3,386 matches
-
asta cu tot cu puișori va fi a ta! Să ai multă grijă de ea, tot timpul! I-am mulțumit cu o îmbrățișare și i-am promis solemn că voi avea grijă mereu de ei, ca de ochii din cap. Noi aveam puse câteva cloști la clocit în tinduța de la bucătăria de vară și a rămas ca Oltea să aibă grijă în continuare de ele. Eu aveam de-acum cloșca mea și nu mai puteam să mă ocup și de altele... Când s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ultimele luni se rezumaseră la strigătele gardienilor când erau scoși la toaletă, însoțite de apelativul 'banditule', erau reconfortate de căldura umană care îi întâmpina, iar rezultatul era că marea majoritate se confesau colegilor de suferință. Detaliile obținute astfel de către cei puși să îi tragă de limbă pe nou-veniți erau folosite mai târziu în torturi, pentru a-i forța să facă mărturisiri complete, sau constituiau pur și simplu motivația schingiuirii lor. De foarte multe ori, cei care îi întâmpinau pe nou-veniți erau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
foști colaboratori direcți de-ai săi. Enumeră câteva dintre torturile la care au fost supuși: obligați să soarbă mâncarea fierbinte, bătuți individual, într-un crescendo continuu, întrucât echipele de agresori erau mereu schimbate sub pretextul că nu știau să bată, puși să frece podeaua sub greutatea unui bătăuș în cârcă. Popa l-a avut în fața sa la acest supliciu pe Romeo Proistosescu, căruia îi curgea sânge din cap, astfel că Popa ștergea încontinuu dâra lăsată de acesta. A doua zi au
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Reforma din ’45 ar trebui să fie anexată puterii comuniste ? A.M.P. : După părerea mea, s-ar fi întâmplat oricum, ca și după Primul RĂzboi Mondial. Apoi conflictele cu oamenii care erau băgați în casele altora sau marginalii de la sate puși să-i reprime pe gos‑ podarii de frunte ; câte și mai câte situații care, natural, n-ar fi existat. Deci erau tot felul de mecanisme de a diviza societatea și de a învrăjbi diferite categorii sociale unele contra altora, dușmănii
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la începutul anilor ’90, noi parcă plăteam mai bine un ministru. Și era un statut ceva mai înalt. Acum a fi ministru a ajuns să fie un job pentru juniori. Plata este extraordinar de proastă. Miniștrii au ajuns niște oameni puși să răspundă la comenzile unor grupuri de interese și să distribuie contractele de stat și diferitele favoruri la ordinul partidului. Și această situație evident că nu va atrage niciodată oameni de valoare, cei care se duc rezistă câteva luni. Din
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
că omul era excepțional. S-a dus, de altfel, înapoi la Comisie și a avansat cât se poate de repede. El venise hotărât să reorganizeze sistemul. Nicio șansă nu i s-a dat ! Ce sunt de fapt miniștrii ? Niște oameni puși acolo să extragă din sistem și să returneze tuturor celor care au investit în timpul campaniei electorale, celor din piramidele acestea care sunt partidele. Dacă în subsidiar pot să mai rezolve și niște promisiuni electorale, să-i mai voteze lumea, foarte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
singură sau în relație cu UE. Aș propune să încheiem cu România într-un context geopolitic mai larg. Rusia se apropie din nou de frontierele noastre. Am citit recent însemnările de călĂ‑ torie Anii de antrax - cartea dumneavoastră netermi‑ nată, pusă deoparte, poartă marca inconfundabilă Alina Mungiu-Pippidi. E, deopotrivă, a scriitorului, dar și a gânditorului politic. Cred că va avea mare succes și impact atunci când o veți lansa. Sunt mărturii despre cele văzute în lume, comentate la un nivel intelectual foarte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la tot ce se poate imagina: picătura chinezească, ținutul cu capul în soare pînă cădeam, sărarea excesivă a mîncării urmată de lipsirea de apă. Repet, aceste lucruri le-au făcut niște deținuți cu alți deținuți! Au fost și dintre aceia puși să-și mănînce, din gamelă, propriile fecale. O minte sănătoasă nu poate crede că a existat așa ceva în temnițele comuniste din România. Acesta a fost "fenomenul Gherla". Cei care au suferit mai mult au fost oamenii de valoare și preoții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
liber imaginației. Întreaga lume artistică, de la scriitori la cântăreți și actori, de la sculptori la marii pictori care începeau să devină cunoscuți pe plan internațional, era în doliu. Teatrele erau închise, restaurantele nu aveau program de concerte, porțile expozițiilor aveau lacătul pus, iar în sălile școlilor, liceelor și facultăților, doar așezarea prafului era singurul semn de viață. Copiii cu ziare nu mai strigau în acele zile titlurile la trecători, se știa că toate știrile erau dedicate suveranei. Detaliile pelerinajului de la Peleș, sosirea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fost membru în „Biroul populației“, fost abonat la „Societatea de gaz și electricitate“. Odată cu fumul negru înălțat, au răsunat Îți mai aduci aminte, doamnă, Iubesc femeia, Pe boltă, când apare luna sau Cruce albă de mesteacăn, prima sa baladă, com- pusă încă din liceu. S-a cântat, s-a dansat și s-a petrecut așa cum probabil și-ar fi dorit și Fernic, care dacă ar fi fost printre ei cu siguranță ar fi spus niște glume deocheate și poate că ar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și a interpretat roluri principale În numeroase filme a fost doar o abatere măruntă și oarecum anecdotică de la regula comunistă a unei puteri personale manifestate cât mai impersonal. Oficial, instanța supremă rămânea partidul. Odată cu Ceaușescu, instanța supremă a devenit familia, pusă, chiar oficial, Înaintea partidului. Inițial, Ceaușescu a moștenit doar funcția de lider de partid. I-a adăugat-o În 1967 și pe cea de președinte al Consiliului de Stat. În 1971, a devenit primul președinte al României (ceea ce Însemna transformarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
directoare În scopul de a-l ajuta pe d. Nichita la alcătuirea acestui Anuar. Ce Însemnează anuar? Publicarea situației anuale a unei școli. Eu scoteam așa ceva ca director al Șc. Normale, Pregătitoare etc. Dacă nu s-a scos anual, deși pusă suma necesară În buget, aceasta s-a datorat neglijenței. Se pun Întrebările: 1) Dl. Nichita Îl mai scoate?; 2) Dacă Îl scoate, nu are nevoie de materialul trimis de mine, sau l-a folosit și de aceea d-na directoare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că nu se sărbătoresc cei 50 ani ai Liceului No. 2. Sunt, se vede, interese obscure ale unor persoane, care n-au jucat un rol prea onorabil În lupta pentru Înființarea acestei școli și care se tem să nu fie puși - direct sau indirect - la stâlpul infamiei, cum ar merita. N-aveam de gând s-o fac, dacă mi se dădea și mie rând la cuvânt, căci nu aș dori În nici un fel să umbresc frumusețea sărbătoririi. Vreau Însă - fie că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Ar fi bine să se ducă la Ascar. Mi-a scris În treacăt, ceva despre inima sa, dar nu, că ar fi ceva grav. Dragă domnule Dimitriu, te rog să mă ții În curent cu starea sa și cu diagnosticul pus. Da, am rămas, pot spune, singurul cunoscător al lb. germane medievale, În orice caz și cel ce poate traduce În versuri. Am oferit o Antologie a minnesängerilor editurii „Univers” și directorul Romul Munteanu mi-a dat... făgăduieli. Am vrut să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
au stat de dimineață până pe la 5 p.m. Mi-au făgăduit solemn, că te vor susține, dragă domnule Dimitriu, În orice Împrejurare. (O remarcă: fotografia cu Iorga - masă la Hârtop, unde e și mama Lovineștilor, susțin că e prea jos pusă (...). Ați mărit-o? Puneți-o, vă rog, la un loc ceva mai sus, ca să le satisfacem dorința. Vor colabora la „Mărturii” și va sta și pe capul lui Horia L. să scrie ceva. Știți adresa d lui Ciopraga? L-aș
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un colț de șemineu, unde scria pe genunchi. Pe masa rotundă din centrul odăii am zărit două cărți: Jules Verne, L’ Ile mistérieuse (o ediție Hetzel), și un volum Pascal din seria Pléiade - doi autori favoriți ai proprietarului de la Malagar, puși unul lângă altul pentru a sublinia, probabil, această relație privilegiată. Biblioteca, pe ambele părți ale ferestrei, burdușită cu cărți și reviste, mărturisește azi despre o lume dispărută, contemporană cu avatarurile scriitorului. Alte obiecte evocând universul Mauriac: un desen de Wilmart
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
că se poate să descoperim calea românească proprie, independentă de Europa civilizată, nu numai că sunt cultivatori de iluzii, dar sunt oameni periculoși, lipsiți de orice urmă de patriotism. Nici în cele mai negre coșmaruri să nu ne imaginăm România pusă să tragă la o căruță care s-a sfărâmat o dată. A doua oară s-ar putea să ne fie fatal. Interviu de VASILE GÂRNEȚ Chișinău-Brașov, iulie 2000 Chingiz Abdullayev (Azerbaidjan): „Romanul detectivistic, pe care îl profesez eu, este genul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Croh” s-a strâns înfrigurat în pardesiul lui și s-a despărțit iute de mine!...Ă Iată exemple care se pot multiplica în varii domenii de activitate socială, de „confuzii de opinii sau chiar de credințe”. De fapt, problema trebuie pusă simplu și cu o anume directețe: când crezi într-o idee sau un sistem politic - cum au făcut-o comuniștii sau troțkiștii de la Paris, până târziu, prin anii ’60 sau intelectualii de stânga din România, după căderea lui Antonescu și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
târziu. Zice că nu poate dormi noaptea, și stă în locu-i între capete cărunte de colonei și maiori cari clipocesc de somn, pe când ofițerii tineri, la capete de mese, nu mai pot, ca niște strâjnici cari-și mușcă frâul nou pus. Generalul vede și înțelege prea bine ce se petrece în jurul său; zâmbește și se face că nu pricepe nimic. Își bate joc de toți și șade câte odată neclintit la masă până ce cu toții încep a geme înnăbușit, până ce la toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
S-ar putea spune că instituția aceasta are atâtea înfățișări câți inițiați. În orice caz, el personal s-a putut convinge că la noi nu era nimic din asemenea alegații; din contra religia și Dumnezeu au fost în primul rând puse și onorate. Nu putem tăgădui asta; a arătat totuși că instituția ar fi o zădărnicie. Se poate și asta, ca toate cele omenești. Că asta ar fi constituit "o scădere" pentru scriitorul M. S. I-am răspuns că voi lămuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zice contele; nu-i decât un poet. A! intervine Pinon, de vreme ce calitățile au fost făcute cunoscut, pot trece eu întăiu. Și intră în salon. Academia franceză spunea Voltaire e o tagmă în care se primesc oameni cu titluri sau sus puși, sau prelați, sau magistrați și medici, și din când în când și scriitori. Ce deosebire între un taur și un bou? întreabă o fetiță. Mare deosebire. Cel dintăi e tată; al doilea e unchiu. Domnul G. se ducea de douăzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
el ia cu asalt orașul cel de lemn, îngrădit cu o îngrăditură din leasă, dându-i foc, deodată, din trei părți, (iar) de amândouă părțile se înalță foarte mare strigăt și zarvă. Valahii, împrăștiind focul prin oraș, intră înlăuntru; focul pus le oferea amândurora, prin noaptea cea oarbă, atâta lumină, încât să se lupte foarte bine. Are loc mare măcel, mai întâi la poartă, apoi pe căi și pe la răscruci; lupta se încleștează cu asemenea avânt, de amândouă părțile, încât părea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
răchit'/ Găsi leul adormit” (Coconi - Ilfov). Efortul îndelungat și încununat doar la apus apare și în confruntarea propriu-zisă cu ipostaza zoomorfă a haosului: „Se luară a doua oară,/ Zi de vară până-n seară/ Când fu aicea-n cap de seară,/ Pusă june pe leu josu,/ Cum mi-l pusă zgardă-i pusă” (Petreni - Hunedoara). Eroul trebuie să încheie un ciclu solar pentru a fi consacrat, slăbirea forțelor leului la apus conotând încărcătura solară a bestiei. „Soarele călătorește pe un leu până la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și încununat doar la apus apare și în confruntarea propriu-zisă cu ipostaza zoomorfă a haosului: „Se luară a doua oară,/ Zi de vară până-n seară/ Când fu aicea-n cap de seară,/ Pusă june pe leu josu,/ Cum mi-l pusă zgardă-i pusă” (Petreni - Hunedoara). Eroul trebuie să încheie un ciclu solar pentru a fi consacrat, slăbirea forțelor leului la apus conotând încărcătura solară a bestiei. „Soarele călătorește pe un leu până la amiază”, dar aici fiara reprezintă o ipostază a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a se neftina, sugerează o conversie cromatică în planul animalier, culoarea cerbilor amintind de negrul sepulcralindiciu al șederii pe lumea cealaltă - dar și de vegetație. Răspunsul fiilor la rugămintea tatălui să revină în mediul matern (mama îi așteaptă cu masa pusă și pahare pline) certifică apartenența lor totală la dimensiunea neîngrădită a ființei: „- Drag tăicuțul nostru,/ Du-te tu acasă/ La măicuța noastră,/ Că coarnile noastre/ Nu intră pe ușă,/ Făr’ numai prin munte;/ Picioarele noastre/ Nu calcă-n cenușă,/ Făr
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]