10,608 matches
-
dintre randamentul titlului În momentul anunțării operațiunii de fuziune sau achiziție și randamentul normal al titlului, cu alte cuvinte, randamentul care se consideră că s-ar fi obținut dacă operațiunea nu ar fi fost anunțată. Pe termen lung, se compară randamentul compus cu un randament compus mediu, calculat pe un eșantion reprezentativ, format din Întreprinderi din sectoare identice, de dimensiuni comparabile și de rate book-to-market<footnote Este vorba despre o rată care definește raportul dintre valoarea contabilă a unei Întreprinderi și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
momentul anunțării operațiunii de fuziune sau achiziție și randamentul normal al titlului, cu alte cuvinte, randamentul care se consideră că s-ar fi obținut dacă operațiunea nu ar fi fost anunțată. Pe termen lung, se compară randamentul compus cu un randament compus mediu, calculat pe un eșantion reprezentativ, format din Întreprinderi din sectoare identice, de dimensiuni comparabile și de rate book-to-market<footnote Este vorba despre o rată care definește raportul dintre valoarea contabilă a unei Întreprinderi și valoarea sa de piață
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
contabilă). La polul opus față de firmele de tip glamour sunt firmele de tip value, care au o rată book-to-market mai mare. Aceste Întreprinderi sunt În general mai bine ancorate În cadrul sectorului. Ele se află În sectoare mai mature și au randamente mai ridicate. În materie de creștere externă, această distincție se dovedește a fi importantă, deoarece se constată diferențe de performanță destul de mari, În special pe termen lung. Rau și Vermaelen (1998) au calculat randamentele anormale pe trei ani pentru operațiuni
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
În sectoare mai mature și au randamente mai ridicate. În materie de creștere externă, această distincție se dovedește a fi importantă, deoarece se constată diferențe de performanță destul de mari, În special pe termen lung. Rau și Vermaelen (1998) au calculat randamentele anormale pe trei ani pentru operațiuni derulate Între 1980 și 1991 și au ajuns la concluzia că firmele de tip glamour au, pe termen lung, rezultate net inferioare celor de tip value. În plus, diferența este și mai mare dacă
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
tip glamour au, pe termen lung, rezultate net inferioare celor de tip value. În plus, diferența este și mai mare dacă este vorba despre o operațiune de fuziune decât despre o operațiune de achiziție. Astfel, achizitorii de tip glamour Înregistrează randamente anormale de -17,26% În cazul fuziunilor și 4,25% În cazul achizițiilor. Pe de altă parte, achizitorii de tip value Înregistrează randamente anormale de 7,64% În cazul fuziunilor și 15,53% În cazul achizițiilor. Rezultatele autorilor susțin ipoteza
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
despre o operațiune de fuziune decât despre o operațiune de achiziție. Astfel, achizitorii de tip glamour Înregistrează randamente anormale de -17,26% În cazul fuziunilor și 4,25% În cazul achizițiilor. Pe de altă parte, achizitorii de tip value Înregistrează randamente anormale de 7,64% În cazul fuziunilor și 15,53% În cazul achizițiilor. Rezultatele autorilor susțin ipoteza că sindromul hubris-ului joacă un rol important În luarea deciziei inițierii unei operațiuni de concentrare de managerii firmelor de tip glamour, care au
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
mai slabe vor fi mai prudente În ceea ce privește realizarea unei tranzacții. Rau și Vermaelen (1998) subliniază faptul că piața poate extrapola performanța trecută a achizitorului atunci când apreciază valoarea unei tranzacții. Astfel, dacă pe termen scurt, firmele de tip glamour vor avea randamente anormale mai mari decât firmele de tip value, pe termen lung, pe măsură ce piața percepe calitatea managementului, situația se inversează. Studiul lui Sudarsanam și Mahate (2003) Întărește rezultatele obținute de Rau și Vermaelen (1998), Însă, spre deosebire de ipoteza extrapolării, aceștia susțin mai
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
achiziții. Dacă În momentul anunțării operațiunii de fuziune sau achiziție se constată un fenomen de creare de valoare acționarială, se poate remarca faptul că repartiția acesteia nu este uniformă. Beneficiarii valorii create sunt acționarii companiei țintă, În timp ce acționarii achizitorului Înregistrează randamente anormale apropiate de 0%, sau chiar negative. Acest rezultat este confirmat de studiile lui Jensen și Ruback (1983) sau Andrade et al. (2001). Pentru operațiunile intraeuropene, Goergen și Renneboog (2004) au relevat că, În cazul companiilor țintă, randamentele anormale sunt
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
achizitorului Înregistrează randamente anormale apropiate de 0%, sau chiar negative. Acest rezultat este confirmat de studiile lui Jensen și Ruback (1983) sau Andrade et al. (2001). Pentru operațiunile intraeuropene, Goergen și Renneboog (2004) au relevat că, În cazul companiilor țintă, randamentele anormale sunt de 9%, În timp ce pentru achizitori acestea sunt de doar 0,7%. Aceleași rezultate au fost obținute și de Campa și Hernando (2004), pe baza unei analize a fuziunilor și achizițiilor ce au implicat firme din Uniunea Europeană, realizate În
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
pentru achizitori acestea sunt de doar 0,7%. Aceleași rezultate au fost obținute și de Campa și Hernando (2004), pe baza unei analize a fuziunilor și achizițiilor ce au implicat firme din Uniunea Europeană, realizate În perioada 1998-2000. Studiul a evidențiat randamente anormale de 9% În cazul companiilor țintă, și 0%, În medie, În cazul achizitorilor. Capitolul 2 Abordări și analize privind determinanții activității de fuziuni și achiziții Operațiunile de fuziuni și achiziții privesc atât societățile cotate care urmăresc extinderea și consolidarea
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
reușește să explice anumite aspecte evidente ale pieței de capital și reacția la diferite anunțuri. Loughran și Vijh (1997) susțin că piața nu reacționează corect la anunțul unei fuziuni sau achiziții, achizitorii care fac oferta de plată În bani Înregistrând randamente anormale (engl. abnormal returns) pozitive pe termen lung, În timp ce achizitorii care oferă titluri Înregistrând randamente anormale negative pe termen lung. 2.1.2. Ipoteza comportamentală O serie de lucrări susțin legătura care exisă Între evaluarea titlurilor și activitatea de fuziuni
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Loughran și Vijh (1997) susțin că piața nu reacționează corect la anunțul unei fuziuni sau achiziții, achizitorii care fac oferta de plată În bani Înregistrând randamente anormale (engl. abnormal returns) pozitive pe termen lung, În timp ce achizitorii care oferă titluri Înregistrând randamente anormale negative pe termen lung. 2.1.2. Ipoteza comportamentală O serie de lucrări susțin legătura care exisă Între evaluarea titlurilor și activitatea de fuziuni și achiziții (Shleifer și Vishny, 2003; Rhodes-Kropf și Viswanathan, 2004 sau Gugler et al., 2005
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
să beneficieze de o remunerație pe parcursul derulării operațiunii. Acest plus de remunerație este denumit equity kicker. În această categorie de instrumente financiare sunt cuprinse obligațiunile convertibile În acțiuni (care beneficiază, În mod obișnuit, de o primă de neconversie destinată stabilirii randamentul lor la un nivel acceptabil, În cazul În care acestea nu ar fi convertite În acțiuni) obligațiunile cu bonuri de subscriere În acțiuni (care au atașate bonuri de subscriere În acțiuni) sau diferite variante ale acestor instrumente (Delecourt și Fine
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
prima riscului sistematic sau prima de risc a pieței; β (Rp - Rd) - prima de risc. Modelul de evaluare a activelor financiare evidențiază legătura dintre nivelul rentabilității și nivelul riscului și evaluează prima de risc pentru investitori, astfel: atunci când β = 1, randamentul plasamentului corespunde rentabilității medii a pieței; atunci când β > 1, riscul este mai mare, fiind superior riscului mediu al pieței; atunci când β < 1, riscul este mai mic. Principalul dezavantaj al acestui model îl reprezintă instabilitatea coeficientului de fluctuație. Capitalul împrumutat de
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
pedagogiei. Idei și doctrine pedagogice fundamentale (Editura Polirom, 2001), Timp și temporalitate în educație. Elemente pentru un management al timpului școlar (Editura Polirom, 2002), Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării (Editura Polirom, 2006). Cuprinstc "Cuprins" Introducere 9 1. Evaluarea randamentului școlar - componentă a demersului didactic 13 1.1. Argumente pentru o cultură evaluativă 15 1.2. Școala și examenele ei 19 1.3. Precizări terminologice 22 1.4. Importanță și perspective în teoria și practica evaluării 33 1.5. Statutul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
se vor „trezi” pe măsură ce se citește, se reflectează, se compară, se construiește etc. Cât despre realizările efective, acestea sunt lăsate la dispoziția dumneavoastră prin concretizări la nivelul evaluărilor întreprinse - care trebuie evaluate și ele cu diferite prilejuri... Autorul 1. Evaluarea randamentului școlar - componentă a demersului didactictc "1. Evaluarea randamentului școlar - componentă a demersului didactic" 1.1. Argumente pentru o cultură evaluativă 1.2. Școala și examenele ei 1.3. Precizări terminologice 1.4. Importanță și perspective în teoria și practica evaluării
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
se compară, se construiește etc. Cât despre realizările efective, acestea sunt lăsate la dispoziția dumneavoastră prin concretizări la nivelul evaluărilor întreprinse - care trebuie evaluate și ele cu diferite prilejuri... Autorul 1. Evaluarea randamentului școlar - componentă a demersului didactictc "1. Evaluarea randamentului școlar - componentă a demersului didactic" 1.1. Argumente pentru o cultură evaluativă 1.2. Școala și examenele ei 1.3. Precizări terminologice 1.4. Importanță și perspective în teoria și practica evaluării 1.5. Statutul evaluărilor naționale 1.6. Examenele
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
asigurarea obiectivității unei examinări și evaluări. Eficiența învățământului se referă la capacitatea sistemului educațional de a obține în mod satisfăcător rezultatele preconizate, adică de a le vedea concretizate în comportamentele și atitudinile absolvenților, prin eforturi determinate la nivel macroși microstructural. Randamentul școlar este dat de nivelul de pregătire teoretică și acțională a elevilor, reflectând o anumită concordanță a acestor concretizări cu conținutul circumscris de programele școlare. Evaluarea școlară este procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ameliorarea ei continuă. Diminuează până la eliminarea completă caracterul de sondaj al evaluării, propunându-și verificarea tuturor elevilor asupra conținuturilor esențiale predate. Permite astfel cunoașterea pregătirii elevilor, identificarea neajunsurilor după fiecare secvență și, în consecință, adoptarea măsurilor considerate utile pentru ameliorarea randamentului elevilor, precum și a procesului. C) Evaluarea sumativă (cumulativă)tc "C) Evaluarea sumativă (cumulativă)" Evaluarea sumativă (cumulativă) este modul de evaluare dinamică a rezultatelor școlare realizat predominant prin verificări punctuale pe parcursul programului, încheiate cu o evaluare globală, de bilanț, la sfârșitul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
imediate și contingente, raportându-se la o serie de funcții și scopuri bine determinate. Scopul evaluării nu este de a parveni la anumite date, ci de a perfecționa procesul educativ. Nu este vorba numai despre a stabili o judecată asupra randamentului școlar, ci despre a institui acțiuni precise pentru a adapta necontenit strategiile educative la particularitățile situației didactice, la cele ale elevilor, la condițiile economice și instituționale existente etc. (Brown, 1988, p. 9). Plecând de la evaluare, ar trebui să se determine
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
1997, p. 122; Hotyat, 1962, p.17): - ameliorarea deciziilor cu privire la procesul de învățare a fiecărui elev; - informarea elevului sau părinților acestuia referitor la progresul realizat; - eliberarea de certificate necesare elevului și funcționării societății în care va intra; - informarea societății cu privire la randamentul educației și evoluția populației școlare; - ameliorarea calității învățământului în general. Schematic, principalele scopuri ale evaluării pot fi surprinse în următorul tablou: Funcțiile evaluării apar și se actualizează diferențiat, prin prevalența uneia față de alta la un moment dat. O probă evaluativă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
școlar în scopurile intenționate de aceștia, avem de-a face cu o evaluare internă. Miza acestei examinări este de ordin didactic, autoreglator, ea ratificând realizări în concordanță cu criterii generale sau adaptate specificității populației școlare din unitatea de bază. Evaluarea randamentului școlar este de cele mai multe ori o evaluare internă. În cazul examenelor sau concursurilor cu miză mare (admitere, bacalaureat, capacitate etc.), se impune modalitatea de evaluare externă. Trăsătura definitorie a evaluării externe o constituie implicarea altor persoane evaluatoare, pentru decelarea calității
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
constituit dintotdeauna un țel și o speranță a educației superioare. Universitatea s-a constituit într-o instanță de gestionare a cunoașterii și de răspândire a înaltelor valori și a conduitelor performante. Cu atât mai mult în zilele noastre, când aspirația randamentului și eficienței este atât de mult clamată, dar și contestată. Redefinirea învățământului superior în acord cu chemările calității este dublată de unificarea structurală și procesuală la scară europeană, în conformitate cu exigențele Procesului de la Bologna. O astfel de așezare a structurilor de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Notarea școlară" Aprecierea rezultatelor școlare se materializează de cele mai multe ori prin notare. Notarea este un act de atașare a unei etichete, a unui semn, pentru un anumit rezultat al învățării. Nota este un indice care corespunde unei anumite realizări a randamentului școlar. Gilbert de Landsheere (1975, p.13) definește nota ca fiind „aprecierea sintetică ce traduce evaluarea unei performanțe în domeniul învățământului”. Philippe Perrenoud (1998) consideră că nota este un mesaj care spune elevului nu atât cât știe, ci mai curând
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
avantajele și dezavantajele notării prin raportare la grup, ale notării prin raportare la standarde fixe (obiective) și ale notării individualizate. Concretizarea faptică a notării se realizează în funcție și de specificul disciplinelor evaluate. Astfel, în cazul disciplinelor exacte, prezintă un randament mai ridicat notarea după bareme, pe când în cazul disciplinelor umaniste, dă mai mult randament notarea analitică. Notarea după bareme are avantajul că standardizează criteriile măsurării și aprecierii. Ea se bazează pe atribuirea unui punctaj fix pentru fiecare secvență îndeplinită. Soluția
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]