3,728 matches
-
din paie, se ițeau, cu torți de nuiele, cîteva damigene. Un bătrîn cîrligat ca un semn de întrebare îmbrățișase polobocul. Părînd adormit, din cînd în cînd căruțașul lălăia. Singur calul se îndemna în ham. La primărie mirosea a vraiște și pustiu. Împinsei cîteva uși, ca să descopăr în spatele uneia, pe care scria „Vicepreședinte” un ins așezat pe scaun. Cu aer absorbit, își deșirase în față fluierele de la picioare, cu pantalonii suflecați peste genunchi și labele băgate în colțuni. Părea că le supraveghează
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
să plec de bunăvoie. Pur și simplu, lucid și calm, mi-am dat seama că am pierdut totul și că, pe zi ce trece, Încep să mă plictisească urâțeniile pe care le Întâlnesc din ce În ce mai des. În perspectivă nu văd decât pustiu și nu vreau să-l străbat cu pasul, nu vreau să ajung să-mi fie silă ori să mă las sufocat de deznădejde. Încerc să comit un suicid senin și Împăcat. Să pun un punct final. Să-l Înfrunt nițeluș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ai rămas la țărm, uitată și singură de‐aici‐nainte, Nu pentru tine plângi deodată, În rugăciunea ta fierbinte. Durere, grijă, se destramă Când ne reverși o mângâiere. Ești Joia Patimilor, mamă, și sfânta zi de Înviere. Tu care luminezi pustiul și pentru noi oprești furtuna și‐ au răstignit odată fiul: Tu ești jertfită - ntotdeauna. Măreață, sfântă, fără teamă E jertfa ta făr‐de răsplată. Pământul dă , dar cere, mamă, Tu dai și nu ceri niciodată! O, pentru toți care te
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
n lume și mereu vom declama Acest frumos nume, „Mama” Iași, 28.03.1983 PENTRU CORNELIA ‐ SOȚIA MEA, MAMĂ șI BUNICĂ: De ziua nunții tale‐ ți scriu ( La 24.02.1946 a fost nunta ) Afară‐ i iarnă grea și e pustiu în vie. Pe geamuri s‐ a depus perdea cu flori de gheață. Cornelia, să nu ai inima pustie Atâta timp cât eu mai sunt încă în viață. 148 Să vii încet voioasă, aproape, lângă mine, Cu dorul cel dintâi și zâmbetul pe
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
profunde poate, Mai arzânde, mai pline de văpăi, Dar dorul de mamă din toate, E dorul din lume, dintâi. (Din „La cumpăna anilor”, Editura Agerpress, 20 08) Octavian Goga (1881 ‐ 1938) Poet și dramaturg, publicist de talent (Strigăt e în pustiu, 1915, om politic cu oratorie de dreapta, șef de parti d și ministru în guverne diferite. „Fapt mai puțin obișnuit, momentul culminant al poeziei lui Octavian Goga îl constituie volumul de debut (Poezii, 1905) care îl exprimă pe poet atât
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
morții toți De când există‐ n lume omenire, Ar trebui să stai și să socoți 282 Zile și nopți fără contenire. Dacă‐ntr‐ o zi și‐ar părăsi mormântul Plini de mânie, răzvrătiți și crunți, Mulțimea lor ar copleși pământul, Acoperind pustiuri, mări și munți. Ar fi atunci ca‐n vremea de apoi... și‐ am fi cu toții pedepsiți amarnic Fiindcă glasul morților în noi A răsunat d‐ atâtea ori zadarnic. Nu ne‐ ar feri de iureșul cumplit Nici tunuri, nici cetăți, nici
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
egumăn mănăstirii Sfântului Ioan Zlataust, și cu tot soborul” din 7 iunie 1706 (7214), ai să afli că prea cucernicii părinți au vândut lui Ioan Mischici săhăidăcariul “un loc de niște dugheni ce este pe Podul Vechiu de atâția ani pustiu și loc băltoc, neavând nici un folosu de pe dânsul”. L-au vândut “în 60 de stupi”. Frumos! Nu? --Să nu te pui cu păzitorii celor sfinte, boierule! --Dacă zici tu, nu m-oi pune. --Când îi să ai noroc, ai și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a îndemnat gândul de veghe. “Pentru tine e simplu ca bună ziua. Tu nu ai auzit ce a spus călugărul când am plecat de pe malul iazului? Sau dormeai? Da’ ce îți cer eu ție ajutor? Asta înseamnă ca și cum aș predica în pustiu precum Moise”. “Ia seama cum vorbești, căăă...” “Că ce? Te superi? Ia să fii tu în locul meu și atunci să te văd .” Dacă sunt cu tine, nu înseamnă același lucru?” “Înseamnă și nu tocmai... cine va da ochii cu neprevăzutul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
scene mai mari cu momente din viața Mântuitorului Iisus Hristos. Astfel, în partea dreaptă, după Apostolii la judecată urmează: Întâmpinarea Domnului, Nașterea lui Iisus Hristos (în colțul de sub pandantivul mare), cu toate elementele iconografice tradiționale și Ispitirea lui Iisus în pustiul Carantaniei, care ilustrează cele trei ispite. În partea stângă a scenei cu Apostolii la judecată sunt: Botezul Domnului, în care alături de Iisus Hristos și Ioan Botezătorul apare și un înger; Schimbarea la față, redată în cele trei momente succesive: urcarea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în anul 1863. În anul 1864 mănăstirea în urma secularizării, a trecut sub administrația Mitropoliei Moldovei și Sucevei. La 26 august 1865 „la Cetățuia s-au mutat Arhivele Statului din Iași, care au ocupat casele domnești, deoarece în mănăstire domnea liniștea pustiului, care a dus la dispariția oricărei activități culturale. Monahii care făceau slujbele și își duceau aici nevoințele plecaseră în alte mănăstiri”<footnote Arhivele Statului din Iași, Mănăstirea Cetățuia, Dosar nr. 147/ 1963, f. 53 footnote>. Câteva date despre viața unor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cineva de el? Priveam luna. Își trăsese un văl cenușiu peste față arătându-se solidară cu suferința mea. După mulți ani, m-am întors în paradisul copilăriei mele să-mi plâng plecații, prea mulți și prea devreme. Satul mirosea a pustiu și a moarte... Aud ecouri... glasuri cristaline de copii. Refac drumul spre iaz. Apa mă privea nepăsătoare ca pe o străină... O, biet chip sluțit de nebunie, ale cui păcate ancestrale le-ai purtat pe umeri-ți masivi și cum
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Motorul meu bătrân a început să fornăie. E tare de treabă noua asistentă. Și îmi vorbește cu drag despre mignona mea prietenă cu care mă mai contrez pe teme religioase, dar de a cărei prietenie sinceră mă bucur aici, în pustiul ăsta de lume. Îl privesc bucuroasă cum își îndreaptă pașii hotărât spre locul de unde va cumpăra stropi de sănătate. Ajung la școală. Forfotă mare. Doamne, este sărbătoare. E prima serbare de opt Martie pe care o organizez. Am pregătit o
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mâncat privind În gol. Mi s-a părut că am auzit-o pe mama oftând, dar eram prea Înnebunită să nu Întârzii ca să Îmi mai pese. Am fugit tot drumul către studioul de balet. Afară era Îngrozitor de frig și de pustiu. În timp ce picioarele mele, aflate În cele mai incomode cizme cu toc, mă implorau să mă opresc, m-am gândit cât de mult uram iarna. Totul era rece și trist. Totul, până și eu. Am ajuns cu două minute Întârziere la
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
ăștia afurisiți sunt toți la fel! începu alt zidar. Cred că dacă au bani și merg la colegiu, pot să-ți comande ce să faci. La toți le-ar prinde la marele fix o bătaie sănătoasă. Le-ar face un pustiu de bine. Wilt medită asupra implicațiilor caftelii ca parte componentă a educației intelectuale. După experiența lui din noaptea trecută, era înclinat să considere că era ceva adevărat aici. I-ar fi plăcut să caftească jumătate din gașca venită la petrecerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
al Asociației deficienților. Spiritul eticii și echității socialiste. Lupta pentru pace și extinderea relațiilor externe. Testarea elevilor deficienți. Cerințele economiei socialiste. Protecția muncii. Expoziția de fotografii la Jubileul Asociației. Integrarea în muncă a deficienților. Omagiu conducătorului iubit...“ Ațipire, moleșeală și pustiu și acreală leneșă, leneșă. Ar fi pus palmele pe un zid sacru, să-i simtă răceala, apoi să întrebe: „Suntem noi mai răi ca alții?“ și să aștepte ecoul, ecoul vorbelor deșarte. Da, și-ar fi lipit palmele împreunate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
popularizată. Parcă recita, scârbită, un text, vedeta Veta. Auzi, Veta!... „Un câine mut, dar care aude foarte bine. Inițial, un câine obișnuit, domestic. Pe marile întinderi australiene s-a sălbăticit și s-a înmulțit rapid. O fiară feroce. Făptură a pustiului. Nu latră, pândește prada fără a face zgomot, într-o tăcere perfectă...“ Veta își urmărea auditoriul cu severitate și neîncredere, deloc convinsă că merita să se ostenească și nerezistând, totuși, se părea, plăcerii de a instrui. — O ferocitate neîntâlnită nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și bocancii blindați, lovind ritmic caldarâmul. Întunericul scrâșnește, țâșnesc rafale de lumină. Tablă roți șuruburi lovite, zgomot de start enorm și infirm. Namila se urnește din loc, farurile se leagănă în oceanul negru și gros. Camionul olog, umple cu zgomot pustiul, o uriașă sălbăticiune beteagă, avansând nesigur, defrișând bezna, felii felii. Dunga unei streșini ruginite. Lăzile mari de gunoi. Ghidonul unei biciclete. O ușă, mătura rezemată de topor, în pragul ușii. Altă ușă: statuia. Statuia lucește scurt, cât să clipești. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
suite americănește pe scaun, capul în tavan, ochii închiși, Tolea nu părea că aude. Medita, calcula, rememora? Alunga, ca pe niște sâcâitoare insecte de sezon, veștile alarmante. — Poftim! Auzi, pretexte... Câinii și pisicile urmând a trăi, unde, în pădure, în pustiu? Ce zici, nu-i bine scris? Auzi, auzi, exclusiv în păduri, în vârfuri de munți și pe recife oceanice. Ce-o fi aia recife? Da, e tare, articolul e tare. Cum de l-o fi publicat... Clipă de sastiseală, cind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mă ocup au avut un rol decisiv, care poate fi imaginat, în existența omului obișnuit. Uite, să recapitulăm cele câteva zile dinainte de invadarea Poloniei...“ Nu mai puteai continua multă vreme zborul prin nori. Erai obligat să arunci o privire spre pustiul pământesc, să zărești, undeva, în forfota de furnici turmentate, un ac arămiu, cu gămălia ruginită, să recunoști statura unui bărbat, oho, chiar pistruiatul, lunganul nostru amic Matei Gafton care se legăna în ritmul frazelor, la doi pași de ascultătorul apatic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fapt, tremurul zidurilor și al pământului îi intrase în fibră, dar nu, nu era ispitit să se alăture acestor bătrâni implorând mila Domnului și nici nu voia să rămână sub vreun acoperiș, oricare ar fi fost, prefera să hoinărească prin pustiul nocturn al orașului. Erau atât de concentrați, deopotrivă în ei înșiși și la vocea crainicului de departe, nici nu vor observa când trage, încetișor, ușa după el. Se prinse, cu dreapta, de bara scării. Talpa groasă a pantofului pe prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
care să răzbune amânări și interdicții. Terapia turbării, eliberarea, da, plăcerea desferecată, desfrânată, câinoasă, care să vindece oroarea de propriul trup înstrăinat și de numele înstrăinat și de sufletul înstrăinat în lumea înstrăinării. Dum-dom-dom-dom-dum, Dominic și ri-ri-rina, roșcata rabiată. Cadența pustiului, dom rina, domirina, dum dom ri rina, domiri, până la stingere. Letargici apoi, pacificați, întinzându-se unul lângă altul și depărtându-se unul de altul, goliți, obosiți, sătui. Dorul de Irina reveni, cu adevărat, abia acum, în sfârșeala separării. Noaptea isterică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de pașii nervoși ai hahalerei. Leul în mijloc: prezentul feroce, dominator. În dreapta, câinele slugarnic: rânjetul ipocrit al viitorului, care vrea să fie pe placul tuturor, benevolente, benedictinus. În stânga, lupul: trecutul devorat, devorator. Monstrul tricefal, domnule!, cum l-au propus egiptenii pustiului și ai Nilului. Renașterea, da, renaștererea europeană, europeană, domnule, renașterea noastră europeană a introdus șarpele. Șarpele, spirala timp. Corpus serpentinum... monstrul tricefal capătă trupde șarpe. Nu mai este oroarea făcută să sperie, nu, nu, monstrul își recapătă dimensiunea reală, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
când oare s-a schimbat zodia, egalizând totul, când s-a statornicit cenușiul sleit și orb? Sufocare, larvă care nu poate ieși la țărm... se dislocaseră toate și lunecaseră în hău și se pierduseră în cerul gros, fără cer, al pustiului. Încă mai purta, pe ultimele trepte ce urcau dinspre tunelul de lumină al metroului spre gura beznă astrăzii, zâmbetul copilăresc. Bucuros să reintre în marea noapte a însingurării. Durere fericită, o clipă, cât mai durăm, o clipă, atât. Întuneric. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
unul ca el, ca mine, ar trebui să pot atâta lucru. Anatol Dominic Vancea implicat? Fanfaronul, gogoașa, palavragiul cabotin? Tot provocând, magnetizând, doar-doar va declanșa mișcarea, brambureala, ciocnirea, scânteia de pornire? Orașul stins, acceptând noaptea. Clădiri și străzi moarte în pustiul nocturn. Nici o arătare, nici o inimioară fraternă. Rareori, se auzeau pași. Rondul de noapte, patrulele Utopiei, cadența leneșă a santinelelor mizeriei. Brusc, întunericul scrâșni. Brusc, rafale de lumină. Farurile, scrâșnetul mașinii, tablă roți șuruburi, un autobuz gol, hodorogit, bălăbănindu-se turmentat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu există. Ceea ce nu înseamnă însă că jocul nu e plăcut. Trebuie să fii mort ca să nu-ți placă să vorbești despre astfel de lucruri fantastice și ce loc mai bun pentru asta decât o coamă de deal din mijlocul pustiului tăcut din New England? După masă, întineritul Stanley mă provoacă la o partidă de ping-pong în șopron. Îi spun că sunt cam înțepenit, că n-am mai jucat de mulți ani, dar nu vrea să accepte refuzul. Sportul are să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]