9,624 matches
-
sau de răchită din ale cărei ramuri se fac împletituri; mâlită: acoperit cu mâl, plin de mâl; robace: (Reg.) harnic, muncitor; slută: (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit; (om) foarte urât, hâd; stearpă: care nu rodește (suficient), care nu este productiv; neroditor; care nu produce nimic, care nu dă nici un rezultat; infructuos, zadarnic, fără conținut; steril; șturlubatică: nebunatică, neastâmpărată, zvăpăiată tăbuiețul: scurt și gros; țâfnoasă: (Pop.) îngâmfat, arogant; supărăcios, capricios, arțăgos; ușernică: (persoană) care umblă cerșind sau milogindu-se din casă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
pe analogii verbale, succesiune și asonanță. O formă particulară o reprezintă logoreea, expresia verbală a unei desfășurări rapide și incoerente a gândirii, cu un caracter absurd, realizând în exterior o adevărată „salată de cuvinte”. b) Asociațiile dirijate au un caracter productiv și reprezintă idei polarizate într-un sens unic de o anumită idee directoare, cu caracter dominant și o mare încărcătură afectivă. 2) Tulburări ale cursului gândirii Acestea privesc regimul desfășurării proceselor de gândire, de un mare polimorfism psihopatologic. Ele sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Interpretarea delirantă este expresia falsității gândirii care interpretează, ca fenomene reale și acceptabile moral, aspecte care sunt contrare adevărului și imorale. Intuiția delirantă este interpretarea delirantă a realității în virtutea unor tendințe proprii bolnavului. Fabulația sau delirul de imaginație, cu caracter productiv. H. Ey consideră că ideile delirante nu pot fi separate de ansamblul personalității bolnavului, de structura sa mintală, de experiențele trăite de acesta, de viața sa afectivă. Toate aceste aspecte contribuie la formarea convingerii delirante a bolnavului respectiv, în virtutea lor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Este era de avânt industrial și de afirmare a managementului centrat pe obiective în spațiul euroatlantic. Filosofia pragmatică americană a fost adoptată de țările Europei Occidentale, care au folosit resursele coloniilor lor pentru o dezvoltare economică spectaculoasă. Fabrica, uzina, întreprinderea productivă în general a devenit instituția centrală a vieții. Ideea de muncă eficientă, raționalizată a căpătat conotații biblice și a fost asociată Decalogului. Ea solicita „pregătirea”, educația prealabilă a actorilor; învățământul primar a devenit obligatoriu, iar cel secundar s-a dezvoltat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
căpătat conotații biblice și a fost asociată Decalogului. Ea solicita „pregătirea”, educația prealabilă a actorilor; învățământul primar a devenit obligatoriu, iar cel secundar s-a dezvoltat exploziv; școala a căpătat alura fabricii; organizarea ei o imita pe cea a întreprinderii productive; curricula premoderne, exceptând câteva curricula progresiviste, sunt aproape în întregime inspirate din managementul taylorist centrat pe obiective de eficiență productivă; absolventul unei școli este numit „produs al educației” și evaluat după standarde similare celor industriale; curricula premoderne nu vizează scopuri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
iar cel secundar s-a dezvoltat exploziv; școala a căpătat alura fabricii; organizarea ei o imita pe cea a întreprinderii productive; curricula premoderne, exceptând câteva curricula progresiviste, sunt aproape în întregime inspirate din managementul taylorist centrat pe obiective de eficiență productivă; absolventul unei școli este numit „produs al educației” și evaluat după standarde similare celor industriale; curricula premoderne nu vizează scopuri umane, ci economice. Etapa modernă propriu-zisă a început după al doilea război mondial, beneficiind de revoluția științifică, creșterea exponențială a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
șocau întotdeauna absolvenții asprelor și prea livreștilor școli europene prin faptul că locuiau în case cu bucătării luxoase - dar fără biblioteci - și își dictau scrisorile pentru că nu știau să le scrie singuri... Și totuși, conducerea științifică a muncii în instituții productive organizate riguros pe criterii de profit și eficiență a transformat acest sălbatic purgatoriu într-un paradis terestru al prosperității. La această transformare, realmente impresionantă, au contribuit, bineînțeles, și teoreticienii educației. Știința conducerii și acțiunii eficiente și-a avut companionul ei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
botezată de acesta „analiza sarcinilor” (task analysis) și și-a propus să elimine, cu ajutorul ei, din planificarea școlară ceea ce el numea „presupunerile vagi” (vague guesses), înlocuindu-le cu obiective precise. A procedat pragmatic, aproape cinic, concepând școala ca o întreprindere productivă care trebuie să funcționeze rentabil. În 1918, Bobbitt a formulat numai principiile planificării curriculare, fiind inspirat, în mod vădit, de Frederick Taylor 10. În 1924 a publicat lucrarea How to Make a Curriculum, prin care arăta calea de transpunere în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învață. Proiectarea curriculară trebuie să plece de la obiective pentru a determina conținutul, dar să prevadă experiențe didactice fixate pe cel care învață. (*) - Teza 2: Interdicția simplificării. Proiectul curricular nu este simplu și nu trebuie conceput ca un proces mecanic sau productiv; are mai multe căi de referință, afectează societatea mai profund și este un proiect de dezvoltare umană. (*) - Teza 3: Soluție exhaustivă. Proiectarea curriculară trebuie să țină cont de toate interesele, să respecte toate valorile universal acceptate și să satisfacă toate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
conceput, într-adevăr, în termeni inginerești precum mecanism, aparatură, sistem, angrenaje, procese, rețele, componente etc. Deși în teoria modernă a curriculumului aceste expresii erau folosite doar ca metafore, recurgerea la ele trăda tendința teoreticienilor de a asimila curriculumul unei mașinării productive ca oricare alta din societatea industrială. Macdonald credea că acest limbaj pedagogic bazat pe analogii și metafore mecanice și tehnice constituie „problema esențială” (the central question) a reconceptualizării domeniului. După el, teoria curriculumului trebuie să abandoneze nu numai această terminologie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cel „centrat pe obiective” (Bloom ș.a.); cel „centrat pe ierarhia tipurilor de învățare” (Gagné, Briggs); cel „centrat pe competențe” (Torshen) ș.a. Tehnologiștii concepeau curriculumul ca o „tehnologie a școlarizării”, similară oricărei tehnologii; pentru ei, școala și școlarizarea constituie un „sistem productiv”, ce poate fi analizat ca o structură de componente asamblate coerent pentru a îndeplini o funcție bine definită: să producă anumite rezultate sau „produse”. „Produsele” sistemului curricular sunt absolvenții, adică persoane înzestrate cu capacitățile și abilitățile necesare pentru a îndeplini
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de adâncime, la a căror identificare aspirau. De aceea, amintitele „tendințe”, „procese”, „constante” și „repetiții” proprii istoriei economice și sociale s-au transmutat în sfera noii istorii a vieții cotidiene (rebotezată antropologie istorică), în „habitudini” și „comportamente” colective (alimentare, sexuale, productive, corporale etc.), a căror recompunere (sau construcție) s-a îndreptat, foarte curând, din dorința unui spor de clarificare, și spre domeniul reprezentărilor, al imaginarului și sistemelor de gândire, bănuite - pe bună dreptate - că se aflau la originea acestor atitudini sociale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mediului social”; ele sunt produse de contextul social, generate în mod colectiv. Reprezentările, ideologiile sunt produse ale unor grupuri, clase sociale, culturi. E banal însă, scria el încă din 1961, să definim doar agentul care a produs reprezentarea; mult mai productiv este să-i identificăm motivația. E ușor de aflat „cine” a inventat-o; mai instructiv e să știm „pentru ce”. și aceasta pentru că reprezentarea contribuie exclusiv la „procesele de formare a conduitelor și de orientare a comunicărilor sociale”. Ce deducem
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
uneori extrase din circulație, ele transcendeau dihotomia marfă-dar prin includerea unor dimensiuni adiționale precum alienabilitatea-inalienabilitatea. Dar ce elemente specifice consumului în socialism a identificat Berdahl în etnografia sa? Ea s-a axat pe studiul obiectelor vestice, deoarece acestea făceau consumul productiv prin faptul că, „prin schimb sau prin etalare, șacesteaț erau o formă de capital prin ele însele” (Berdahl, 1999, p. 122)1. Particularitățile includeau unele fenomene ce puteau părea iraționale într-o economie de consum. Unul dintre ele este păstrarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
conclusion? L’évolution de la personnalité, sa transformation sociale ne peut pas être conçue que quand elle est rapportée à un contexte spécifique, à une situation donnée, aux activités dans lesquelles l’individu est impliqué. Pour la démonstration actuelle, la plus productive serait peut-être la théorie psychosociologique conformément à laquelle les représentations sociales sont des produits du contexte social ou, selon Moscovici (1961), «des aspects du milieu social». Les représentations de la réalité orientent les interprétations et les actions de l’individu, stimulent
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu interes în acest experiment. N-am mai fost convocat la ședințele biroului Asociației, am aflat doar din zvonuri și din informații trunchiate că se pornise o adevărată vânătoare de vrăjitoare. Institutul era desființat, cercetătorii trimiși spre reeducare, în munca productivă. Nu i-am mai întâlnit pe colegii mei, dispăruseră, erau „ascunși” de ochii lumii, pe unii nu i-am mai văzut până după căderea regimului. Când i-am vizitat pe foștii mei colegi de la Iași, Genoveva și Jean Pogorilovschi, la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scopurilor, metodelor și mijloacelor de activitate psihopedagogică și socială cu persoanele care prezintă deficiențe sau care se află în situații dificile de existență; - elaborarea unui program de profesionalizare în concordanță cu cerințele pieței forței de muncă și încadrarea în unități productive sau ateliere protejate a persoanelor cu nevoi speciale/dizabilități; - elaborarea strategiilor de integrare socială a persoanelor cu dizabilități sau aflate în dificultate, prin valorificarea tuturor resurselor existente la nivelul comunității; - monitorizarea evoluției și a gradului de adaptare‑integrare a persoanelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu membrii familiei, vecinii, prietenii, colegii de muncă, oamenii de pe stradă, funcționarii sau prestatorii de servicii publice etc.; - normalizarea societală - se referă la nivelul participării persoanelor cu cerințe speciale în diferite organizații, asociații, sectoare ale vieții publice sau la activități productive, având responsabilități și beneficiind de încrederea celor din jur. 4) Reabilitarea se referă la un proces destinat să ofere persoanelor cu dizabilități posibilitatea să ajungă la niveluri funcționale fizice, psihice și sociale corespunzătoare, furnizându‑le acestora instrumentele cu ajutorul cărora își
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fiecărui elev (cu sau fără dizabilități), astfel încât valorizarea potențialului intelectual și aptitudinal să se facă în cele mai bune condiții după absolvirea școlii. Câștigul ar fi atât de partea comunității care va putea să‑și integreze eficient membrii în activitățile productive, cât mai ales de partea elevului care nu va mai fi victima unei orientări și pregătiri aleatorii generatoare de insatisfacții și conflicte în plan școlar și profesional. Se vorbește tot mai mult despre serviciile de consiliere pe baze științifice pentru
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în plan psihic determinate de tulburările de auz; - valorificarea celor mai eficiente metode și procedee (de la caz la caz) în activitățile didactice cu deficienții de auz; - formarea și dezvoltarea funcțiilor psihice prin dezvoltarea limbajului; - familiarizarea deficienților de auz cu activitățile productive în scopul adaptării și integrării lor sociale; - asigurarea suportului psihoafectiv necesar unei structurări armonioase a personalității. În majoritatea cazurilor, pierderea auzului este un proces lent, nedureros. Un studiu recent arată că aproximativ 35% dintre copiii cu vârste cuprinse între 7
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
așezăminte comunitare. Majoritatea specialiștilor, atât din domeniul medical, cât și din cel educațional, consideră că principalele forme de ocupații ale ființei umane sunt munca, jocul și activitățile de viață cotidiană. Activitățile de muncă includ, în general, toate formele de activități productive, indiferent dacă sunt recompensate sau nu. Prin specificul lor, contribuie la structurarea statutului și rolului persoanei în viața socială, determinând instalarea unui echilibru psihic, creșterea încrederii în sine și conștientizarea valorizării sociale ca urmare a utilității rezultatului muncii în comunitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de transport în comun, a telefonului, efectuarea de cumpărături, reguli de politețe în societate etc.; b) activitățile de muncă pot include îngrijirea hainelor, pregătirea mesei, întreținerea casei sau a spațiului de locuit, gestiunea financiară, cultivarea deprinderilor de muncă în activități productive etc.; c) activitățile de joc și loisir pot viza în principal explorarea diverselor categorii de jocuri accesibile persoanei, obținerea de performanțe în anumite jocuri sau activități recreative, mergând până la trezirea interesului subiectului pentru anumite hobby‑uri, inclusiv din domeniul artistic
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
profesională. 12.3. Integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități. Repere calitativetc " 12.3. Integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități. Repere calitative" Una dintre valorile de bază ale societății noastre este aceea ca toți cetățenii să aibă un loc de muncă productiv și să primească un salariu decent pentru activitatea prestată. Pentru persoanele cu dizabilități, cea mai eficientă formă de a‑și dobândi calitatea de cetățean socialmente util este munca normală sau munca protejată în mai mare sau mai mică măsură, în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
eficientă formă de a‑și dobândi calitatea de cetățean socialmente util este munca normală sau munca protejată în mai mare sau mai mică măsură, în acord cu posibilitățile fiecăruia. Conform acestei valori, persoanele cu dizabilități care doresc să desfășoare activități productive trebuie să dispună de șansa de a obține un loc de muncă, fără ca pentru aceasta să fie nevoite să renunțe la alte drepturi sau beneficii care le asigură un nivel acceptabil de existență. Asumarea acestor valori va conduce la responsabilizare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dizabilități trebuie să fie implicate în tot procesul de luare a deciziilor care le pot afecta viața; trebuie respectate preferințele acestora și trebuie stimulate integritatea, demnitatea și dezvoltarea lor personală, iar serviciile de orientare profesională, consiliere și integrare în activități productive nu trebuie să fie diferite de cele oferite persoanelor fără dizabilități; b) asigurarea unui mediu de lucru cât mai aproape de normalitate - persoana cu deficiențe angajată trebuie să‑și desfășoare activitatea într‑un mediu care să îi ofere șanse de integrare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]