2,318 matches
-
de plastic. — Vă rog s-o lăsați În pace! zic, pornind spre cărucior. E foarte sensibilă... și nu-i plac străinii... A dispărut! strigă bătrîna și Înțepenește, lividă la față de consternare. A dispărut copilul! N-a mai rămas decît păturica! Rahat. — Îhm... Mi se urcă tot sîngele În obraji. — Sinceră să fiu... — Domnișoară, cartea de credit pe care mi-ați dat-o nu e bună, spune bărbatul de la casă. — N-are cum să nu fie bună! mă Întorc spre el, distrasă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Bine. Luke ridică brațele ca și cum s-ar preda și se Îndreaptă spre șifonierul meu. — N-am nici măcar un singur secret față de tine! Poți să te uiți unde vrei tu, să-ți bagi nasul unde vrei tu... Aici mă opresc brusc. Rahat. Trusa de determinat sexul copilului. E În sertarul din stînga, sus. — Ăă... În afară de sertarul ăla, zic iute. Nu atinge sertarul din stînga, sus. Luke se oprește. — Deci să nu ating sertarul ăla. — Nu. E... o surpriză. Și nici sacoșa de la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
demisionez! zic cu un gest larg al mîinii. Ok? Ești satisfăcut? — O să țin minte ce-ai zis, Rebecca, să știi, spune Eric cu o căutătură de rău augur. — Așa să faci! spun Încrezătoare și-i susțin privirea, pînă cînd pleacă. Rahat. Tocmai m-am oferit să demisionez. De ce naiba am făcut asta? Tocmai mă Întreb dacă să fug după Eric și să-i spun Ha, ha, am glumit!, cînd Îmi sună mobilul. Îl deschid. — Alo? — Bună, Becky. SÎnt Buffy. Îmi Înăbuș
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tot avut sentimentul că sînt urmărit. — Urmărit? — Peste tot pe unde mă duc, tot dau peste un tip. Luke ridică din umeri. — Ieri era În fața biroului și acum l-am văzut din nou. — Dar cine naiba... și aici mă opresc. Rahat. Nu. Nu se poate. Dar eu am anulat toată povestea. Știu precis. Am sunat și am lăsat mesaj pe robotul telefonic al lui Dave Sharpness. Și i-am trimis și-un e-mail. Ridic ochii și văd privirea Încîntată a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
din care poți alege și așa mi-a zis Suze, că aici trebuie să mergem. — Cum dorești. Luke ridică din sprîncene și Întoarce, Încadrîndu-se pe sensul de mers. Apoi se Încruntă În oglinda retrovizoare. — Parcă știu de undeva mașina aia. Rahat. Cu aerul cît mai firesc de care sînt În stare, Îmi răsucesc capul să văd ce vede el. E un Ford maro, iar la volan e un tip. Un tip brunet, genul ciupit de vărsat, figură tipică de detectiv. Rahat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Rahat. Cu aerul cît mai firesc de care sînt În stare, Îmi răsucesc capul să văd ce vede el. E un Ford maro, iar la volan e un tip. Un tip brunet, genul ciupit de vărsat, figură tipică de detectiv. Rahat rahat rahat. — Hai să dăm drumul la radio! zic. Încep să schimb frecvențele, dau volumul mai tare, Încercînd să-i distrag atenția. Și, dac-o știi, ce contează? SÎnt tone de Forduri maro pe lume. Cine știe cîte or fi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Cu aerul cît mai firesc de care sînt În stare, Îmi răsucesc capul să văd ce vede el. E un Ford maro, iar la volan e un tip. Un tip brunet, genul ciupit de vărsat, figură tipică de detectiv. Rahat rahat rahat. — Hai să dăm drumul la radio! zic. Încep să schimb frecvențele, dau volumul mai tare, Încercînd să-i distrag atenția. Și, dac-o știi, ce contează? SÎnt tone de Forduri maro pe lume. Cine știe cîte or fi? Probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aerul cît mai firesc de care sînt În stare, Îmi răsucesc capul să văd ce vede el. E un Ford maro, iar la volan e un tip. Un tip brunet, genul ciupit de vărsat, figură tipică de detectiv. Rahat rahat rahat. — Hai să dăm drumul la radio! zic. Încep să schimb frecvențele, dau volumul mai tare, Încercînd să-i distrag atenția. Și, dac-o știi, ce contează? SÎnt tone de Forduri maro pe lume. Cine știe cîte or fi? Probabil... vreo
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
doua oară cînd ai făcut-o de oaie. Te-ai ținut după omul greșit. Ăsta nu e Luke Brandon. Arată furios cu degetul, În poze. Ăsta e Luke Brandon! — A, se freacă Lee pe nas, fără să pară prea afectat. Rahat. — Da, rahat! Da, mi-ai mîncat ficații și cred c-o să te dau afară. Dave Sharpness s-a Înroșit cumplit pe gît. — Cum naiba ai putut să faci așa o greșeală? — Habar n-am! zice Lee apărîndu-se. I-am luat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cînd ai făcut-o de oaie. Te-ai ținut după omul greșit. Ăsta nu e Luke Brandon. Arată furios cu degetul, În poze. Ăsta e Luke Brandon! — A, se freacă Lee pe nas, fără să pară prea afectat. Rahat. — Da, rahat! Da, mi-ai mîncat ficații și cred c-o să te dau afară. Dave Sharpness s-a Înroșit cumplit pe gît. — Cum naiba ai putut să faci așa o greșeală? — Habar n-am! zice Lee apărîndu-se. I-am luat poza din
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
uită țintă la pieptul meu. Apoi Îmi pică fisa și mi se ridică stomacul În gît. Am pe mine tricoul lui Danny. Mă uit În jos și Îl văd, limpede ca lumina zilei. E O OAFĂ ROȘCATĂ ȘI-O URĂSC Rahat. — Adevărul e că mi-e cam frig! Îmi trîntesc eșarfa la loc În jurul gîtului, chinuindu-mă să acopăr cuvintele. — Brrrrr! Mamă, ce țurțuri faci la ăștia. Nu vi se pare că e frig pentru anotimpul În care ne aflăm? — Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
părul de pe față, făcînd eforturi să atribui și un chip vocii. Ăă... bună. — Voiam doar să mă asigur că n-ai uitat de ședința foto de vineri! zice interlocutoarea, cu chef de vorbă. Abia aștept să-ți văd casa! Vogue. Rahat. Am uitat complet de chestia asta. Cum am putut uita de o ședință foto Vogue? Doamne, asta chiar Înseamnă că viața mea e zob. — Deci, totul e ok, da? și vocea Marthei ciripește veselă de la capătul firului. N-ai născut
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mei că asta e, n-au ce face, trebuie să accepte situația. CÎțiva s-ar putea să plece - Însă alții or să tacă și-or să strîngă din dinți. Lumea are nevoie de slujbe. O să accepte și situații mai de rahat. — Iar la firma ta o să se-mpută tot mai tare treaba. — O să am o firmă cu etică discutabilă, dar profitabilă. Simt În glasul lui ceva ce nu-mi place. — Ai uitat? Am intrat În afacerea asta ca să facem bani! Deodată
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să-mi dau seama unde ești. Am scotocit prin sertare, În căutarea vreunui indiciu... zise el, șovăind. Și am dat peste Trusa de determinare a sexului copilului. Ai aflat ce e, așa-i? Mai să-mi sară inima din piept. Rahat. Trebuia să fi aruncat naibii testul la gunoi. SÎnt o proastă ce n-a văzut Parisul. Luke zîmbește, dar citesc În ochii lui că e rănit. Și, deodată, mă simt realmente groaznic. Nu știu cum de mi-a putut da prin cap
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
-te firesc. Inspir adînc, apoi ridic receptorul. — A, bună, Suze! zic, cu cel mai normal ton din lume. Ce mai faci? Bănuiesc că ești În Hampshire, pe calul tău, sau undeva așa. — De unde știai că sînt eu? zice Suze bănuitoare. Rahat. — Păi... Îmi apare identitatea apelantului pe ecran, bag din top. Și zi, ce mai faci? Foarte bine! spune Suze, cu o veselie forțată. Auzi, Bex, tocmai am citit un articol despre gravide, unde zicea că e bine să te faci
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mă ceartă Luke. Încă se mai ține după tine, Luke! Ți-a trimis un cadou de Crăciun! Din senin, Îmi aduc aminte de cuvintele Învățate În latină. — Uti... barberi... dar limba nu vrea deloc să mă asculte. Nam... Adică, tui... Rahat. Ce limbă idioată mai e și latina asta! — Scumpa mea, delirezi? mama mă privește neliniștită. — Becky, habar n-am la ce te referi, spune Venetia, mai-mai să pufnească În rîs. — Lasă-ne În pace. Tremur de mînie. Lasă-ne, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
să stați cu noi, scumpa mea! sare și mama. Nu vă las să Închiriați cine știe ce apartament insalubru! CÎt despre tine, dragă duduie... zise Întorcîndu-se spre Venetia, cu fața trandafirie de furie. Cum Îndrăznești să-mi superi fata, În plin travaliu? Rahat. Uitasem faza cu travaliul. — Dumnezeule, așa e! Își acoperă Suze gura cu mîna. Bex, și n-ai zis nici pîs! Ești incredibilă! — Draga mea, ești de nota douăzeci, zice Luke, plin de admirație. Toate astea, și tu ești În travaliu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de artă nu sunt importante. Rădăcinile sunt amare de Zaharia Stancu are vreo două mii de pagini, în cele cinci sau șase volume ale sale, iar asta nu ne împiedică deloc să spunem că, din punct de vedere literar, e un rahat cu perje! Iar din "capodopera" lui Petru Dumitriu putem arunca fără părere de rău mai mult de jumătate, că e curat moloz. Cartea aceea rezistă parțial prin câteva insule de literatură. În schimb, nu putem tăia un cuvânt din Mateiu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]