12,735 matches
-
lucru este foarte important de efectuat deoarece implementarea cursului de mediere poate fi supus eșecului dacă mediatorii nu „vor avea de lucru”. Pentru a depăși aceste obstacole pot fi întreprinse mai multe lucruri: în afară de trainingul pentru ceilalți elevi, o campanie publicitară poate conține și vizite în camerele de mediere, organizarea de întâlniri unde elevii pot afla despre mediere, menționarea informației despre mediere în cadrul altor activități școlare. În Orașul Y, în clasele primare au fost organizate ore cu tema: „activitatea de soluționare
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3131]
-
probleme de formare profesională continuă: cursuri postuniversitare de studii aprofundate sau master, doctorat; * pregătirea absolvenților pentru ocuparea unui loc de muncă: întocmirea unui curriculum vitae, redactarea unei scrisori de intenție sau de candidatură (spontană sau ca răspuns la un anunț publicitar), prezentarea la un interviu de selecție; * analiza pieței muncii: identificarea cererilor pe piața muncii, individualizarea pieței globale a locurilor de muncă, stabilirea țintelor pe segmentul de piață urmărit. Prin urmare, consilierii și consultanții angajați în aceste centre sunt cei care
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
pacientul și apoi divulgă informații confidențiale despre acesta, pe care le știe tocmai ca urmare a respectivei relații profesionale, cauzându-i astfel prejudicii pacientului, precum și furnizorul de servicii medicale care folosește informații despre pacient, fără consimțământul acestuia, într un spațiu publicitar și în special în scop comercial. Practica judiciară consideră că fapta este săvârșită cu praeterintenție (intenție depășită) atunci când medicul chirurg, în absența vreunei urgențe terapeutice, decide să supună pacientul unei intervenții chirurgicale mult mai riscante decât cea pentru care pacientul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
devine brusc un activist al carității, iluzionându-se că redistribuie echitabil bogăția, miluind un boschetar sau obligându-și copiii să-și doneze computerul și jucăriile unui orfelinat. "Transfigurarea" lui se datorează vraciului GoodNews la care a ajuns datorită unui anunț publicitar și care-l vindecă nu doar de unele dureri fizice, ci și de sarcasm și posomorală egolatră, activându-i în schimb sentimentul uitat al dăruirii de sine. Noua lui etică îi va pune pe primul plan pe cei slabi și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fiindu-i consacrate de Premiul Kossuth (1996), Premiul Național al Austriei pentru Literatură Europeană (1999), Premiul Literaturii Maghiare (2001), Premiul Herder (2002), Marele Premiu Ovidius, Neptun (2009). Neîndoielnic, avem de-a face cu o carieră intens susținută de un lobby publicitar ieșit din comun, dar și de o gestionare profesionistă a propriei opere. Romanul O femeie (Editura Humanitas, 2002, 170 p.), tradus din maghiară de Anamaria Pop și revăzut de Zoltan Danilo, este un compendiu de 97 de fragmente, variațiuni pe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pe diferite continente, urmărind firul valurilor de emigrație. Veritabile capete de pod, ele au dezvoltat mai multe tipuri de activități: analiza contextului local, reperajul debușeelor, urmate de demersurile comișilor-voiajori, organizarea de suport logistic al operațiunilor de marketing, conducere de campanii publicitare și studierea modului de viață local. Întreprinderile germane își puteau publica mesajele lor publicitare în peste 160 de ziare germane publicate în străinătate. Iar aparatul diplomatic a fost ultima piesă adăugată acestui edificiu. Pînza de păianjen țesută la sfîrșitul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
dezvoltat mai multe tipuri de activități: analiza contextului local, reperajul debușeelor, urmate de demersurile comișilor-voiajori, organizarea de suport logistic al operațiunilor de marketing, conducere de campanii publicitare și studierea modului de viață local. Întreprinderile germane își puteau publica mesajele lor publicitare în peste 160 de ziare germane publicate în străinătate. Iar aparatul diplomatic a fost ultima piesă adăugată acestui edificiu. Pînza de păianjen țesută la sfîrșitul secolului al XIX-lea reprezintă un capital cultural pe care întreprinderile germane l-au utilizat
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
în mod diferit față de celelalte soiuri din specia respectivă, el trebuie testat și în privința preferințelor consumatorilor. Acest lucru trebuie luat în calcul și în studiile de marketing vizând exportul de mere, piersici, fasole de grădină, ardei gras etc. O campanie publicitară poate însă impune chiar și o nuanță de culoare, la prima vedere neatractivă. Soiul de mere Granny Smith se vindea în Franța în toamna anului 1991 (octombrie) cu 8,5 FF/kg, în timp ce soiul Golden Delicious se vindea cu 5
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
o reclamă în care bărbații alergau în pantaloni scurți după o mașină? Automobilul și caracterele sexuale secundare 33. De ce reclamele arată uneori modele de automobile care seamănă cu ființele umane? Antropomorfismul în publicitate 34. De ce sigla „Publicitate” care precede mesajele publicitare este uneori scrisă cu monede? Bani, amorsare comercială și individualism 35. De ce ritmul imaginilor este crescut în reclame? Frecvența imaginilor și stimularea memoriei 36. De ce aveți chef să cumpărați o pizza după publicitatea de seară? Senzația de foame și capacitatea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
asociativă 43. De ce alegeți acest număr de telefon, și nu un altul, pentru a suna la Informații? Cântece, refrene și memorare 44. De ce o reclamă pentru haine arată păsări de mare? Emoțiile și amintirile 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Capitolul 4 Divertismentul 46. De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
controlată. Nu o îndreptăm spre ce vrem noi, ne este impusă de camerele de luat vederi. De altfel, privirea este deformată, deoarece reportajele acordă o mai mare importanță anumitor teme, în funcție de disponibilitatea informației, de hotărârile luate în redacție, de contractele publicitare. Credulitate, angoasă și paranoia Din cauza acestui spectacol continuu și agitat ne schimbăm noi înșine, dovedind o credulitate totală. Experimentele au arătat că în momentul în care informația devine prea rapidă, creierul uman are tendința să o considere, din ce în ce mai mult, adevărată
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
judecate mai favorabil. Efectul simplei expuneri a multiple aplicații. Mass-media, expunând publicul în mod repetat la anumite produse, creează o opinie pozitivă legată de aceste produse. Evident, același lucru se întâmplă în publicitate (producătorii care reușesc să cumpere numeroase spații publicitare beneficiază de rezultate mult mai avantajoase, din cauza efectului simplei expuneri), dar și în organizarea marilor evenimente sportive (campania de sensibilizare pentru Cupa Mondială la rugby, în octombrie 2007, dusă de mass-media a fost un adevărat o lovitură menită să atragă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o reclamă în care bărbații alergau în pantaloni scurți după o mașină? Automobilul și caracterele sexuale secundare 33. De ce reclamele arată uneori modele de automobile care seamănă cu ființele umane? Antropomorfismul în publicitate 34. De ce sigla „Publicitate” care precede mesajele publicitare este uneori scrisă cu monede? Bani, amorsare comercială și individualism 35. De ce ritmul imaginilor este crescut în reclame? Frecvența imaginilor și stimularea memoriei 36. De ce aveți chef să cumpărați o pizza după publicitatea de seară? Senzația de foame și capacitatea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
asociativă 43. De ce alegeți acest număr de telefon, și nu un altul, pentru a suna la Informații? Cântece, refrene și memorare 44. De ce o reclamă pentru haine arată păsări de mare? Emoțiile și amintirile 45. De ce vă încântă un clip publicitar care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Creierele influențate Într-o lucrare apărută în 2004 sub numele de Les Dirigeants au pouvoir (Conducătorii la putere), Patrick Le Lay, președintele-director general al primului canal televizat francez, a dat
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Creierele influențate Într-o lucrare apărută în 2004 sub numele de Les Dirigeants au pouvoir (Conducătorii la putere), Patrick Le Lay, președintele-director general al primului canal televizat francez, a dat următoarea declarație care a rămas în anale: „Pentru ca un mesaj publicitar să fie perceput, creierul telespectatorului trebuie să fie disponibil. Scopul emisiunilor noastre este sa-l facă disponibil: adică sa-l distreze, sa-l destindă pentru a-l pregăti, între două mesaje. Ceea ce vindem la Coca-Cola este timp disponibil al creierului
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în mass-media în sens larg, după cum vom vedea mai departe - este, prin urmare, arta de a „permeabiliza creierul uman” pentru ca informațiile să se imprime cât mai eficient. Însă cum pot programele televizate să „pregătească” telespectatorul pentru a îngurgita conținutul paginilor publicitare ca o sugativă care se impregnează cu cea mai mică picătură de cerneală? Această problemă preocupă foarte mult publicitarii, dar ar trebui să ne intereseze și pe noi, în calitate de consumatori de media. Cum este influențat creierul nostru de paginile de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pentru ca informațiile să se imprime cât mai eficient. Însă cum pot programele televizate să „pregătească” telespectatorul pentru a îngurgita conținutul paginilor publicitare ca o sugativă care se impregnează cu cea mai mică picătură de cerneală? Această problemă preocupă foarte mult publicitarii, dar ar trebui să ne intereseze și pe noi, în calitate de consumatori de media. Cum este influențat creierul nostru de paginile de publicitate și de programele care le precedă sau le urmează? Ce păstrează din afișele pe care le vedem din
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a început să se facă apel la motivele inconștiente și viscerale ale populației. Dacă cetățenii nu aveau nevoie în mod „obiectiv” de un automobil mare, aveau nevoie afectiv. Și acest afect este stimulat prin mijloace puse la dispoziția noilor campanii publicitare. Primul motor al consumerismului: invidia. Am văzut astfel apărând noi sloganuri. Acestea nu mai spuneau „Noua berlină X sau Y vă aduce confort și siguranță”, ci „Știați că este indispensabil să aveți berlina X sau Y? Ați verificat dacă vecinul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
are deja berlina X sau Y?”. Aceste mici remarci stimulează ceea ce psihologii numesc astăzi „compararea” socială: ființa umană poate fi tentată foarte ușor să se compare cu vecinul său pentru a-și reafirma statutul social. Odată mecanismul pornit de către forța publicitară, este dificil să-i reziști. Mai târziu a fost experimentate alte mecanisme: manipularea gândului cititorilor sau telespectatorilor ca să „uite” că o berlină mare consumă mai mult carburant decât una mică și să se concentreze asupra senzației de dominare pe care
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dimpotrivă, cum să ne ferim de mesajele pe care le transmit. În primul rând, privind în jurul nostru, văzând că reclamele pentru automobile folosesc întotdeauna noțiuni de dominare și de rivalitate socială, că dietele pentru slăbit fac același lucru, iar genericele publicitare determină atitudini egocentrice prin simplu fapt de a prezenta cascade de bani și dorința de a poseda, după cum arată studiile psihologice publicate în cele mai bune reviste științifice internaționale. Apoi, informându-ne despre ceea ce se întâmplă de cealaltă parte a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
arătat un alt experiment. Voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 31 de ani au vizionat programe televizuale (serialele folosite erau „Sex and the City” și „Malcom” - aventurile comice ale unui băiețel supradotat). În fiecare program era intercalat un calup publicitar cu conotație sexuală (de exemplu, un clip publicitar pentru un gel de duș, în care apăreau poziții lascive) sau fără conotație sexuală (reclamele pentru alimente). La încheierea vizionării psihologii au cerut participanților să-și amintească detalii ale reclamelor. Rezultatele au
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
între 18 și 31 de ani au vizionat programe televizuale (serialele folosite erau „Sex and the City” și „Malcom” - aventurile comice ale unui băiețel supradotat). În fiecare program era intercalat un calup publicitar cu conotație sexuală (de exemplu, un clip publicitar pentru un gel de duș, în care apăreau poziții lascive) sau fără conotație sexuală (reclamele pentru alimente). La încheierea vizionării psihologii au cerut participanților să-și amintească detalii ale reclamelor. Rezultatele au arătat că în general își aminteau mai greu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
prea importante și acaparează toată atenția. Este de asemenea un factor de tensiune și de așteptare: prea stimulat de imagine de natură sexuală, telespectatorul nu are probabil nici un chef să rețină numele mărcii. Concluzie Experimente din ce în ce mai numeroase în psihologie permit publicitarilor să precizeze care sunt condițiile ideale pentru memorarea unui program publicitar. O astfel de cunoaștere ar trebui să conducă progresiv la interacțiuni mai subtile între direcțiile de programe și birourile de marketing ale marilor companii. Prins în mijlocul acestora, telespectatorul nu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de tensiune și de așteptare: prea stimulat de imagine de natură sexuală, telespectatorul nu are probabil nici un chef să rețină numele mărcii. Concluzie Experimente din ce în ce mai numeroase în psihologie permit publicitarilor să precizeze care sunt condițiile ideale pentru memorarea unui program publicitar. O astfel de cunoaștere ar trebui să conducă progresiv la interacțiuni mai subtile între direcțiile de programe și birourile de marketing ale marilor companii. Prins în mijlocul acestora, telespectatorul nu are decât o singură soluție: să se documenteze asupra acestor fenomene
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
afirmarea de sine mai ales pentru bărbați. Berlinele luxoase, coupé sport sau - cum e la modă mai nou - impozantele vehicule 4X4 sunt asociate uneori, în mod explicit, în reclame cu seducția sau cu fantasma de dominare masculină. Astfel, un clip publicitar pentru marca Volvo arăta, în 2007, un bărbat la volanul mașinii sale adoptând atitudini virile și purtând ochelari de soare și haină de piele. La sfârșitul reclamei apărea următoarea frază: „Cu ea am impresia că sunt un bărbat adevărat”. Poate
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]