăra și sarcini nedorite, în afara cuplului conjugal, care cresc rata avorturilor. Funcția economică Motivația economică ocupă un loc important în ansamblul motivelor migrației. Nevoia de bani pentru procurarea celor necesare traiului stă la baza deciziei de a migra pentru mulți dintre cei ce optează pentru această soluție. Astfel, producerea bunurilor și a serviciilor se realizează în afara familiei, parte din acestea fiind trimise familiei de către cei plecați. Acest lucru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
regiuni care oferă aceste avantaje a contribuit la creșterea nivelului de trai a indivizilor implicați. Decurg de aici și efecte secundare. Studiile au arătat că investițiile românilor (cu banii proveniți din munca în străinătate) sunt orientate în primul rând spre procurarea unor bunuri de larg consum (aparatură casnică modernă, articole de vestimentație, aparatură electronică) și în puține cazuri, și oricum mai târziu, în investiții pe termen lung. Toate acestea au ca scop modernizarea vieții, creșterea standardelor materiale de viață. Pe de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
înfometată. Se făcea o propagandă continuă privind alimentarea rațională și oficial se calculase o rație zilnică de 2.800-3.000 de calorii ce trebuia asigurată populației (Chirot, 1978). Deși erau raționalizate, carnea, produsele din carne, lactatele nu se găseau. Pentru procurarea celor necesare existenței cotidiene s-a dezvoltat un păienjeniș de relații și o cultură clientelară ce permiteau accesul la bunuri de larg consum (hrană, medicamente, vată, hârtie igienică, detergenți etc.), la servicii (medicale, de transport etc.) mai de calitate și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]