2,944 matches
-
artificiale ca și de actuala ei înghesuire în făgașele sale reprezentative. Ce să faci cu limbajul obișnuit? Și ce să faci cu învățarea? Și încă ce să faci cu invenția? Nici una din aceste trei întrebări nu-și găsește răspuns în raționalitatea limitată a micilor pași juxtapuși. Nici Newton, nici Einstein, n-au inventat în acest mod. Nu poți să nu fii surprins cînd problema este redusă la o reprezentare localizată în spațiu, exterioară obiectului pe care ea îl reprezintă, rațională (sîntem
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
lor concepție privind comunicarea în organizații. Comunicarea se înscrie, pentru acești autori, într-un capitol 6 intitulat " Limitarea în cunoașterea proceselor raționale". Capitol decisiv, deoarece conține aserțiunea și justificarea faimoasei bounded rationality, despre care s-a arătat că ascundea eterna raționalitate universală 43. Comunicarea este atunci unul din elementele constitutive ale raționalității limitate. Ea ocupă loc în analiză după descrierea programelor și strategiilor identificării organizaționale și diviziunii muncii. În special în cadrul unei diviziuni interne a muncii sînt luate în considerare "comunicările
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
autori, într-un capitol 6 intitulat " Limitarea în cunoașterea proceselor raționale". Capitol decisiv, deoarece conține aserțiunea și justificarea faimoasei bounded rationality, despre care s-a arătat că ascundea eterna raționalitate universală 43. Comunicarea este atunci unul din elementele constitutive ale raționalității limitate. Ea ocupă loc în analiză după descrierea programelor și strategiilor identificării organizaționale și diviziunii muncii. În special în cadrul unei diviziuni interne a muncii sînt luate în considerare "comunicările". Plecînd de la analizele precedente, autorii clasifică ocaziile de a comunica în
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
despre comunicare a lui Simon coincide exact cu concepția despre decizie (pregătirea-decizia-executarea) și despre inteligența artificială. În cele trei cazuri simplificările sînt abuzive și, cîteodată, operatorii: fie că este vorba de local problem solving care există în nucleul sistemelor-expert, de raționalitatea limitată, care personifică, de fapt, din punct de vedere statistic, alegerile cele mai probabile în organizații, sau de comunicarea artificială care își propune nu să ne permită să comunicăm, nici să ne seducă, ci există pentru a tranșa prin da
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
plus, pilotul dispune de un sistem de reglare manual, independent de cele patru precedente." În fond, analizele lui Landau sînt clasice și vechi. În 1969, el publică un articol intitulat "Redundancy, rationality and the problem of duplication and overlap" (Redundanță, raționalitate și problema repetării și a suprapunerii). Redundanța este adesea văzută ca un exces. Totuși, folosirea redundanței este foarte frecventă. Pentru că, ne spune Landau, chiar incertitudinea din propria mea gîndire, incertitudine pe care încerc să o traduc pentru alții, mă împinge
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
analitică, filosofia spiritului și computare. Nici o scăpare în afara acestei triple participări, a acestui triplu nivel. Ceea ce rămîne semnificativ, în privința celor două metafore ale mașinii de reprezentare și ale mașinii de exprimare (organismul) este înțelegerea secretă între cele două tipuri de raționalitate, lineară (cauzală) și circulară (autopoietică). Această înțelegere secretă produce o formă împrumutată de la cele mai recente tehnici avansate în domeniul comunicării. Că starea lucrurilor este atunci puțin tulburată și că domnește o destul de mare confuzie teoretică, nu este o întîmplare
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
un limbaj propriu. * "Îndoctrinarea" noastră debutează odată cu deprinderea vorbirii. În limbajul corectitudinii politice am putea spune că prima lozincă o constituie cuvântul mama. O polarizare problematică a cunoașterii omenești: afectiv și rațional. Fiecare din concepte a suportat diverse încadrări gnoseologice, raționalitatea fiind în general termenul tare. Sunt tentat să cercetez rostul afectivității în cunoaștere, însă îmi dau seama că această abordare mă situează pe un traseu deja stabilit, având din start posibilități limitate. Cred că ar merita zdruncinată această dihotomie a
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nu reușim să vedem decât atât. * Posibilitatea crimelor comunismului și ale nazismului a fost deschisă de nașterea sistemului penitenciar în cadrul modernității, ele fiind o ducere la extrem a unor mecanisme preexistente. Și toate sunt rezultate (sau efectele secundare?) ale instituirii raționalității umane ca principiu de conducere a societății. * Deseori diferențele radicale dintre noi sunt date de oamenii pe care am avut norocul, sau nenorocul, să-i întâlnim. Resimt lipsa întâlnirii în prima parte a vieții mele a oamenilor cu personalități puternice
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
este profund dependentă de contextul în care ne situăm. * Competența politică a cetățeanului este o prezumție obligatorie pentru ca întreg edificiul democratic să poată rezista. Altfel ar intra în disoluție toată legitimitatea construită pe alegeri. Fundamentarea societății și a persoanei pe raționalitatea umană, întreprinsă de modernitate, a condus în mod inevitabil la preocuparea de a cerceta ultimul bastion: creierul. Astfel că filosofia conștiinței împreună cu toate științele preocupate de analiza minții și a creierului vin să împlinească o orientare a gândirii, dată în
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
fi al intelectului propriu, preluând inclusiv fragmentarea-i specifică. * Odată cu modernitatea, cu dispariția unei gândiri ce făcea din asemănare punctul ei tare, contemplația nu mai este posibilă deoarece nu mai avem ce să vedem, tema oricărei contemplații fiind dizolvată de raționalitatea ce-și caută peste tot obiectul, individualul. Din acel moment se trece la totalități compuse din obiecte cărora li se caută legea care ar putea să le armonizeze. Nu mai este posibilă decât unitatea unui punct de vedere. * Ordinea introdusă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și caută peste tot obiectul, individualul. Din acel moment se trece la totalități compuse din obiecte cărora li se caută legea care ar putea să le armonizeze. Nu mai este posibilă decât unitatea unui punct de vedere. * Ordinea introdusă de raționalitatea modernă este cea a cantității și utilității, ea dând noul chip al lumii ce stă sub semnul lui "Cât?" și "Pentru ce?" Chiar și timpul cade pradă acestor criterii de evaluare. * Instituirea omului ca fundament pentru tot ceea ce există începe
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
să văd "locul din limbă" ce-l așteaptă pe autor într-un mod dedicat, scriitorul fiind mai curând o creație a acelui "loc". Inteligența adaugă trăirii erotice un surplus de semnificație derivat dintr-o bună contextualizare. Doar că excesul de raționalitate s-ar putea să rateze ceva din această trăire. * Eșecul politicii de a deveni știință este marcat de finalul tragic al experimentelor secolului XX. * Postmodernismul este expresia unei "dispoziții afective sociale", anume pesimismul, așa cum modernitatea este dominată de un optimism
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nazismului în Germania reprezintă o serioasă punere la îndoială a eficienței sociale a culturii și civilizației, conturând credința că minți cultivate riscă uneori să fie prinse în capcanele ideologiilor totalitare. * În sânul rigorii nemțești a luat naștere Holocaustul; semn că raționalitatea nu este în mod necesar echivalentă cu moralitatea. Pentru registrul etic s-ar putea să avem nevoie de o altă dimensiune a conștiinței noastre. * Timpul creează continuitatea! Poate că dorința noastră de închegare a percepțiilor și gândurilor într-un tot
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
înfulecării pe care consumul o aduce cu sine. * Este posibil ca postmodernitatea să rateze cauza marilor căderi în zona subumanului petrecute în secolul XX, ele fiind determinate mai curând de accentul pus pe iraționalitatea omului decât pe pretențiile sale de raționalitate universală. * Omenirea și-a creat propriul mediu în care să-și găsească al său acasă: cultura. Să observăm că o mare parte a culturii s-a ivit chiar în perioadele tinderii către Divinitate. Noul umanism dă seama de o omenire
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ce capătă numele de Istorie) admirându-și chipurile. Închiderea acestei lumi în propriul mod de-a fi, în obsesia față de propria existență, în finitudinea raportării la Istorie, este dezvăluită de valorile pe care le vehiculează, toate modulate după forma umanului: Raționalitate, Egalitate, Fraternitate, Libertate. Omul modern, cu mintea formată pe căutarea Lui Dumnezeu, sufletul său căpătându-și forma în elanul acestei tinderi către Divinitate, se trezește aruncat în anonimatul impersonalului se (care este chiar modul de-a fi al societății) și
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
comportamentul administrativ / 315 CASETA 18.2 Cabinetele ministeriale / 322 CASETA 19.1 Apariția și dispariția conducerii militare / 342 CASETA 20.1 În ce măsură instanțele administrative protejează cetățeanul? / 351 CASETA 20.2 Juridizarea vieții politice / 357 CASETA 21.1 Elaborarea politicilor și raționalitatea individuală a funcționarilor publici / 369 CASETA 22.1 Atomizarea societății și sistemului politic / 382 CASETA 22.2 Are vreo valoare teoria mandatului? / 386 CASETA 23.1 Studiul comparativ al guvernării și analizele de anvergură medie / 393 Partea I STRUCTURĂ GENERALĂ
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Până unde este rațional procesul politicilor publice? Modurile caracteristice în care agenții individuali joacă un rol în procesul politicilor publice au dat naștere la dezbateri. După unii specialiști, procesul trebuie privit ca având în esență un caracter rațional; după alții, raționalitatea este "mărginită" de limite substanțiale. Reflecția timpurie în domeniul analizei politicilor era centrată pe o concepție idealistă a consecințelor proceselor birocratice. Această concepție izvora direct sau indirect din abordarea lui Weber. Procesele birocratice însemnau un comportament rațional: decidenții examinau atât
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mijloace de a atinge aceste scopuri (Weber, 1968: 66-77). O asemenea concepție a comportamentului birocratic a părut curând să corespundă doar parțial realității; un proces decizional complet rațional nu este nici măcar cu adevărat realizabil. Nu este realizabil deoarece conceptul de raționalitate în sine este atât de complex și de variat, încât contururile sale nu pot fi determinate cu precizie. Ce se consideră a fi rațional poate varia în mod substanțial. Un model în întregime rațional nu este nici el realizabil din cauza
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
după sine, în special în timp, dacă decidenții analizează sistematic alternativele înainte să aleagă una dintre ele. Astfel, putem spune că H. Simon, fondatorul științei administrative moderne, a susținut atât teza conform căreia comportamentul administrativ se baza pe principii de raționalitate, cât și pe aceea că procesul politicilor publice se caracterizează printr-o raționalitate mărginită (Simon, 1957: 241; Ham și Hill, 1933: 80). Ideea de raționalitate mărginită se bazează pe recunoașterea faptului că examinarea tuturor alternativelor posibile înainte ca decidenții și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aleagă una dintre ele. Astfel, putem spune că H. Simon, fondatorul științei administrative moderne, a susținut atât teza conform căreia comportamentul administrativ se baza pe principii de raționalitate, cât și pe aceea că procesul politicilor publice se caracterizează printr-o raționalitate mărginită (Simon, 1957: 241; Ham și Hill, 1933: 80). Ideea de raționalitate mărginită se bazează pe recunoașterea faptului că examinarea tuturor alternativelor posibile înainte ca decidenții și implementatorii să ia o decizie este prea costisitoare, atât din punct de vedere
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
administrative moderne, a susținut atât teza conform căreia comportamentul administrativ se baza pe principii de raționalitate, cât și pe aceea că procesul politicilor publice se caracterizează printr-o raționalitate mărginită (Simon, 1957: 241; Ham și Hill, 1933: 80). Ideea de raționalitate mărginită se bazează pe recunoașterea faptului că examinarea tuturor alternativelor posibile înainte ca decidenții și implementatorii să ia o decizie este prea costisitoare, atât din punct de vedere al timpului, cât și al resurselor financiare. Raționalitatea este "mărginită" deoarece se
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1933: 80). Ideea de raționalitate mărginită se bazează pe recunoașterea faptului că examinarea tuturor alternativelor posibile înainte ca decidenții și implementatorii să ia o decizie este prea costisitoare, atât din punct de vedere al timpului, cât și al resurselor financiare. Raționalitatea este "mărginită" deoarece se consideră că este de ajuns să se analizeze alternativele care sunt "satisfăcătoare sau suficient de bune" (Ham și Hill, 1993: 84). CASETA 21.1 Elaborarea politicilor și raționalitatea individuală a funcționarilor publici S-a considerat de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
vedere al timpului, cât și al resurselor financiare. Raționalitatea este "mărginită" deoarece se consideră că este de ajuns să se analizeze alternativele care sunt "satisfăcătoare sau suficient de bune" (Ham și Hill, 1993: 84). CASETA 21.1 Elaborarea politicilor și raționalitatea individuală a funcționarilor publici S-a considerat de obicei că procesul politicilor publice are cel puțin un potențial de raționalitate, deși în anumite cazuri pot apărea dificultăți semnificative în a determina în ce constă raționalitatea. Se asumă de obicei existența
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
analizeze alternativele care sunt "satisfăcătoare sau suficient de bune" (Ham și Hill, 1993: 84). CASETA 21.1 Elaborarea politicilor și raționalitatea individuală a funcționarilor publici S-a considerat de obicei că procesul politicilor publice are cel puțin un potențial de raționalitate, deși în anumite cazuri pot apărea dificultăți semnificative în a determina în ce constă raționalitatea. Se asumă de obicei existența raționalității datorită concepției de ansamblu a serviciului public (sau mai bine zis ideologiei acestuia), indiferent dacă se consideră că rolul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
21.1 Elaborarea politicilor și raționalitatea individuală a funcționarilor publici S-a considerat de obicei că procesul politicilor publice are cel puțin un potențial de raționalitate, deși în anumite cazuri pot apărea dificultăți semnificative în a determina în ce constă raționalitatea. Se asumă de obicei existența raționalității datorită concepției de ansamblu a serviciului public (sau mai bine zis ideologiei acestuia), indiferent dacă se consideră că rolul serviciului public este în primul rând de a implementa deciziile politicienilor sau de a acționa
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]