2,370 matches
-
înregistreze la autoritățile publice și să plătească o taxă. Unele dintre ele reușeau să facă avere din meseria practicată. Spre exemplu, în secolul I e.n. în orașul grecesc Kopos situat în Egipt, taxele de trecere erau de 108 drahme pentru prostituate, față de 20 de drahme pentru celelalte femei. Cu toate acestea, tarifele pe care acestea le practicau sunt greu de evaluat, se pare că acestea variau destul de mult. În secolul al IV-lea î.e.n. Theopomp arată că prostituatele din această a
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
108 drahme pentru prostituate, față de 20 de drahme pentru celelalte femei. Cu toate acestea, tarifele pe care acestea le practicau sunt greu de evaluat, se pare că acestea variau destul de mult. În secolul al IV-lea î.e.n. Theopomp arată că prostituatele din această a doua categorie pretindeau pentru serviciile prestate un stater (două drahme), iar la mijlocul secolului I î.e.n. filosoful epicurian Filodem din Gadara menționa un sistem de tip abonament care costa cinci drahme pentru douăsprezece vizite: „... până acum dădeam ei
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
ea nu e nici măcar drăguță. Acum îi dau Lysianassei cinci drahme pentru doisprezece vizite și ea arată și mai bine și nici nu mai trebuie să păstrez secretul”. În secolul I e.n., în "Dialogurile Curtezanelor" a lui Lucian din Samosata, prostituata Ampélis considera cinci drahme pentru o vizită ca fiind un tarif nesatisfăcător. În același text, mama sa o certa pe tânăra Musarium că refuzase două oferte primite din partea unor domni bogați de a face dragoste cu ea contra a una
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
de a face dragoste cu ea contra a una sau două mina, preferând să rămână fidelă soțului său. Suma era una foarte mare având în vedere că o mina valora 100 de drahme. În sens opus, o tânără și frumoasă prostituată putea impune un preț mai bun decât al unei tovarășe de muncă ale cărei farmece erau în declin, chiar dacă reprezentările grafice de pe obiectele ceramice care s-au păstrat arată că exista o anumită cerere pe piață și pentru femeile în
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
grafice de pe obiectele ceramice care s-au păstrat arată că exista o anumită cerere pe piață și pentru femeile în vârstă. În aceeași măsură, prețul depindea și de faptul dacă clientul dorea să își asigure drepturile de exclusivitate asupra serviciilor prostituatei. Mai existau și soluții intermediare, în sensul în care un grup de prieteni cumpărau exclusivitatea pentru serviciile unei prostituate, fiecare din ei având dreptul să petreacă un anumit timp cu ea. În această categorie mai pot fi incluse și acea
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
în vârstă. În aceeași măsură, prețul depindea și de faptul dacă clientul dorea să își asigure drepturile de exclusivitate asupra serviciilor prostituatei. Mai existau și soluții intermediare, în sensul în care un grup de prieteni cumpărau exclusivitatea pentru serviciile unei prostituate, fiecare din ei având dreptul să petreacă un anumit timp cu ea. În această categorie mai pot fi incluse și acea categorie de muzicante și dansatoare care erau invitate să anime petrecerile și banchetele bărbaților. În "Constituția Ateniană", Aristotel menționa
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
o piramidă. Herodot nu crede această povestire dar descrie o inscripție care arată că aceasta a finanțat cu sume importante Oracolul din Delphi. Tarifele practicate de curtezane prezintă diferențe semnificative, dar oricum sunt unele substanțial mai mari decât cele ale prostituatelor obișnuite, ele variind după unele surse între 20 și 60 de mina (2.000-6.000 de drahme) pentru un număr neprecizat de zile. Menandru menționează că o curtezană câștiga trei mina pe zi (300 de drahme) în afară de alte avantaje, „cât
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
zece "pornai" la un loc”, precizează acesta. Conform istoricului roman Aulus Gellius, curtezanele din epoca clasică elenă câștigau până la 100 de mina (10.000 de drahme) pentru o singură noapte. Uneori este dificil să se facă distincție între hetaire și prostituatele simple, în ambele cazuri femeile respective putând fi libere sau sclave, pe cont propriu sau protejate de un susținător. Autorii antici par uneori să folosească cei doi termeni într-o manieră nediferențiată. Unii eleniști se întreabă deci care era în
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
Sicilia, Cipru, Regatul Pontului sau Capadocia). În Grecia propriu-zisă, Corintul constituie o excepție: într-o relatare târzie din epoca romană, Strabon arată că în Acrocorint (acropola Corintului) erau găzduite mai mult de o mie de sclave de templu ("ἱεροσοὐλος - hierodoulos"), prostituate ("ἑταίρας - hetairas"), văzute de cetățeni ca un fel de preotese, sursă de bogăție pentru oraș. De aici își are originea și proverbul care spune că „nu este dat oricui să meargă la Corint”, care pune accentul atât pe caracterul plăcut
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
a costurilor implicate. Atenaios menționează o relatare a unui obicei corintian de către Cameleon din Heracleea, în cartea sa despre Pindar, conform căruia, în circumstanțe excepționale, când cineva venea să se roage Afroditei, acesta invita un număr cât mai mare de prostituate să i se alăture la această rugăciune. Odată rugăciunile terminate, acestea aveau dreptul să asiste în continuare la ceremonii. Atenaios continuă spunând: „Când simplii cetățeni se roagă la zeiță să le fie îndeplinite diferitele lor dorințe, ei se angajează că
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
un imn solemn care celebra „fetele prea primitoare pentru străini, servitoarele lui Peitho (zeița persuasiunii) din fastuosul Corint.” La rândul său, Alexis din Samos în al sale „Anale ale Samosului” precizează că „orașul Corint celebrează o sărbătoare a Afroditei pentru prostituate, una care este total diferită de sărbătoarea rezervată femeilor cinstite. În timpul acestei sărbători este obiceiul ca târfele să se distreze și chiar le este permis să se îmbete la festinuri.” Realitatea prostituției în scopuri religioase în Corint are însă și
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
celebrei hetaire Cottina și statuia unei vaci de bronz care îi fusese dedicată. El adaugă că, încă din acele timpuri, bordelul pe care aceasta îl ținea lângă templul lui Dionis era prezentat ca o curiozitate. Care era condiția socială a prostituatelor din Grecia Antică este dificil de evaluat. Ca femei, ele erau deja marginalizate în societatea greacă. Nu ne-au parvenit mărturii directe despre viața lor sau despre condițiile din bordelurile în care lucrau. E de presupus totuși că bordelurile din
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
fuseseră similare cu cele din Roma Antică așa cum au fost descrise de anumiți scriitori sau cum s-au păstrat conservate în Pompei: locuri sumbre, înghesuite și urât mirositoare. Unul din numeroșii termeni argotici din limba greacă prin care erau desemnate prostituatele era "khamaitypes" ("χαμαιτυπής"), în traducere literală „care lovește pământul”, indicând prin aceasta că prestațiile acestora aveau loc direct pe solul gol. Anumiți autori, cum ar fi Lucian din Samosata în "Dialogul Curtezanelor" sau Alcifron în scrisorile sale de răspuns, prezintă
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
χαμαιτυπής"), în traducere literală „care lovește pământul”, indicând prin aceasta că prestațiile acestora aveau loc direct pe solul gol. Anumiți autori, cum ar fi Lucian din Samosata în "Dialogul Curtezanelor" sau Alcifron în scrisorile sale de răspuns, prezintă scene cu prostituate discutând între ele, dar aici vorbim de opere de ficțiune. Prostituatele evocate sunt fie prostituate independente, fie curtezane (hetaire): sursele citate nu se apleacă aproape deloc asupra cazului femeilor sclave, în afară de a le considera ca bunuri ce pot fi valorificate
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
prestațiile acestora aveau loc direct pe solul gol. Anumiți autori, cum ar fi Lucian din Samosata în "Dialogul Curtezanelor" sau Alcifron în scrisorile sale de răspuns, prezintă scene cu prostituate discutând între ele, dar aici vorbim de opere de ficțiune. Prostituatele evocate sunt fie prostituate independente, fie curtezane (hetaire): sursele citate nu se apleacă aproape deloc asupra cazului femeilor sclave, în afară de a le considera ca bunuri ce pot fi valorificate. Aceste izvoare istorice arată clar ce credeau bărbații greci despre prostituate
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
direct pe solul gol. Anumiți autori, cum ar fi Lucian din Samosata în "Dialogul Curtezanelor" sau Alcifron în scrisorile sale de răspuns, prezintă scene cu prostituate discutând între ele, dar aici vorbim de opere de ficțiune. Prostituatele evocate sunt fie prostituate independente, fie curtezane (hetaire): sursele citate nu se apleacă aproape deloc asupra cazului femeilor sclave, în afară de a le considera ca bunuri ce pot fi valorificate. Aceste izvoare istorice arată clar ce credeau bărbații greci despre prostituate: în primul și în
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
Prostituatele evocate sunt fie prostituate independente, fie curtezane (hetaire): sursele citate nu se apleacă aproape deloc asupra cazului femeilor sclave, în afară de a le considera ca bunuri ce pot fi valorificate. Aceste izvoare istorice arată clar ce credeau bărbații greci despre prostituate: în primul și în primul rând le reproșau caracterul lor mercantilist. Pentru un grec din antichitate, o persoană care se prostituează, bărbat sau femeie, o face din sărăcie și/sau de dragul câștigului material, dorința sexuală nefiind pentru acestea un factor
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
rând le reproșau caracterul lor mercantilist. Pentru un grec din antichitate, o persoană care se prostituează, bărbat sau femeie, o face din sărăcie și/sau de dragul câștigului material, dorința sexuală nefiind pentru acestea un factor de luat în considerație. Rapacitatea prostituatelor este o temă de satiră curentă în comediile grecești. Trebuie spus că în Atena acestea erau singurele femei care mânuiau bani, ceea ce a generat probabil resentimentele populației masculine față de ele. Altă explicație, cariera unei prostituate independente era una scurtă și
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
de luat în considerație. Rapacitatea prostituatelor este o temă de satiră curentă în comediile grecești. Trebuie spus că în Atena acestea erau singurele femei care mânuiau bani, ceea ce a generat probabil resentimentele populației masculine față de ele. Altă explicație, cariera unei prostituate independente era una scurtă și incertă: veniturile ei scăzând odată cu trecerea anilor. Pentru a putea trăi și la bătrânețe, ea trebuia să agonisească câți de mulți bani era posibil, atâta timp cât era tânără. Tratatele de medicină din Grecia Antică ne furnizează
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
trăi și la bătrânețe, ea trebuia să agonisească câți de mulți bani era posibil, atâta timp cât era tânără. Tratatele de medicină din Grecia Antică ne furnizează o anumită imagine, deși parțială și incompletă, a vieții lor de zi cu zi. Astfel prostituatele sclave, pentru a putea produce venituri, trebuia să evite prin toate mijloacele să rămână însărcinate. Tehnicile contraceptive folosite de greci sunt puțin cunoscute, mult mai puțin cunoscute decât cele folosite de romani. Într-un tratat atribuit lui Hipocrate, autorul descrie
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
unei dansatoare „care avea obiceiul de a merge cu bărbați”, căreia i-a recomandat să sară cu posteriorul lipit de călcâie pentru a face să cadă sperma și să evite astfel orice risc. Și mai simplu, sunt mărturii conform cărora prostituatele din Corint le-ar fi cerut clienților lor să le sodomizeze, doar pentru a evita să rămână însărcinate. Pare la fel de plauzibil ca prostituatele „pornai” să fi recurs la avort sau la pruncucidere. În cazul prostituatelor independente, situația era mai puțin
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
face să cadă sperma și să evite astfel orice risc. Și mai simplu, sunt mărturii conform cărora prostituatele din Corint le-ar fi cerut clienților lor să le sodomizeze, doar pentru a evita să rămână însărcinate. Pare la fel de plauzibil ca prostituatele „pornai” să fi recurs la avort sau la pruncucidere. În cazul prostituatelor independente, situația era mai puțin clară: o eventuală fiică putea să fie „educată” în profesie, să îi succeadă mamei sale și astfel aceasta să aibă pe cineva care
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
simplu, sunt mărturii conform cărora prostituatele din Corint le-ar fi cerut clienților lor să le sodomizeze, doar pentru a evita să rămână însărcinate. Pare la fel de plauzibil ca prostituatele „pornai” să fi recurs la avort sau la pruncucidere. În cazul prostituatelor independente, situația era mai puțin clară: o eventuală fiică putea să fie „educată” în profesie, să îi succeadă mamei sale și astfel aceasta să aibă pe cineva care să o întrețină odată ce devenea bătrână. Ceramica antică grecească furnizează și ea
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
clară: o eventuală fiică putea să fie „educată” în profesie, să îi succeadă mamei sale și astfel aceasta să aibă pe cineva care să o întrețină odată ce devenea bătrână. Ceramica antică grecească furnizează și ea mărturii despre viața cotidiană a prostituatelor. Reprezentările acestora, foarte frecvente, pot fi grupate în patru tipuri: scene de banchet, relații sexuale, scene din toaletă și scene de rele tratamente. În scenele din toaletă, în mod frecvent prostituatele au corp puțin atrăgător: sâni lăsați, perne de grăsime
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
grecească furnizează și ea mărturii despre viața cotidiană a prostituatelor. Reprezentările acestora, foarte frecvente, pot fi grupate în patru tipuri: scene de banchet, relații sexuale, scene din toaletă și scene de rele tratamente. În scenele din toaletă, în mod frecvent prostituatele au corp puțin atrăgător: sâni lăsați, perne de grăsime, etc. Pe un vas este chiar reprezentată o prostituată pe cale să se urineze într-o oală de noapte. În reprezentarea actelor sexuale, prezența prostituatelor este anunțată prin reprezentarea unei pungi cu
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]