2,941 matches
-
se demonstrează că, ghidate de principiul alegerii raționale, cooperarea se poate dezvolta între state, fără un actor hegemonic 34. În cadrul ambelor principale curente de gândire realism și liberalism se poate discuta despre existența elementelor de raționalism, în sensul apelului la raționalitate în susținerea propriilor teorii. În dezbaterile problemei nucleare, raționalitatea a fost invocată, fie ca explicație pentru netransformarea Războiului Rece într-un conflict deschis, fie pentru deciziile luate la un moment dat, în situații critice, de liderii celor două superputeri (criza
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
se poate dezvolta între state, fără un actor hegemonic 34. În cadrul ambelor principale curente de gândire realism și liberalism se poate discuta despre existența elementelor de raționalism, în sensul apelului la raționalitate în susținerea propriilor teorii. În dezbaterile problemei nucleare, raționalitatea a fost invocată, fie ca explicație pentru netransformarea Războiului Rece într-un conflict deschis, fie pentru deciziile luate la un moment dat, în situații critice, de liderii celor două superputeri (criza rachetelor, de exemplu). Pentru realiști, raționalitatea presupune ca actorii
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dezbaterile problemei nucleare, raționalitatea a fost invocată, fie ca explicație pentru netransformarea Războiului Rece într-un conflict deschis, fie pentru deciziile luate la un moment dat, în situații critice, de liderii celor două superputeri (criza rachetelor, de exemplu). Pentru realiști, raționalitatea presupune ca actorii să fie capabili de o analiză cost-beneficiu. În urma unei astfel de analize, statele nu inițiază războaie pe care este posibil să le piardă. Actorul rațional se poate gândi coerent la decizii și poate alege simplificări realizate de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
este tot un joc, diferit de cel al războiului, care e joc de sumă nulă, prin faptul că ea este joc de sumă nenulă. Un joc de sumă nenulă sau un joc de cooperare 38. În abordare liberală, conceptul de raționalitate diferă de cel realist: cooperarea internațională e o opțiune mai rațională decât recurgerea la război, diplomația și negocierea în cadrul organizațiilor, mai raționale, decât întrebuințarea forței militare e mai costisitoare. Sâmburele de adevăr liberal cu privire la rolul naturii umane în relațiile internaționale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
că atât Kennedy, cât și Hrușciov dețineau mai multă putere decât avusese Cezar în culmea gloriei sale. Din fericire (...) cei doi s-au oprit la timp din jocul de hazard și au trecut la mișcări raționale de șah56. Rezultat al raționalității sau al miracolului, lumea a reușit să depășească o situația în care s-a aflat la distanță de un cuvânt de prima folosire a armei atomice de la momentul Nagasaki 57. Faptul că MAD nu era atât de rațională o dovedesc
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
părți i se creează certitudinea că partea adversă inițiază un atac nuclear și reușește, totodată, să-și mențină operațională o capabilitate de contralovitură la fel de puternică, atunci aceasta se va abține de la a acționa. Astfel se presupune că intră în joc raționalitatea, de ambele părți, posibilitatea celei de-a doua lovituri determinând reținerea de la a întreprinde o acțiune care ar putea avea consecințe devastatoare pentru cel care o inițiază. Este notabilă în acest sens, în perioada Războiului Rece, contribuția lui Thomas Schelling
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
SUA, descurajarea (deterrence) reprezintă prevenirea acțiunii prin frica de consecințe; este o stare a minții determinată de existența amenințării credibile a unei inacceptabile contra-acțiuni67. Descurajarea poate fi considerată un concept dual: pe de o parte, este clar un atribut al raționalității, implicând calcul, decizie în conformitate cu un raționament prealabil, iar, pe de altă parte, posedă un conținut rezidual, de neprevăzut, aflat în registrul emoțiilor, al fricii, fapt care implică și existența unei marje mari de eroare. Ea poate conduce la manipularea raportului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
unei lumi caracterizate prin comunicații globale și relații transnaționale, unei lumi multipolare din punct de vedere economic. În accepțiune liberală, viitorul este optimist, dorința de luptă pentru prestigiu, pentru dominație va fi înlocuită cu dorința de tihnă autoconservatoare, susținută de raționalitatea girată de mecanismul științei moderne. Tot raționalitatea, în speță raționalitatea economică, este cea care va eroda trăsăturile tradiționale ale suveranității, germeni ai unor posibile conflicte 74. Pactul de la Varșovia se desființează, dar se consideră că securitatea Uniunii Sovietice a fost
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
relații transnaționale, unei lumi multipolare din punct de vedere economic. În accepțiune liberală, viitorul este optimist, dorința de luptă pentru prestigiu, pentru dominație va fi înlocuită cu dorința de tihnă autoconservatoare, susținută de raționalitatea girată de mecanismul științei moderne. Tot raționalitatea, în speță raționalitatea economică, este cea care va eroda trăsăturile tradiționale ale suveranității, germeni ai unor posibile conflicte 74. Pactul de la Varșovia se desființează, dar se consideră că securitatea Uniunii Sovietice a fost compromisă în mod fatal de către slăbiciunile fundamentelor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
lumi multipolare din punct de vedere economic. În accepțiune liberală, viitorul este optimist, dorința de luptă pentru prestigiu, pentru dominație va fi înlocuită cu dorința de tihnă autoconservatoare, susținută de raționalitatea girată de mecanismul științei moderne. Tot raționalitatea, în speță raționalitatea economică, este cea care va eroda trăsăturile tradiționale ale suveranității, germeni ai unor posibile conflicte 74. Pactul de la Varșovia se desființează, dar se consideră că securitatea Uniunii Sovietice a fost compromisă în mod fatal de către slăbiciunile fundamentelor ei socio-economice și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
o revenire la ceea ce Vladimir Putin acuza că nu se mai practică în relațiile bilaterale și anume apelul la un scut diplomatic și al informațiilor, la promovarea dialogului în problemele internaționale esențiale, care să aducă cu sine elemente de continuitate, raționalitate și stabilitate. Merită luate în considerare, ca posibilă filosofie ce va fundamenta deciziile politice viitoare, teoretizările lui Z. Brzezinsky, formulate în contextul în care Barack Obama își prelua funcția la Casa Albă121. Astfel, potrivit lui Brzezinsky, contextul internațional actual este caracterizat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dacă va menține omenirea jocul vechi, costisitor și ucigaș al războiului, jocul de sumă nulă al desființării adversarului sau adoptă definitiv jocul de sumă nenulă al cooperării, în care se bucură de un succes împărtășit de partenerul său155. Criteriile de raționalitate, precum și aplicarea lor în politicile de securitate, devin discutabile atâta timp cât puterilor nucleare oficiale, cinci, mai apoi șapte, prin intrarea în club a Indiei și Pakistanului, li se alătură state considerate foarte aproape de a realiza arme nucleare, chiar rudimentare, precum și actori
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în rezolvarea cu noua Administrație americană, a problemelor nerezolvate cu fosta conducere de la Casa Albă. CAPITOL VII Sistemul de apărare antirachetă de nivel strategic Cel mai important argument în favoarea implementării scutului antirachetă de nivel strategic este că, oricât succes, oricâtă raționalitate și oricât echilibru a generat Descurajarea Nucleară Reciprocă, aceasta nu poate supraviețui antagonismului care menține două superputeri în conflict. Într-o lume aflată sub amenințarea distrugerii, implementarea scutului antirachetă de nivel strategic poate permite câștigarea timpului necesar pentru ameliorarea și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
doar doi actori raționali, ci mai mulți actori raționali, cărora li se adaugă și unii non-raționali. Dacă unul dintre argumentele utilizate pentru a motiva faptul că Războiul Rece nu a devenit un conflict cald a fost acela că a predominat raționalitatea în deciziile celor două puteri nucleare, că descurajarea derivată din capacitatea nucleară cuplată cu voința politică 491 a funcționat, în prezent, gândirea politică pare că ia în considerare un alt raționament: acela care are ca premisă în analizarea amenințării nucleare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
distanțelor prin noi tehnologii; interconectarea și creșterea dependențelor reciproce; integrarea piețelor financiare și comerciale; internaționalizarea, globalizarea) crescândă a producției (prin intermediul firmelor cu activitate globală); apariția unor probleme "planetare", care necesită abordări globale; răspândirea de comportamente și clișee presupuse a exprima raționalitatea unui homo oeconomicus ce nu cunoaște frontiere și emoții locale apariția unui homoglobalus; dezvoltarea de identități transnaționale etc." (Dăianu, 2002, p. 13)43. Deși este destul de greu să definești globalizarea, pentru că am găsit fel de fel de formulări până acum
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
În această critică e implicat faptul că premisele gândirii sociale creștine ar fi nu numai legate, dar dependente în mod aprioric și indisolubil de "credință" și de o credință anume și, ca atare, nu pot fi justificate în termeni de raționalitate (pure și practice), cu atât mai puțin când sunt privite în situații istorice concrete. 3. Gândirea socială creștină e utopică și abstractă, întrucât principiile pe care le enunță nu pot fi realizate, cum, de fapt, nu sunt realizate în niciun
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ai Luminilor (până la F. Nietzsche) și de Școala istorică germană (începând cu F.W. Schelling). Comparația cu W. Sombart, care publică Der moderne Kapitalismus în 1902, scoate bine în relief cotitura neașteptată pe care o aduce explicația weberiană. Sombart explică raționalitatea capitalistă prin elemente raționale, reducând deci raționalul la el însuși. Nimic surprinzător în ideea modernității capitalismului câtă vreme acesta se poate sprijini pe matematică, modernă ea însăși, pentru a-și ține contabilitatea. Teza lui Weber răstoarnă raționamentul, propunând drept cauză
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ceilalți, al tuturor cu ei înșiși. Se înțelege, sper, că Emil Cioran a fost doar un pretext pentru a nu vorbi, de la bun început, despre prezent. Un pretext necesar totuși, fie și pentru a nu uita că, uneori, excesul de raționalitate poate duce, ca un blestem ignorat, la Alzheimer. Lecția cumplită a destinului poate veni pe neașteptate sau pe nemeritate, oricând. Mă voi strădui, deci, să fiu un sceptic "vaccinat", cu jumătate de normă, atent totuși la slujbă (în dubla sa
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
său. Această noțiune este foarte aproape de noțiunea economică de surplus al consumatorului. Consumatorul cumpără bunul atunci când confortul pe care posedarea sa i-o va procura depășește prețul pe care va trebui să-l plătească. În acest caz dă dovadă de raționalitate. Utilitatea de tranzacție măsoară valoarea tranzacției însăși. Ea este definită prin diferența dintre suma totală plătită și prețul de referință fixat de individ pentru acest tip de bun. Când utilitatea în chestiune este mobilizată, consumatorul nu cumpără decât când tranzacția
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
relații de putere represive și productive ar regulariza corpurile, instituțiile și comunitățile 2. Percepută ca un set relativ omogen și nediferențiat de atitudini, practici și structuri cognitive, cotidianitatea devine o matcă paradigmatică a reflecției culturale, implicând probleme legate de performativitatea raționalității, de etica intersubiectivă și de structurarea ideologică a conștiinței vieții de zi cu zi. Descrierea și analiza legăturii intime a istoriei teoretizării "vieții cotidiene" cu dinamica modernității și a postmodernității sunt încărcate de contradicții reflexive cu privire la capacitatea indivizilor de a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a verdictului între critic și spectator 24. Pentru Colin Lyas, însă, activitatea acordării valorii unei opere ar putea presupune crearea unui front pe care ar putea fi impuse prejudecățile clasei de mijloc, sub forma imperialismului cultural. Lyas urmărește impunerea unei raționalități a criticii în scrierile canonice ale unor esteticieni precum Monroe Beardsley și Frank Sibley, menționând faptul că în urma înțelegerii criticii ca întreprindere rațională, ar trebui să ținem cont de practica criticilor de a oferi anumite motive cu privire la anumite afirmații a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
forme, pattern-uri și roluri se dezvoltă în funcție de influența perioadelor și a contextelor sociale, Bourriaud își propune să înțeleagă manifestarea tipurilor de comportament artistic și a gândirii care proiectează planurile culturale. Astfel, identificând două versiuni dominante ale modernității, una a raționalității instrumentale și teleologice iar alta a emancipării iraționale și mesianice, autorul francez consideră că arta împrumută câte ceva din fiecare, însă denunță ideologia și melancolia, modelând din date concrete, și nu ideale, posibile moduri de viață și acțiune care ar permite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a realității simulate. Idealizarea tehno-vizionară a vieții virtuale ar pune bazele unui nou utopism în timpuri post-utopice, creditând narațiunea teleologică modernă a dezvoltării și progresului prin intermediul inovațiilor tehnologice. Câtă vreme progresul este considerat a fi un factor al expansiunii puterii raționalității în domeniul vizualului, noile tehnologii ale vizualului sunt valorizate în măsura în care furnizează cât mai multe resurse pentru aproprierea, manipularea și controlul vizual al lumii. Kevin Robins propune, însă, o critică a idealismului triumfalist, tehnocratic, progresist și raționalist, legat de noile tehnologii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
are în vedere efectuarea unei judecăți asupra meritului ori lipsei de merit a lucrării respective, judecată justificată prin referire la caracteristicile pe care le posedă 117. În cursul istoriei, reflectarea asupra judecăților critice a generat perplexitate și scepticism atât cu privire la raționalitatea activității critice, ca posibilitate de a oferi rațiuni convingătoare în aprecierea unui obiect artistic, cât și cu privire la obiectivitatea judecăților critice, în contrast cu credința în evaluarea obiectelor de artă în funcție de gustul critic. Teoria actuală a criticii încearcă să găsească un echilibru între
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
retoric)"12 a dat norma cercetării academice, în contextul noului apărut domeniu, timp de decenii. Retorica, subliniază Griffin, era o artă, lucru care făcea ca studiul științific al adresei publice, cu metodele sale cantitative, să pară un proiect cu o raționalitate greu de înțeles pentru majoritatea primilor profesori de oratorie, în timp ce analiza retorică a diferitelor mijloace de difuzare a informației în masă lipsea cu desăvârșire, în baza convingerii că media, simple surse de "amuzament" ("entertainment", în limba engleză) nu puteau egala
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]