2,625 matches
-
de vorbe și de visuri”, simțim câte un abur sfios care adie dinspre trecut. Și o umbră blajina, cu surâs din alte vremi, trece nevăzut, neauzit, printre larma copiilor, pe holuri, prin clase, printre ferestre, pe lângă icoane. Numai vreo rază rătăcita din amurg îi iese în cale și-l recunoaște, murmurându-i moldovenește, cu glasul ei de miere: “Să ne trăiești, MariaTa”... Mihai Sadoveranu tace. Și zâmbește. Locul lui e pretutindeni și nicăieri. Dar Pașcaniului de azi și Colegiului Național “Mihail
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
cu atît e mai puternic vectorul simbolic care le leagă. Anecdotele mistice din mai toate tradițiile, ca și parabolele din Evanghelii își învelesc, de pildă, învățătura în straie de rînd, umile, de fiecare zi. Grăuntele de muștar, ca și banul rătăcit, căutat de o femeie, sînt simboluri expresive ale împărăției. întemeiată pe oglindire, logica simbolică lucrează după regula analogiei inverse : reflectă totalitatea realului într-un grăunte, tăria spirituală în conștiința slăbiciunii noastre, atotprezența divină într-un Străin care nu are unde
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai cu seamă în vremea așa-numitelor reevaluări. Judecînd retrospectiv, constatăm că evoluția noastră postdecembristă n-a fost atît de aleatorie pe cît se presupune. Au existat prealabile care ne-au condiționat pașii istorici în căutarea sinelui în mare parte rătăcit. Cu victorii mărunte și cu proliferarea îndoielii, cu eșecuri inevitabile în care ne-am inițiat, am parcurs un drum al căinței ce duce de la apatie în ale cărei ape gelatinoase ne-am anchilozat uneori la agonie, înțeleasă ca o formă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
voci, Ion Deaconescu Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție. Contribuții la o sociologie a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia Zece eseuri, Mihai Pricop
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Nihilismul, Franco Volpi O țară ideală, Iosif Țon Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție, Ion I. Ionescu Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia Zece eseuri, Mihai Pricop LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
așteptase până la exasperare realizarea. Cândva, îi destăinuise că numele de Ondine se inspira din opera wagneriană: tatăl ar fi dorit-o purtătoarea eroului înspre izbăvire, călăuzitoarea lui afară din învolburata nedeterminare. Cu alte cuvinte, Ondine era valul bun ce scoate rătăciții la liman. Așa se-înfiripase, în imaginația lui de părinte emaciat de ezitări, viziunea de larg consum a copilei angelice ieșind în calea temerarului navigator spre a-l conduce la țărmul unui destin mai bun. Căci Senda lui trebuia mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în neputință aflase mai mult decât și-ar fi dorit. Pentru că aspira la simpatia damnatului, se considera o fată curajoasă. IX Lumina ce răzbătea prin plafonul compact de nori de deasupra Rotterdamului nu divulga apropierea de sfârșit a dimineții; părea rătăcită rău de timp. Cu bâzâitul lor discret, tuburile de neon din biroul lui Ian trăgeau trudnic obiectele afară din semiobscuritatea înconjurătoare, imputabilă condițiilor meteo. În ținuturile septentrionale, teatrul de umbre se insinuează în chiar textura realității, în loc să rămână doar o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
deja prețioasa verigă în care, aparent, lumea valorilor mercantile îi ținea prizonieră partenera. În realitate, prezența bijuteriei la încheietura mâinii lui Ondine avea exact semnificația opusă. Ea îi înapoiase lui Ian toate cadourile primite de la el, în afară de acel ultim vestigiu rătăcit inițial printr-un fund de valiză și ulterior păstrat, pe undeva în semn de disculpare definitivă a bărbatului de eșecul legăturii. În interiorul rupturii lor găsise în sfîrșit un loc înșiruirii de seninătăți diamantine; simțea că muchiile incisive și necompromițătoare ale
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
locală, origine. Rică încremeni. La chemarea etorki, tot sângele i se refugie din prezent în amonte, înspre primii ani ai copilăriei petrecuți în Navarra natală cu familia lui adevărată. Rămase în urma lui, pe scaun, doar un strigoi exsanguu și stingher, rătăcit penibil în sublunar. Auzise cuvântul când mama lui îi povestea isprăvile cavalerilor medievali. Nu rămăseseră, după invazia maurilor, decât o mână de rezistenți neînduplecați, retrași în munți și atât de gata de ieșirea din turbulenta lume a viilor că moartea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
identitatea locului. Am rezistat la un registru întins de tânguieli ori răsteli, de la resemnarea mioritică fără mioare la ideologii create de analfabeți hiperactivi. Am închis ochii la postmodernismul unor oameni fără experiența modernității și am descurajat somnabulismul epistemologic al unor rătăciți cumsecade. M-am făcut chiar că nu văd stupiditatea unor eforturi deconstructiviste săvârșite pe buza prăpastiei. Am văzut carismatici locali fierbând împotriva foștilor comuniști basarabeni pentru a se arunca apoi la picioarele șleahtei comunisto-securiste din „țărișoară”. Citesc destul de regulat câțiva
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Todorov • O lume anapoda. Paradoxuri, mituri și crize în politica internațională, Mihai Baciu • O.k. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian • Rebecca și Rowena, William Thackeray • Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag • Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh • Simptome, Virgil Nemoianu • Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu • Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia • Zece eseuri, Mihai Pricop În pregătire: Omul cu trei aștri, Yvan Le Page LIBRĂRII în care puteți găsi
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
câmpul obrajilor parcă mai pronunțată, cu buzele tremurându-i, Împleticindu-se din genunchi dar și În cuvinte, coborât la statutul de om pitic, peste care pedeapsă lui Dumnezeu nu iartă, nici În ultima clipă. O spunea privirea și figură lui rătăcita, de animal hăituit, Încolțit, fugărit, Îngrămădit la limita explicațiilor... ic, un a adus, si mai și, la ăbușir ușescu nu i-au dorit moartea prin loiali ori mai puțin dinci Gestul lui Miron Cozma, ieșit din pușcărie, de a-l
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
este iritată de tăcerea captivei troiene înțeleasă ca dovadă de trufie (nu mai fi semeață), de incapacitate de a comunica (vorbește-o limbă necunoscută și barbară) sau de pierdere a rațiunii ( Desigur c-a înnebunit și că-și ascultă mintea rătăcită). Corifeul nu vrea să plece urechea la prevestiri : faima ta de ghicitoare o cunoaștem, dar nu avem aici nevoie de profeți. El nu înțelege tâlcul aluziilor Casandrei la crimele Atrizilor (după enigme, ai rostit oracole cețoase ; mă simt neputincios), sesizând
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a iscat porniri de nebunie. Hecuba se străduiește s-o împiedice pe fata ei să se poarte precum o bakchantă pradă delirului și reia analogia când Casandra țâșnește din cort cu torțe în mâini : năvălește către noi, ca o menadă rătăcită. Corifeul vrea să oprească dansul tinerei iraționale, gata să ajungă în tabăra dușmană : Fiica ta, regină, are mintea rătăcită. Nu poți s-o potolești ? Hecuba ar pune capăt elanului celei cuprinse de o smintită bucurie la gândul însoțirii cu Agamemnon
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
bakchantă pradă delirului și reia analogia când Casandra țâșnește din cort cu torțe în mâini : năvălește către noi, ca o menadă rătăcită. Corifeul vrea să oprească dansul tinerei iraționale, gata să ajungă în tabăra dușmană : Fiica ta, regină, are mintea rătăcită. Nu poți s-o potolești ? Hecuba ar pune capăt elanului celei cuprinse de o smintită bucurie la gândul însoțirii cu Agamemnon : Dă-mi torța, căci tu n-o ții drept, în razna ta înverșunată de menadă. Năpastele nu te-au
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pe care le confundă cu o scurtă întunecare a minții (vorbești ca dintr-o cumplită visare... gândul ți s-a rătăcit dintr-o dată, vestindu-ți-se numele lui Achile ? !) sau cu tulburarea pricinuită de emoția nunții (Gândul ți e necontenit rătăcit... Îți înțeleg șovăiala feciorelnică, dar nu ești mândră că însuși Achile, cel născut din Zeus, îți va fi mire ?) și o îndeamnă mereu Ifigenia, trezește-te ! (I 3). Când tânăra anunță că se va jertfi pentru cauza grecilor, Clitemnestra, care
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
între dorința de putere și dragostea de tată. El ar fi dorit să-și anuleze inumana pornire inițială de a o chema pe Ifigenia pentru a fi sacrificată (Am fost nebun, atunci !... Uitasem că sunt părinte și mintea mi-era rătăcită - I 2), dar își dă seama că nu mai poate împiedica o jertfă pe care i-o cere acum întreaga armată. Afecțiunea lui față de Ifigenia - dublată de un adânc sentiment de vinovăție - îl face să se revolte neputincios împotriva sacrificiului
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nouă crimă împotriva unui necunoscut, drept condiție a dezvăluirii drumului spre Kolonos, singura cetate dispusă să-l găzduiască. Încă înainte de a afla noua pretenție a zeilor, Oedip este reticent în a apela la ei. Convinsă că singura scăpare pentru cei rătăciți stă în bunăvoința divină, Antigona își îndeamnă tatăl să ceară sprijinul nemuritorilor : Zeii sunt puternici și drepți. Ei te încearcă. Supune-te încercărilor trimise de ei (I 1). Cu experiența catastrofelor trecute, Oedip rămâne însă neîncrezător în promisiunea actuală a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sacrificiul de la Aulis (scena 8). Mai târziu, ultimele cuvinte adresate de Oreste Ifigeniei înainte de a fi dus la moarte conțin o aluzie la aceeași fatalitate sângeroasă care apasă asupra Atrizilor : De trei ori blestemul casei lui Pelops cadă peste tine, rătăcito ! (scena 14). Corul caracteristic tragediilor antice este eliminat din lucrarea modernă, iar rolul reflecțiilor acestuia pe marginea acțiunii în desfășurare este preluat parțial de personajele implicate. De pildă, durerea exilului exprimată în lamentația femeilor din Grecia care alcătuiesc corul la
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
are fler în afaceri, după cum confirmă Spyros care încheie tranzacțiile cele mai reușite după indicațiile lui (III, p. 82). Cu toate că acum se bucură de autoritate deplină, eroul nu arată a fi fericit : e răvășit, are o figură descompusă, cearcăne, privirea rătăcită și pare mereu absent, cu gândul aiurea (III, p. 82). Omnisciența nu îi aduce vreo satisfacție și declară, dimpotrivă, cu o prefigurare, parcă, a viitoarei sale automutilări : Asta e nenorocirea : văd prea bine. Aș vrea să nu mai văd deloc
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
șine. Credeam că madam Segal s-a culcat." "Tocmai se culcase..." Duruitul continua și mai tare, înspăimântător, avansând spre demențial. Locotenentul făcu un pas spre ușă. Zgomotul încetă brusc. După o clipă, madam Segal, în cămașă de noapte, cu privirea rătăcită, apăru în prag. "Trebuie că am visat", spuse ea și, făcând stânga-mprejur, dispăru. În restaurantul gării, câțiva pescari stăteau la masă cu carafele de vin dinainte. Când îi văzură intrând, le cerură într-un glas să le cânte ceva
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
trebuie să plec..." Se îmbrățișară cu un nod în gât. Înnebunită, Lillișu se azvârli asupra locotenentului: "Ia-mă cu tine, Filip!" Cu neputință de potolit, se agăța de el cu forța disperării, voia să plece cu el, urla, cu privirea rătăcită și gura schimonosită. Grigore izbuti, nu ușor, să-l elibereze pe locotenent și s-o imobilizeze pe fată, înlănțuind-o cu brațele. Și în vreme ce ea se zbătea cu ultimele puteri, locotenentul, făcând un gest de dezolare, desprinse căpăstrul calului și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-mi stă capul la ziar! Arcadi a plecat fără o vorbă, am fost la ambasadă!" Noutatea păru s-o confirme pe Angela în ideea ei obscură. Îi întinse ziarul: "Are cu siguranță legătură cu evenimentele." Margareta îi aruncă o privire rătăcită: "Ce legătură?" Dar luă ziarul, citi și reciti. Era vorba despre ajutorul frățesc pe care poporul sovietic îl aducea poporului maghiar. Vocea îi deveni stridentă: "Și asta are legătură, ce legătură?" "Cuplul maghiar care a participat la o reuniune a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
apărut ca o pagină de revistă înflorată cu semne din memoria orașului care a fost. Imaginea vie însă era îmbrăcată, fie vară, fie iarnă, cu mereu aceleași veșminte și se strecura pe străzile întortocheate ca o fantomă continuu răcită și rătăcită, desprinsă parcă dintre filele de roman semnate de Hardy sau Thackeray. Poate de asta buzunarele-i erau pline de batiste albe, gata pregătite să-i absoarbă din veșnicul guturai și să-și șteargă ochii inflamați. Fie iarnă, fie vară, același
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
întemeiază esența de templu al ideilor și armoniei. Apoi, și nu în ultimul rând, de numele bibliotecii se leagă formarea multor generații de cititori, se leagă funcționarea altor instituții culturale, cât și de truda sibilinică a bibliotecarilor pierduți dar nu rătăciți, rătăciți dar nu pierduți printre rafturile din labirint. Aici, discursul cultural capătă coerență, marcând lungi perioade de deschidere spirituală, aici miile de volume îndeamnă la înțelepciune, cumpătare, meditație. În acele momente ne îndreptam gândurile spre iluștrii noștri înaintași, spre cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]