9,883 matches
-
chip necesar, cel mai bine și mai neînvrăjbit durată; iar cea în care cârmuitorii se poartă pe dos, arată și pe dos decât prima”. Întors în peștera captivității inițiale, care a fost și a sa, filosoful trece printr-o metamorfoză radicală, care îl schimbă ontologic și îi modifică natura sa metafizică. De aceea ea este și scump plătită. Revenit de unde a plecat, în peșteră, pentru a-i conduce și pe ceilalți în afara peșterii, unde se află el însuși, filosoful își pierde
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
destrămării (lysis). Până unde duce atunci istoria ca destrămare a formei unificate a spiritului? Pentru Platon, ea duce până la tiranie. Tiranul este acel individ care preia în sistemul libertății sale libertatea tuturor celorlalți ca libertate a sa. Iar ca situație radical contrară constituției drepte, în care nimeni nu avea aproape nimic al său, constituția tiranică îl arată pe unul singur având aproape totul ca al său. Dacă sunt posibile doar trei configurații, atunci nu ar trebui să existe decât trei momente
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
luăm în considerare măcar faptul că Platon a avut experiența încercării îndreptării tiranilor din Syracusa, dar și pe cea a condamnării lui Socrate. Teoria ideilor, ax central al filosofiei platoniciene, este prea puțin invocată în acest dialog, dar nici ideile radicale privind proprietatea comună, separarea claselor sau supremația filosofului din Republica nu mai sunt susținute ca atare. Omul politic opune mitul țesătorului mitului omului de aur din Republica, în sensul că nu mai susține separația absolută între caracterele umane (și aceasta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iar preoții sunt funcționari ai Regelui suprem și etern care nu se află în lumea aceasta. Problema medierii puterii, problema nivelului de implicare a divinității în concretul social au fost rezolvate pe căi mai degrabă simbolice și hermeneutice. Cea mai radicală este schimbarea statutului indivizilor și a societății în virtutea vieții eterne, care duce la schimbarea nevoilor politice; cel mai semnificativ text în acest sens este De civitate dei al Sfântului Augustin. O cale mai moderată este cea a Sfântului Toma, care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cauzează emoții puternice, intensificând obsesiile lor creatoare. b. Totodată, se cere și o voință fermă, perseverență, deoarece, astăzi, progresele sunt foarte mari în toate domeniile, și nu e deloc facil să aduci ameliorări, cu atât mai mult să inovezi transformări radicale. Se cere prin urmare o documentare foarte minuțioasă și demonstrații riguroase ce solicită mari și îndelungi eforturi. Cine se descurajează ușor și nu e capabil să dea piept cu greutățile nu poate ajunge la realizări notabile. Nici în artă, nimeni
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sute de ani ea a constituit o sursă de moralitate și înțelepciune, dar la sfârșitul secolului al XVIII-lea devenise un model literar secular. Prickett (1996) precizează: ...la sfârșitul secolului al XVIII-lea, interpretarea Bibliei a suferit transformări atât de radicale, încât, practic, devenise diferită de cartea cunoscută cu o sută de ani mai devreme. În ciuda sugestiilor criticilor istorici conform cărora ea nu reprezintă o carte de inspirație divină sau pilonul de rezistență al unei lumi în continuă schimbare, iar conținutul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pentru teoria cercetării. Tot aproximativ în aceeași perioadă, știința și gândirea științifică au devenit cele mai eficiente modele și instrumente de descoperire și cunoaștere a lumii fizice. Transformările rezultate din uniunea modelului și a tehnicii științifice au fost atât de radicale, încât numeroși autori cred că au marcat începutul unei civilizații occidentale moderne, unice, care se preschimba „dintr-o lume a lucrurilor organizate în funcție de natura ideală într-o lume a faptelor ce se succedă în ritmul cursiv al procesului de dinainte
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la impulsul ecologic de evoluție. Cu o adecvată capacitate de predicție, putem face unele „anticipări” justificate, precum: Organismul care nu migrează către ținuturi cu un climat mai rece va fi pe cale de dispariție. sau: Dacă nu se vor lua măsuri radicale pentru a reduce poluarea cauzată de mașini automate, societățile industriale vor ajunge la asfixie. În cercetarea creativității, ca substitut al campaniei metodologice în favoarea anticipării și controlului, propunem o abordare duală - riguros-analitică și uneori narativ-descriptivă - a studiilor de caz și a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
supuse cercetării. Fiecare abordare majoră teoretică posedă propriile ei obligații și atitudini meotodologice față de evaluare. În abordarea factorială, măsurarea este o condiție obligatorie, fundamentată pe principiul că totul în natură este cantitativ și deci măsurabil. Însă poziția actuală e mai radicală: tot ce este relevant trebuie evaluat. În abordarea gestaltistă întâlnim rareori metode de evaluare. Principalul obiectiv presupune înțelegerea structurii situației cu care se confruntă subiectul și modul cum transformă creatorul o situație printr-o serie de procese similare fenomenelor perceptive
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în ultimii ani de viață ai creatorului (Haefele, 1962; Lindauer, 1992, 1993a, 1993b; Simonton, 1989c). Unul dintre cele mai interesante rezultate relevă „stilul de viață la vârsta senectuții” la artiști și „fenomenul cântecului lebedei” la compozitori - ambele reprezentative pentru transformarea radicală în modul de manifestare a creativității din perioada finală a vieții. În cele din urmă, am obligația să menționez numeroasele studii axate pe stadiul final al existenței, care tratează aspecte referitoare la: analiza ultimelor zile de viață (Harrison și Kroll
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în majoritatea timpului, să mergem pe făgașurile obișnuinței - reducându-ne la condiția de automate calificate despre care behaviorismul susține că este unica stare a omului (p. 64). Punctul de vedere al lui James ar putea fi considerat o aserțiune relativ radicală privind rolul cunoașterii în gândirea creativă. El spune că doar în sensul cel mai larg cunoașterea este legată de creativitatea veritabilă și că poate să-i dăuneze. O poziție similară au avut și gestaltiștii (de exemplu, Scheerer, 1963; Wertheimer, 1982
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de a crea muzică originală. Muzica originală poate fi legată de modelele pe care le-au „integrat”, în sensul că, adesea, se poate vedea cine a influențat un anumit interpret, însă muzica originală va depăși muzica modelului, uneori în mod radical. Din nou, ne-am fi putut aștepta ca acești viitori interpreți de jazz să se condamne singuri la veșnica repetare a lucrărilor altora, însă nu este obligatoriu să fie așa. Analizarea muzicii interpretărilor de jazz de cel mai înalt nivel
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
demoiselles d’Avignon și Guernica. În ambele cazuri, schițele inițale ale lui Picasso pentru noua lucrare au urmat fidel lucrări precedente, proprii sau ale altora. Apoi ideile din schițe au fost prelucrate și dezvoltate, în unul dintre cazuri în mod radical, pe măsură ce Picasso lucra la tablouri. Modificarea radicală a fost o reacție la lucrările altor artiști. În orice caz, în contextul de față, important este faptul că realizarea acestor noi opere de artă nu a pornit de la respingerea celor anterioare. Dimpotrivă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cazuri, schițele inițale ale lui Picasso pentru noua lucrare au urmat fidel lucrări precedente, proprii sau ale altora. Apoi ideile din schițe au fost prelucrate și dezvoltate, în unul dintre cazuri în mod radical, pe măsură ce Picasso lucra la tablouri. Modificarea radicală a fost o reacție la lucrările altor artiști. În orice caz, în contextul de față, important este faptul că realizarea acestor noi opere de artă nu a pornit de la respingerea celor anterioare. Dimpotrivă, lucrările noi pot fi considerate o dezvoltare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu ar avea nici un înțeles pentru noi. Argumentul lui Bailin se încadrează în perspectiva publicului care se confruntă cu produsul, dar putem foarte ușor să îl extindem și la persoana creativă. Atunci când o persoană face o inovație, indiferent cât de radicală, produsul poate avea sens pentru creator doar dacă acesta este capabil să-l raporteze la ceea ce s-a făcut anterior. Prin urmare, pentru a crea, în primul rând, acel produs, autorul trebuie să fi început cu ceva din trecut. Și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și anticolectiviști: „Îndrăzneala de a imagina oamenii ca stăpâni nu doar ai destinelor individuale, ci și ai prezentului și viitorului colectiv - iată care a fost, În punctul de plecare, utopia eugenistă” (M.B.). Pe lângă lipsa de empatie, unii dintre cei mai radicali adepți ai eugeniei, cei pe care i-aș Înscrie În categoria eugeniștilor „maligni” (rasiști, șovini, cu tendințe naziste), ca să Îi deosebesc de cei „benigni” (Înclinați spre implicarea statului În promovarea igienei, a sănătății publice și a natalității „sănătoase”, dar fără
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să fie evaluate În funcție de interesele biologice ale națiunii și În funcție de potențialul său eugenic. (M.B.) Pentru prima oară, ne spune Maria Bucur, medicii deveniseră „actori semnificativi În procesul de elaborare și implementare a politicilor publice. „Legea Moldovan” a Însemnat o regândire radicală a administrației, În sensul descentralizării resurselor pentru medicină preventivă, Îngrijirea nașterilor și prevenirea mortalității infantile, Într-o lume În care majoritatea era foarte temătoare În privința descentralizării și cerea, dimpotrivă, un control mare direct din partea statului, veșnicul mare deținător de resurse
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1918-1940). Perioada 1940-1945 constituie un capitol separat al istoriei României datorită problemei complexe a implicării României În al doilea război mondial și a potențialelor legături dintre medicii români și Holocaust. De exemplu, rasismul evident și agresiv al unora dintre adepții radicali ai eugeniei, cum ar fi Iordache Făcăoaru, indică posibilitatea unor legături Între astfel de idei și politicile rasiste Îndreptate Împotriva evreilor și romilor din timpul celui de-al doilea război mondial și Între aceste idei și Holocaust. Existența acestor legături
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
asupra acestor aspecte, istoricii Înșiși au contribuit la reafirmarea opiniei că eugenia este, În esență, o reacție la agravarea fără precedent a problemelor sociale cu care se confruntau națiunile industrializate la sfârșitul secolului al XIX-lea și nu o modalitate radicală de reconfigurare a relației dintre indivizi și comunitate și dintre interesele publice și cele private 13. Lucrările istoriografice și-au definit, de asemenea, propriile norme și așteptări referitoare la anumite aspecte ale ideilor și mișcărilor eugeniste. Așa cum argumentează Nancy Lee
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aceleiași perspective nu au reușit să depășească aparența superficială a retoricii eugeniste despre normalitate. Este adevărat că această retorică este conservatoare, dar ideile exprimate de eugeniști - În special efortul acestora de a mobiliza capitalul biologic al națiunii - reprezintă o diferențiere radicală față de opiniile existente despre identitatea individuală În cadrul societății și În special În ceea ce privește puterile și responsabilitățile statului. Cercetarea mea are În vedere În principal viziunea fundamental modernizatoare a eugeniștilor asupra statului, În special așa cum este ea prezentată În lucrarea lui Iuliu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sănătății publice, ci chiar Întregul concept de Îngrijire a sănătății, precum și instituțiile relevante, astfel Încât acestea să corespundă principiilor eugenice. Legea a fost aprobată În 1930, dar versiunea finală reprezenta o variantă moderată a proiectului lui Moldovan, secțiunile eugeniste cele mai radicale fiind eliminate În timpul dezbaterilor preliminare. Mai mult, o dată cu schimbarea de Cabinet din 1931, În urma căreia Moldovan și-a pierdut poziția, Legea Moldovan nu a fost aplicată În măsura În care ar fi dorit autorul său40. Legea Moldovan a rămas În vigoare cu foarte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dreapta conduse de Octavian Goga și apoi de A.C. Cuza. Nu este clar de ce Banu a acceptat această funcție, pentru că În lucrările pe care le-a publicat nu există nici un indiciu al adeziunii sale la ideologia rasistă sau la antisemitismul radical al celor doi politicieni. Totuși, faptul că a făcut această alegere arată că Banu nu găsea nimic problematic În asumarea unei atare poziții și că participarea Într-un astfel de guvern nu intra În contradicție cu propriile sale idei, chiar dacă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bazeze pe legile vieții descoperite de știință, și nu pe poruncile divine prescrise În Biblie 28. Cu toate acestea, eugeniștii români nu se proclamau ateiști sau agnostici. În realitate, mulți dintre ei Își mărturiseau deschis afilierile religioase. Totuși, ideile lor radicale reprezentau o provocare puternică la adresa Weltanschauung-ului adânc Înrădăcinat, bazat pe religie și pe autoritatea Bisericii. Sinteza românească de factură mendelianătc "Sinteza românească de factură mendeliană" Înainte de primul război mondial, majoritatea cercetătorilor și a medicilor români nu considerau ereditatea o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
relativ constante și ele au constituit fundamentul ideologic al Ligii Apărării Național-Creștine și mai tâziu al Partidului Național-Creștin31. Viziunea lui Cuza despre obținerea purității naționale prin alungarea evreilor este Într-o oarecare măsură similară cu ideile promovate de unii adepți radicali ai eugeniei, cum ar fi Iordache Făcăoaru. Dar chiar și aceștia au fost reținuți În a-și Însuși argumentele și sursele pe care le folosea Cuza pentru a-și susține poziția, considerată maniacală chiar și de către unii dintre contemporanii săi32
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În Statele Unite și de a evalua astfel acțiunile eugeniștilor americani. Înainte de 1918, nu existaseră, practic, nici un fel de legături Între comunitatea științifică din România și cea din Lumea Nouă. A existat Însă o organizație care a contribuit esențial la schimbarea radicală a acestei situații: Fundația Rockefeller. Dedicată extinderii cât mai largi a angajamentului său față de „răspândirea cunoașterii”, după primul război mondial, Fundația a trimis câțiva reprezentanți ai săi În Europa cu misiunea de a evalua standardele de sănătate publică și de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]