2,670 matches
-
În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele de descărcare în raport direct cu Inconștientul colectiv, manifestate prin descărcări ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane, într-o formă negativă de manifestare a potențialului agresiv. Acestea sunt psihozele de violență. Psihozele expansive sunt manifestări psihopatologice colective dominate de tendințele proiective ale grupelor umane către viitor, ca o negare a prezentului. Ele sunt, de regulă, construcții de tipul delirului colectiv, motiv pentru care am preferat să le numim psihoze
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt incluse următoarele tipuri de psihoze colective: Psihozele de descărcare în raport direct cu Inconștientul colectiv, manifestate prin descărcări ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane, într-o formă negativă de manifestare a potențialului agresiv. Acestea sunt psihozele de violență. Psihozele expansive sunt manifestări psihopatologice colective dominate de tendințele proiective ale grupelor umane către viitor, ca o negare a prezentului. Ele sunt, de regulă, construcții de tipul delirului colectiv, motiv pentru care am preferat să le numim psihoze delirante colective, corespunzător
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihozele de violență. Psihozele expansive sunt manifestări psihopatologice colective dominate de tendințele proiective ale grupelor umane către viitor, ca o negare a prezentului. Ele sunt, de regulă, construcții de tipul delirului colectiv, motiv pentru care am preferat să le numim psihoze delirante colective, corespunzător „delirului colectiv” din psihiatrie. Din cele de mai sus rezultă faptul că în geneza psihozelor colective stau două grupe de factori: sublimarea și descărcarea. Ambele procese au un caracter complementar și ele urmăresc eliberarea sau evitarea, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca o negare a prezentului. Ele sunt, de regulă, construcții de tipul delirului colectiv, motiv pentru care am preferat să le numim psihoze delirante colective, corespunzător „delirului colectiv” din psihiatrie. Din cele de mai sus rezultă faptul că în geneza psihozelor colective stau două grupe de factori: sublimarea și descărcarea. Ambele procese au un caracter complementar și ele urmăresc eliberarea sau evitarea, respectiv descărcarea și sublimarea unor tensiuni sau conflicte, acumulate fie în Supra-Eul, fie în Inconștientul grupului social-uman. Sublimarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sublimarea unor tensiuni sau conflicte, acumulate fie în Supra-Eul, fie în Inconștientul grupului social-uman. Sublimarea și descărcarea au aceeași semnificație, în cazul de față, ca cea din sfera psihanalizei. Ele sunt mecanisme prin intermediul cărora se produc manifestările întâlnite în cursul psihozelor colective. Vom analiza în continuare formele psihozelor colective. Formele psihozelor colective Literatura științifică de specialitate ne semnalează numeroase situații de manifestări și acțiuni psihopatologice ale grupurilor social-umane, care pot fi incluse în categoria psihozelor colective. O trecere în revistă, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în Supra-Eul, fie în Inconștientul grupului social-uman. Sublimarea și descărcarea au aceeași semnificație, în cazul de față, ca cea din sfera psihanalizei. Ele sunt mecanisme prin intermediul cărora se produc manifestările întâlnite în cursul psihozelor colective. Vom analiza în continuare formele psihozelor colective. Formele psihozelor colective Literatura științifică de specialitate ne semnalează numeroase situații de manifestări și acțiuni psihopatologice ale grupurilor social-umane, care pot fi incluse în categoria psihozelor colective. O trecere în revistă, cât de succintă, a acestor manifestări psihopatologice demonstrează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în Inconștientul grupului social-uman. Sublimarea și descărcarea au aceeași semnificație, în cazul de față, ca cea din sfera psihanalizei. Ele sunt mecanisme prin intermediul cărora se produc manifestările întâlnite în cursul psihozelor colective. Vom analiza în continuare formele psihozelor colective. Formele psihozelor colective Literatura științifică de specialitate ne semnalează numeroase situații de manifestări și acțiuni psihopatologice ale grupurilor social-umane, care pot fi incluse în categoria psihozelor colective. O trecere în revistă, cât de succintă, a acestor manifestări psihopatologice demonstrează faptul că psihozele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se produc manifestările întâlnite în cursul psihozelor colective. Vom analiza în continuare formele psihozelor colective. Formele psihozelor colective Literatura științifică de specialitate ne semnalează numeroase situații de manifestări și acțiuni psihopatologice ale grupurilor social-umane, care pot fi incluse în categoria psihozelor colective. O trecere în revistă, cât de succintă, a acestor manifestări psihopatologice demonstrează faptul că psihozele colective sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, că ele s-au manifestat în forme deosebit de variate, exercitând prin prezența lor o importantă influență
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihozelor colective Literatura științifică de specialitate ne semnalează numeroase situații de manifestări și acțiuni psihopatologice ale grupurilor social-umane, care pot fi incluse în categoria psihozelor colective. O trecere în revistă, cât de succintă, a acestor manifestări psihopatologice demonstrează faptul că psihozele colective sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, că ele s-au manifestat în forme deosebit de variate, exercitând prin prezența lor o importantă influență asupra stării de spirit sociale. Întotdeauna societatea a adoptat o atitudine de rezervă, de frică sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ele s-au manifestat în forme deosebit de variate, exercitând prin prezența lor o importantă influență asupra stării de spirit sociale. Întotdeauna societatea a adoptat o atitudine de rezervă, de frică sau de ostilitate deschisă față de grupele de indivizi atinși de psihoze colective. Prin manifestările lor ei apăreau complet diferiți de restul societății, fapt care a dus la convingerea că la baza psihozelor colective stă o etiologie ocultă, în raport cu influențele malefice care acționează din exterior asupra individului sau a grupelor sociale de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
societatea a adoptat o atitudine de rezervă, de frică sau de ostilitate deschisă față de grupele de indivizi atinși de psihoze colective. Prin manifestările lor ei apăreau complet diferiți de restul societății, fapt care a dus la convingerea că la baza psihozelor colective stă o etiologie ocultă, în raport cu influențele malefice care acționează din exterior asupra individului sau a grupelor sociale de indivizi (diavol, vrăjitorie, magie, blestem, alianța cu forțele răului), iar în epoca modernă forțe necunoscute (extratereștri, unde sau radiații electromagnetice, radioactive
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forma „cauzelor” are un pronunțat caracter „cultural” corespunzător mentalității epocii respective, reflectând concepția despre lume (Weltanschaungen) în modelele de reprezentare și interpretare ale acestora. În toate situațiile, indiferent de momentul istoric la care facem referință, s-a impus ideea că psihozele colective sunt stări de posesiune demoniacă, demonopatii, înrudite cu păcatul, pentru epoca premodernă; în epoca modernă, a civilizației tehnologice, ele continuă să aibă un caracter de posesiune dar aceasta trebuie înțeleasă în primul rând ca rezultatul unor acțiuni exterioare individului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Antichitatea clasică elină. Stările de posesiune demoniacă au constituit teme de numeroase studii și deosebit de interesante (T.K. Oesterreich, W. Szumowski, A. Cabanés, C. Ginsburg, M. Sendrail, A. Laignel-Lavastine, J. Vinchon, J. Lhermitte, M. Ristich de Groote). O altă formă de psihoză colectivă menționată istoric este reprezentată de epidemiile convulsionare (coreomania, tarantula, săltăreții) din secolul al XVI-lea și al XVII-lea. Ele au constituit preludiul manifestărilor de isterie colectivă. Posedații convulsionari se caracterizează prin natura contagioasă a convulsiilor, senzații cenestopatice penibile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
XIX-lea aduce numeroase contribuții la studiul manifestărilor psihotice cu caracter colectiv. Termenul sub care circulă aceste manifestări în epocă, în literatura științifică de specialitate, este cel de deliruri colective. Începe să se vorbească despre relația dintre contagiunea mintală și psihozele colective (Marie și Bagenoff, Hoffbauer, Lehmann). Lasègue și Falret, care studiază fenomenul contagiunii psihice din cursul delirului colectiv, remarcă existența unor elemente active („contagionatorul” sau persoana inductoare) și elemente pasive („contagiatul” sau persoana indusă). În același sens Régis vorbește despre
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
elemente pasive („contagiatul” sau persoana indusă). În același sens Régis vorbește despre nebunia simultană iar Marandon și Montyel disting următoarele forme: nebunia impusă, nebunia simultană și nebunia comunicată. Se insistă în mod deosebit asupra procesului de contagiune psihică în geneza psihozelor colective (Régis, Vigouroux și Juquelier, Schoenfeldt, Halberstadt, Régent). Un interes particular îl prezintă, în cadrul acestui grup de tulburări psihice, psihozele mistice studiate de numeroși specialiști (Ball, Ville, Babcock, Taguet, Woods). Marie și Bagenoff fac o trecere în revistă a „psihozelor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forme: nebunia impusă, nebunia simultană și nebunia comunicată. Se insistă în mod deosebit asupra procesului de contagiune psihică în geneza psihozelor colective (Régis, Vigouroux și Juquelier, Schoenfeldt, Halberstadt, Régent). Un interes particular îl prezintă, în cadrul acestui grup de tulburări psihice, psihozele mistice studiate de numeroși specialiști (Ball, Ville, Babcock, Taguet, Woods). Marie și Bagenoff fac o trecere în revistă a „psihozelor mistice” cunoscute în istoria Europei începând cu secolul al XV-lea și pe care le consideră adevărate epidemii psihotice. Ele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihozelor colective (Régis, Vigouroux și Juquelier, Schoenfeldt, Halberstadt, Régent). Un interes particular îl prezintă, în cadrul acestui grup de tulburări psihice, psihozele mistice studiate de numeroși specialiști (Ball, Ville, Babcock, Taguet, Woods). Marie și Bagenoff fac o trecere în revistă a „psihozelor mistice” cunoscute în istoria Europei începând cu secolul al XV-lea și pe care le consideră adevărate epidemii psihotice. Ele au caracterul menționat mai sus, al demonopatiilor, al epidemiilor convulsionare, stări de posesiune colectivă sau de profetism, histerodemonopatii etc. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și observațiile clinice ale lui J. Charcot asupra hipnozei și isteriei. Ambele au adus în discuție cu această ocazie noi aspecte ale psihologiei, psihopatologiei și psihoterapiei, legate de procesul de sugestie. Psihiatria secolului XX aduce importante contribuții în cunoașterea problemei psihozelor colective, prin lărgirea cadrului și aprofundarea lui cu studiile de psihopatologie, antropologie psihologică și psihiatrie transculturală (E. Kretschmer, M. Dide și A. Guiraud, T.K. Oesterreich, Y. Pelicier, E.D. Wittkower, B. Malinowski, R. Bastide, H.B.M. Murphy). Aceste studii, deosebit de interesante, au
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ne ocupăm, studiile lui E. Kretschmer, M. Dide și P. Guiraud. E. Kretschmer studiază și explică mecanismele delirului senzitiv de relație care reprezintă forma modernă a vechiului delir de posesiune. La rândul lor M. Dide și P. Guiraud, delimitează cadrul psihozelor delirante pasionale în cadrul cărora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc. Din aceste studii reținem faptul că, în cazul psihozelor colective ne găsim în fața unor forme bine delimitate de tulburări psihice cu caracter colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vechiului delir de posesiune. La rândul lor M. Dide și P. Guiraud, delimitează cadrul psihozelor delirante pasionale în cadrul cărora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia: delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc. Din aceste studii reținem faptul că, în cazul psihozelor colective ne găsim în fața unor forme bine delimitate de tulburări psihice cu caracter colectiv, de masă, care, din punct de vedere psihopatologic, recunosc aceleași mecanisme. În ceea ce privește însă aspectul formal al acestora, modul de a se prezenta, respectiv, forma lor de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
însă aspectul formal al acestora, modul de a se prezenta, respectiv, forma lor de manifestare, aceasta este expresia mentalității epocii respective, a valorilor, cât și a crizei modelului socio-cultural. Vom încerca în continuare, să facem o descriere a formelor de psihoză colectivă. Așa cum am afirmat deja, se disting două grupe de psihoze colective, de sublimare și de descărcare, în cadrul cărora remarcăm existența unor forme de manifestări psihopatologice. 1) Psihozele idealiste Acest grup de psihoze colective sunt în relație directă cu Supra-Eul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forma lor de manifestare, aceasta este expresia mentalității epocii respective, a valorilor, cât și a crizei modelului socio-cultural. Vom încerca în continuare, să facem o descriere a formelor de psihoză colectivă. Așa cum am afirmat deja, se disting două grupe de psihoze colective, de sublimare și de descărcare, în cadrul cărora remarcăm existența unor forme de manifestări psihopatologice. 1) Psihozele idealiste Acest grup de psihoze colective sunt în relație directă cu Supra-Eul colectiv. Forma și conținutul lor tematic este o afirmare sublimată a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
socio-cultural. Vom încerca în continuare, să facem o descriere a formelor de psihoză colectivă. Așa cum am afirmat deja, se disting două grupe de psihoze colective, de sublimare și de descărcare, în cadrul cărora remarcăm existența unor forme de manifestări psihopatologice. 1) Psihozele idealiste Acest grup de psihoze colective sunt în relație directă cu Supra-Eul colectiv. Forma și conținutul lor tematic este o afirmare sublimată a idealurilor maselor. Aceste psihoze se pot prezenta sub diferite aspecte, și anume: idei reformatoare sociale, politice, religioase
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să facem o descriere a formelor de psihoză colectivă. Așa cum am afirmat deja, se disting două grupe de psihoze colective, de sublimare și de descărcare, în cadrul cărora remarcăm existența unor forme de manifestări psihopatologice. 1) Psihozele idealiste Acest grup de psihoze colective sunt în relație directă cu Supra-Eul colectiv. Forma și conținutul lor tematic este o afirmare sublimată a idealurilor maselor. Aceste psihoze se pot prezenta sub diferite aspecte, și anume: idei reformatoare sociale, politice, religioase, economice; ideologii social-politice, filozofice etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și de descărcare, în cadrul cărora remarcăm existența unor forme de manifestări psihopatologice. 1) Psihozele idealiste Acest grup de psihoze colective sunt în relație directă cu Supra-Eul colectiv. Forma și conținutul lor tematic este o afirmare sublimată a idealurilor maselor. Aceste psihoze se pot prezenta sub diferite aspecte, și anume: idei reformatoare sociale, politice, religioase, economice; ideologii social-politice, filozofice etc.; doctrine sau proiecte utopice de schimbare a lumii etc.; pseudoștiințe care cultivă miracolul, misterul, forțele supraumane (bioenergia, terapii nonconvenționale, meditația etc.). Tematica
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]