3,267 matches
-
slujbă a dimineții. Cînd clopotele băteau din nou, toată lumea pornea iar spre biserică. Amintindu-și de aceste chinuri, Cehov îi scria în 1892 unui prieten: "Am fost crescut în spiritul credinței, am cîntat în cor, am citit Faptele Apostolilor și psalmii la biserică, am participat la toate slujbele, am slujit chiar și la altar și am tras clopotele. Și ce s-a ales din toatea astea? Cînd mă gîndesc acum la copilăria mea, îmi apare în culori destul de întunecate. Acum nu
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
nici fier/ doar un fir de troscoțel/ răsucit, un filament/ de astru roș și dement/ ce, ori urcă, ori coboară/ macină cu-aceeași moară/ și pe mama și pe tata/ și băiatul ca și fata". (XII) Alteori, sonoritățile sunt de psalm și rugăciune; ecourile voiculesciene domină: "De ce-ai vrea, Doamne, să-nțeleg ce nu pot:/ cum cade ploaia și se-ncurcă norii/ cum se dezleagă de pământ cocorii/ și trece-al ploii milenare ropot?/ De ce-ai vrea, Doamne, să
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
lui Dumnezeu, ca și când Dumnezeu le-ar vorbi, și de a fi interpretul lor, de a le explica oamenilor, ca aceștia să le audă și să le 43înțeleagă . 38 Sf. Vasile cel Mare, Omilia a II-a la o parte din psalmul XIV, II, traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. PSB., vol. 17, Editura IBMBOR, București, 1986, p. 216. 39 Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, Traducere și note de Radu Alexandrescu, în Col. PSB
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
polonezi aproape că nu mai știu polonă. Ivritul e limba lor maternă. Mai sunt și evreii botezați, veniți din alte țări. Mă-ntreabă de traduceri, îi spun că există câteva, că pe unele le-am făcut singuri, dar că, în ce privește psalmii, de exemplu, îi luăm din surse evreiești. Îmi dau seama perfect că a primit un denunț că nu spun Crezul, altele scrise acolo pot doar să le ghicesc. Pe neașteptate, Prefectul îmi face pe plac: creștinismul, îmi zice, a fost
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
minunate expresii ale bucuriei și ale credinței populare în mântuirea omenirii. Când au apărut colindele? Cine a cântat prima colindă? E greu de spus. Cert este, însă, că încă de pe vremea apostolilor se intonau cântece de rugăciune, multe bazate pe psalmi. Colindele au avut ca punct de plecare vechile imnuri religioase. Acestea se cântau însă pe versuri latine, ce vizau mai mult aspectul teologic al Nașterii Domnului. Unul dintre cele mai vechi cântece de Crăciun, din secolul al IV-lea, este
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
un obicei minunat: în Ajunul Crăciunului, întreaga familie se adună în curte, în jurul unui foc încă neaprins, fiecare cu o lumânare în mână. Mezinul familiei citește din Evanghelie, după care capul familiei aprinde focul. Cât timp acesta arde, se cântă psalmi și, după ce se stinge, toți ai casei sar peste tăciuni, făcându-și urări reciproce. În dimineața de Crăciun, sirienii se duc la biserică încă înainte de răsăritul soarelui. Cel ce oficiază slujba înconjoară clădirea, purtând o icoană cu Pruncul Iisus. Apoi
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
fără vibrația larinxului I.Emisii instrumentale (±) glissando A. sunete fundamentale B. Sunete armonice Proceduri de emisie: idem A. C.Emisii speciale II. Emisii instrumentale non gliss. D.efecte percutante pe corpul instrumentului Am înfățișat unul din cele patru versete ale Psalmului biblic, constituit conform celor menționate anterior în cele cinci limbi. Din studierea și punerea în practică a acestui text rezultă inițierea unui ritual complex care implică în egală măsură respectarea întocmai a principiilor de desfășurare a lecturii silabice și trăirea
Logica lumilor posibile(XVII). Ideofonie(PHTORA IV) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83652_a_84977]
-
corp în sunet (Nivel de Realitate). Într-o astfel de lume a simbolului întrupat în gest se poate afirma în mod exemplar creativitatea actanților direct aplicata asupra textului biblic pus în rostire (rostuire, aș zice). Ca atare, acest fragment de Psalm este oferit spre cunoașterea celor chemați spre împărtășire. Adică tuturor.
Logica lumilor posibile(XVII). Ideofonie(PHTORA IV) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83652_a_84977]
-
au nimic din arghezianul "vreau să te pipai și să urlu este". Dimpotrivă, vizează viața de apoi că o sursă de noi bucurii, mai mari, a căror natură nu este însă cunoscută. Reprezentativ pentru dilemele lui Ioan Pintea este poemul Psalm: "cum va fi Doamne/ de vreme ce eu nu cunosc întristarea deplină/ și nu am atins deloc adierea durerii/ și nu voi simți niciodată descompunerea ultima?/ cum va fi Doamne/ de vreme ce încă bucuria este Stăpâna/ și sănătatea stă fixată/ că o excrescența
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
strigăte; cu prea multă milostivire veni Dumnezeu la revărsatul zorilor, ca o adiere ușoară, răcoroasă, și-i spuse: să mergem! Și deschise ușa; iar acum, ce împăcare este aceasta, ce fericire! „Nu rabd”, spuse el, „voi înălța capul să cânt psalmul izbăvirii: Tu, acoperiș și scăpare a mea, Doamne...” Bucuria nu încăpea în inima lui; se revărsa în afară; înainta în lumina dulce a zorilor de zi, în marea milă a lui Dumnezeu - măslinii, viile, semănăturile - și psalmul bucuriei țâșnea din
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
capul să cânt psalmul izbăvirii: Tu, acoperiș și scăpare a mea, Doamne...” Bucuria nu încăpea în inima lui; se revărsa în afară; înainta în lumina dulce a zorilor de zi, în marea milă a lui Dumnezeu - măslinii, viile, semănăturile - și psalmul bucuriei țâșnea din rărunchii lui și voia să urce la cer. Săltă capul, deschidea gura, însă pe neașteptate suflarea i se tăie; auzi în clipa aceea clar în urma lui alergând cele două tălpi; micșoră pasul, trase cu urechea; ambele tălpi
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
purta pe deasupra apelor/ și privea de sus fața pătrată a trestiei/ și trestia se uita lung prin figura infinită/ a Cuvîntului/ se uita și se pierdea împreună cu apele/ și cu nenăscutele stele/ prin întuneric călătoreau/ pînă dădeau de blînzenia luminii" (Psalmul cuvintelor). Mergînd pe solemnitatea firului biblic dăm peste imaginea unui Dumnezeu matematizant: "Dumnezeu nu joacă zaruri, scrie o formulă simplă peste tot,/ cîntă cu atomii noștri corzi însuflețite de numărul de aur". Dar tensiunea maximă a formelor ce se epurează
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
și o renunțare/ și Cuvîntul trecea dincolo în cuvintele lăsate în voia lor/ și își afunda fața în palme// se lăsa batjocorit chinuit și mutilat/ înviind mereu/ sub plăcerea nebună/ a celui care se juca și se bucura de ele" (Psalmul cuvintelor). Chiar dacă aspirația spre lumea geometrică nu dispare, ea acceptă un compromis, resorbindu-se în desenul fantast-orgolios al verbului, id est în incantația prețiozității. Direct spus, în caligrafie. Neputînd fi un geometru, bardul se mulțumește a se manifesta ca un
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
titular de limba și literatura română Marinella Lörinczi. 7. Care sunt proiectele dvs ? Am predat editurii volumul "Orbitor 1 Aripa stângă". Poate voi avea bucuria de a mă ocupa și de volumul II. Mă mai gândesc la o carte despre Psalmi (în cultura română genul psalmilor este mult mai dezvoltat decât în alte literaturi; pornind de la Dosoftei, se trece prin V. Voiculescu, T. Arghezi și până la Șt. Augustin Doinaș). Anul acesta vor fi publicate la Pisa volume din opera filosofică a
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
română Marinella Lörinczi. 7. Care sunt proiectele dvs ? Am predat editurii volumul "Orbitor 1 Aripa stângă". Poate voi avea bucuria de a mă ocupa și de volumul II. Mă mai gândesc la o carte despre Psalmi (în cultura română genul psalmilor este mult mai dezvoltat decât în alte literaturi; pornind de la Dosoftei, se trece prin V. Voiculescu, T. Arghezi și până la Șt. Augustin Doinaș). Anul acesta vor fi publicate la Pisa volume din opera filosofică a lui C. Noica, iar la
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
diez“ și are inscripția „Spre slava Sfintei Treimi“. Al cincilea clopot (510 kg), cu tonul „sol de sus“, e închinat Fecioarei Maria: „În cinstea Prea Curatei Fecioarei Maria“. Al șaselea (419 kg) are tonul în nota „la“, cu inscripția din psalmii lui David: „Toată suflarea să laude pe Domnul, lăudați pe Domnul din ceruri“. În fine, cel mai mic clopot (313 kg), cu tonul în „si“, poartă inscripția „Întru pomenirea Sf. Mucenic Gheorghe“ (inițial, Catedrala a avut hramul „Sf. Mucenic Gheorghe
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
anaforice și epiforice, ritm de diferite facturi, revenirea unor cuvinte-cheie, interogații și exclamații retorice etc. Versificîndu-l, Dosoftei aduce poemul sacru la o formă inedită. În varianta poetului român se află imbricate trei categorii diferite de texte: traduceri în versuri ale psalmilor; comentarii și glose ale lui Dosoftei pe marginea acestora; în fine, versuri originale semnalate ca atare de autorul însuși. Stilul personal, puternic și inspirat, unește cele trei specii de text într-un șuvoi continuu, unitar stilistic; doar o examinare erudită
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
completă analiză stilistică a unui poet român dinainte de epoca romantică. Datorită acestei monografii avem acum identificate cu precizie cele trei tipuri de vers din Psaltire (traducerile, comentariile amplificatoare, versurile originale), specificul lor stilistic - totul însoțit de analiza minuțioasă a fiecărui psalm. Doar după efectuarea unei asemenea operațiuni de „împărțire a apelor” comentariile asupra Psaltirii în versuri au șansa de a ieși din zodia amatorismului și a impresionismului facil. Doar după apariția cărții lui Mihai Dinu știm ce analizăm în realitate atunci
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
aceea, în 1584. Dacă examinăm posibila influență literară a poetului polon asupra celui român, ea nu pare semnificativă. Psaltirea lui Kochanowski este mai scurtă și rărnîne mereu aproape de litera Vulgatei; după cum vom vedea, Dosoftei se specializează în arabescuri pe marginea psalmilor. Kochanowski optase pentru exactitate și concentrare (Psalmul 2 are, de exemplu, 54 de versuri la Dosoftei față de cele 36 ale textului polonez; Psalmul 3 are 34 de versuri la Dosoftei față de 20 în varianta poloneză; Psalmul 9 ajunge, sub pana
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
literară a poetului polon asupra celui român, ea nu pare semnificativă. Psaltirea lui Kochanowski este mai scurtă și rărnîne mereu aproape de litera Vulgatei; după cum vom vedea, Dosoftei se specializează în arabescuri pe marginea psalmilor. Kochanowski optase pentru exactitate și concentrare (Psalmul 2 are, de exemplu, 54 de versuri la Dosoftei față de cele 36 ale textului polonez; Psalmul 3 are 34 de versuri la Dosoftei față de 20 în varianta poloneză; Psalmul 9 ajunge, sub pana Mitropolitului, la 120 de versuri față de 84
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
scurtă și rărnîne mereu aproape de litera Vulgatei; după cum vom vedea, Dosoftei se specializează în arabescuri pe marginea psalmilor. Kochanowski optase pentru exactitate și concentrare (Psalmul 2 are, de exemplu, 54 de versuri la Dosoftei față de cele 36 ale textului polonez; Psalmul 3 are 34 de versuri la Dosoftei față de 20 în varianta poloneză; Psalmul 9 ajunge, sub pana Mitropolitului, la 120 de versuri față de 84 ale precursorului). Poetul polonez urmărește sensul teologal și fuge de improvizație. Fără îndoială că specificul celor
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
în arabescuri pe marginea psalmilor. Kochanowski optase pentru exactitate și concentrare (Psalmul 2 are, de exemplu, 54 de versuri la Dosoftei față de cele 36 ale textului polonez; Psalmul 3 are 34 de versuri la Dosoftei față de 20 în varianta poloneză; Psalmul 9 ajunge, sub pana Mitropolitului, la 120 de versuri față de 84 ale precursorului). Poetul polonez urmărește sensul teologal și fuge de improvizație. Fără îndoială că specificul celor două limbi, româna și polona, atît de diferite una de alta, a comandat
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
specificul celor două limbi, româna și polona, atît de diferite una de alta, a comandat modelul prozodic profund. Kochanowski s-a atașat versului amplu de 13 silabe, un fel de alexandrin polonez cu rimă obligatoriu feminină: îl utilizează în majoritatea psalmilor săi. Uneori apelează la versul „nobil”, la endecasilab, ca o mărturie a trecerii sale prin lumea poeziei italiene (unii dintre cei mai reușiți psalmi vor fi traduși în endecasilab, precum Psalmii 2, 15, 16, 19, 20, 35 etc.). Preferința netă
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
de 13 silabe, un fel de alexandrin polonez cu rimă obligatoriu feminină: îl utilizează în majoritatea psalmilor săi. Uneori apelează la versul „nobil”, la endecasilab, ca o mărturie a trecerii sale prin lumea poeziei italiene (unii dintre cei mai reușiți psalmi vor fi traduși în endecasilab, precum Psalmii 2, 15, 16, 19, 20, 35 etc.). Preferința netă pentru metrii impari domină Psalterz Dawidowy, poate ca un reflex al tradiției poetice locale. în schimb, exact ca la Dosoftei, rimele se prezintă și
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
polonez cu rimă obligatoriu feminină: îl utilizează în majoritatea psalmilor săi. Uneori apelează la versul „nobil”, la endecasilab, ca o mărturie a trecerii sale prin lumea poeziei italiene (unii dintre cei mai reușiți psalmi vor fi traduși în endecasilab, precum Psalmii 2, 15, 16, 19, 20, 35 etc.). Preferința netă pentru metrii impari domină Psalterz Dawidowy, poate ca un reflex al tradiției poetice locale. în schimb, exact ca la Dosoftei, rimele se prezintă și la Kochanowski aproape întotdeauna împerecheate - semn al
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]