3,972 matches
-
construirea ritului), caracterul autentic al trăirilor participanților. Aceștia sunt confruntați, pe de o parte, cu omniprezența lui Elvis (spațiul plin de fotografii, postere, obiecte care Îl evocă; timpul saturat de permanenta difuzare a muzicii sale și de evenimente festive precum recitalurilor sosiilor sale) și, pe de altă parte, cu omniprezența fanilor (Îmbrăcați ca Elvis, purtând Însemne ale identificării simbolice cu starul dispărut). Aceste mecanisme creează un spațiu comunitar, de tip liminal, În care participanții la pelerinaj, indiferent de țară, clasă socială
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de dezbateri și prelegeri. Primul, „Idoli” - realizat în formula simpozion -, a constituit debutul propriu-zis, în 13 octombrie 1932 și, prin succesul instantaneu, l-a pus oarecum în umbră pe celălalt, „Cultura românească actuală”, care propunea conferințe cu audiții, fragmente teatrale, recitaluri de dans și poezie, lecturi ilustrative pentru tema zilei. În numele înțelegerii între generații, seria simpozion era prezidată de seniori de prestigiu din lumea culturală: Ion Petrovici, C. Rădulescu-Motru, Dimitrie Gusti, Mihai Ralea, Simion Mehedinți, Ion Marin Sadoveanu, Mihail Manoilescu, Paul
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Theo van Doesburg, Georg Linze, foștii dadaiști Hans Arp, Tristan Tzara, suprarealiștii André Breton, Paul Eluard, B. Peret. Apar și desene în manieră avangardistă realizate de Marcel Iancu, cronici dramatice susținute de F. Aderca, cronici cinematografice, articole de popularizare a recitalurilor și spectacolelor de artă nouă organizate de grupare. Alți colaboratori: Victor Eftimiu, Lucian Boz, Radu Boureanu, Sandu Tudor, N. D. Cocea, Dan Botta. M.W.
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
civilizator. În Confesiuni sonore, care se dorește „o istorie a literaturii române la microfon”, evocă sistematic prezența pe calea undelor a literaturii române, de la cea veche până la cea din deceniul al optulea, accentul principal fiind pus pe popularizarea acesteia (prin recitaluri și lecturi făcute de actori, prin dramatizări), pe conferințele și lecturile unor scriitori însemnați (cu deosebire N. Iorga, apreciat ca decanul conferențiarilor la radio, și T. Arghezi, colaborator statornic), pe scriitorii care au fost nu doar colaboratori, ci și îndrumători
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]
-
Banjorică se lipeau destine și se determinau întâmplări invariabil macerante: iubirea Colivăresei, văduva de 36 de ani, cu băietanul de 12, apoi lesbiene, voyeuriste și partide de sex în grup prin camere sordide de hotel, milițieni agresivi și „topiți” în recitaluri de cruzime, copii care își surprind mama încuiată în casă cu meditatorul și tatăl în tandrețe cu servitoarea, defilări de „dezmoșteniți ai soartei”, cluburi de box de la mahala, unde sângele face legea, angajarea la Porcărie sau la demolarea Așezămintelor Brâncovenești
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
fost locul În care disidenți din interiorul blocului comunist au devenit cunoscuți Întregii lumi. Expresie a liberalizării permise de Moscova, unii dintre aceștia au avut acordul autorităților; acesta a fost cazul poetului Andrei Voznesenski, care, atunci cînd a oferit un recital de poezie la teatrul Vieux-Colombier din Paris, „la Început a fost aplaudat, dar spre sfîrșit oamenii ieșeau din sală”. Împreună cu Evtușenko „se slujește de minima Îngăduință a regimului de a critica unele aspecte ale trecutului și nu trec peste limitele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1989, 36; Constantin Crișan, Simbolistică și misteriologie, ST, 1991, 9; Paul Miclău, Definitivarea lui Toma, LCF, 1998, 45; Aurelian Titu Dumitrescu, Când memoria devine iluzie, VR, 1999, 1-2; Micu, Ist. lit., 414; Dicț. scriit. rom., III, 34-36; Titus Vâjeu, Un recital baroc al memoriei, „Diplomat Club”, 2003, 2. N.Br.
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
altele răspândite prin scrierile politice sau memorialistice pun în valoare mijloace remarcabile: caricatura rapidă, umorul popular, bogăția vocabularului, spontaneitatea replicii. „Fiziologistul” are un fel de jubilație răutăcioasă în contemplarea tipului social care, odată individualizat, este pus să susțină un adevărat recital pentru a-și dezvălui ridicolul. Scriitorul adoptă întotdeauna poziția omului de rând, plin de bun-simț, care persiflează cu umor aerele superioare ale parvenitului, obtuzitatea unor demnitari, impostura autorilor „neînțeleși”. În scrierile politice și filozofice (Mémoires sur l’histoire de la régénération
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
doctor în pedagogie în 1986. Lucrează până în 1990 la revistele „Albina” și „Forum”, ca redactor. Din 1990 este conferențiar la Academia de Artă din București. Primele versuri le publică în 1953, în ziarul local din Bacău. Volumul de început este Recital, apărut în 1976. Colaborează la „Viața studențească”, „Scânteia tineretului”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „România literară”, „Steaua”, „Tomis”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Familia” ș.a. Debutând cu o poezie modulată de melancolii, dar și de încântări adolescentine, exprimate într-un vers melodios sau grav încordat
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
disponibilitatea deschiderii ființei lăuntrice spre lume. Tonalitățile de cantilenă, ca și preferința pentru imaginile florale permit stabilirea unor conexiuni cu poezia simbolistă, obsesia hibernalului și a albului pur, a increatului sugerând apropieri de G. Bacovia sau de Ion Barbu. SCRIERI: Recital, București, 1976; Nuntă pe ape, București, 1980; Estivale, București, 1980; Piatra soarelui, București, 1982; Scriere de mână, București, 1983; Stampe, București, 1984; Ordinea lucrurilor, București, 1989; Broscuța albastră și alte întâmplări cu Ionuț, București, 1991; Poftiți la broscotecă, București, 1993
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
broscotecă, București, 1993; Măști la vedere, București, 1995; Noi întâmplări de la broscotecă și alte povestiri, București, 1995; Amfiteatrul din nori, București, 1998; Lecția de nesupunere, București, 1998; Retorica mării, Timișoara, 1998; Pagina de gardă, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Motoc, „Recital”, TMS, 1976, 2; C. Grosu, Primul recital, „Forum”, 1976, 3; Al. Piru, Lirică feminină, LCF, 1976, 14; Laurențiu Ulici, „Recital”, RL, 1976, 20; Valentin Tașcu, „Stampe”, TR, 1985, 10; Elena Tacciu, Pagina albă, RL, 1985, 15; Elena Ștefoi, Poezie, CNT
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
1995; Noi întâmplări de la broscotecă și alte povestiri, București, 1995; Amfiteatrul din nori, București, 1998; Lecția de nesupunere, București, 1998; Retorica mării, Timișoara, 1998; Pagina de gardă, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Motoc, „Recital”, TMS, 1976, 2; C. Grosu, Primul recital, „Forum”, 1976, 3; Al. Piru, Lirică feminină, LCF, 1976, 14; Laurențiu Ulici, „Recital”, RL, 1976, 20; Valentin Tașcu, „Stampe”, TR, 1985, 10; Elena Tacciu, Pagina albă, RL, 1985, 15; Elena Ștefoi, Poezie, CNT, 1989, 10; Ion Cristofor, Discreția melancoliei, TR
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
București, 1998; Lecția de nesupunere, București, 1998; Retorica mării, Timișoara, 1998; Pagina de gardă, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Motoc, „Recital”, TMS, 1976, 2; C. Grosu, Primul recital, „Forum”, 1976, 3; Al. Piru, Lirică feminină, LCF, 1976, 14; Laurențiu Ulici, „Recital”, RL, 1976, 20; Valentin Tașcu, „Stampe”, TR, 1985, 10; Elena Tacciu, Pagina albă, RL, 1985, 15; Elena Ștefoi, Poezie, CNT, 1989, 10; Ion Cristofor, Discreția melancoliei, TR, 1989, 23; Romul Munteanu, Secvențe ale poeziei, FLC, 1989, 27; Gheorghe Grigurcu, Candoare
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
a cărui derivă, se pare, nu mai poate fi oprită cu nici un mijloc, a vărsat tradiționalele lacrimi la mormântul poporului român (întrupat tragic în "intangibilul" Eminescu, cel victimizat, vai, vai, vai! de revista "Dilema"!) am asistat la cel mai penibil recital imaginabil pe teme de istorie. Dac-ar fi să ne luăm după etichete, ne-am fi așteptat ca măcar d-nii Stoenescu și Coșea să aibă un discurs dacă nu pro-european, măcar unul ponderat. Ți-ai găsit! Ei nu vedeau în
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
Uniunii Scriitorilor (1995). În romanul de debut Matei și Eva, apărut în 1985, doi adolescenți descoperă lumea labirintică, iar aventurii lor inițiatice îi corespunde aventura stilistică a autorului: compoziția polifonică, distribuția pe mai multe voci a discursului narativ susțin un recital livresc ludic și caricatural, cu numeroase accente parodice, în care se întâlnesc istorisirea sadoveniană cu basmul eroicomic, exuberanța rabelaisiană cu fabulosul arghezian. Jucăria (1989), roman despre dictatură, lipsit de determinări spațio-temporale concrete, reconstituie o atmosferă halucinantă, cu origini în proza
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
Specializat în muzică vocal-simfonică și sacra, susține concerte în toată Europa. Talentul muzical i-a fost recunoscut de mari artiști de operă, precum Mario Del Monaco, Gino Becchi și Giuseppe Di Stefano, cu care, de altfel, a susținut și câteva recitaluri. Din 1992 a fost și conferențiar la Facultatea de Teatru din cadrul Universității „Hyperion”, specialitatea canto clasic. După vârsta de cincizeci de ani se înscrie la Academia de Teologie Greco-Catolica de la Blaj. Moartea neașteptată l-a surprins că doctorand la Academia
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
cu bonetă”, duhliu, cordial și rafinat (Gastronomice... à la Păstorel, 1998). În „gastronomicele” lui sfârâie conotațiile, aromesc aluziile culte presărate cu „goange”, își împrăștie izul pișcător calamburul, iar comparațiile nu sunt doar de ornament, ci au feculența lor parșivă. Un recital la fel de plăcut de urmărit este Spectacolul gastronomic sau Arta & Arta culinară (2000), unde un „periplu” prin „bucătăriile literare ale lumii” vădește erudiție în domeniu. Și aici suveniruri, anecdote, istorioare, pilde lasă să se întrevadă darul de memorialist. E, într-adevăr
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
și mizeria amândurora, acela nutrește În inima sa distrugerea României” . În lipsa impunerii sau recomandării unei programe prestabilite, organizarea serbării școlare rămânea la latitudinea corpului didactic, În desfășurarea ei fiind incluse momente ca: intonarea imnului regal, conferințe asupra unor subiecte patriotice, recitaluri de cântece patriotice susținute de coruri, pelerinaje la locuri istorice. Toate aceste activități aveau rostul de a-i determina pe elevi să respecte trecutul și „evenimentele mari ale istoriei noastre”, dar să prețuiască și prezentul reprezentat de „epoca În care
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
data rămânând „o zi de manifestațiune națională pentru toate școalele și se serbează cu un entuziasm care nu slăbește deloc”. Reușitele În organizarea acestor activități se datorau directorilor de școli, care aveau mână liberă În alcătuirea programelor artistice ce cuprindeau recitaluri de coruri, discursuri ținute de profesori și de elevi, marșuri la câmp, exerciții de gimnastică și concursuri de oină . Unele dintre cele mai bune conferințe ținute cu această ocazie au fost tipărite și distribuite În teritoriu În revistele de specialitate
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
din cauza numărului redus al asistenței . Colaborarea Între Învățător și preot În organizarea serbărilor era foarte importantă, dascălii insistând În rapoartele trimise revizorilor școlari În legătură cu acest subiect, subliniind implicarea și dăruirea fețelor bisericești În oficierea slujbelor religioase și atragerea copiilor În recitalurile imnurilor religioase. De asemenea, erau semnalate destul de des cazuri În care autoritățile administrative lipseau, Învățătorii exprimându-și mâhnirea neparticipării lor la desfășurarea serbărilor școlare. Implicarea Învățătorilor În organizarea acestor serbări era, de cele mai multe ori, una extrem de profundă, după cum reiese din
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
Casei „Vasile Pogor”, amenajat și deschis pentru public în ianuarie 2003, găzduiește multiple activități: conferințe în cadrul serilor revistei „Dacia literară”, Cenaclul Junimea, simpozioane, aniversări și comemorări, întâlniri cu scriitori români sau străini, prezentări și lansări de cărți și reviste literare, recitaluri de muzică, spectacole de teatru, expoziții de artă. Muzeul dedicat mitropolitului Dosoftei adăpostește o expoziție reprezentativă pentru literatura română veche, ilustrând vechile centre tipografice românești. Bojdeuca „Ion Creangă” este primul muzeu memorial literar din România, inaugurat în aprilie 1918. Sunt
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
în țară, unde se alege cu o condamnare de șase ani. Ieșit din detenție în 1953, pleacă la Iași, fiind cooptat în trupa Naționalului. Impresionează de la început prin calitățile de actor (Romeo, Franz Moor) și de director de scenă (un recital Shakespeare, în cadrul căruia îl întruchipa pe Hamlet, visul lui de o viață, a rămas în amintirea celor care au asistat la spectacol). Dar, iarăși, destinul lui O. suferă o fractură, tânărul fiind arestat pentru un manuscris lăsat, imprudent, unui prieten
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
într-un nimic răsturnat,/ o piramidă a golului/ cu creștetu-n jos,/ o colosală cupă de beznă!” (Glasul demonului din a XX-a vale). Pictural și muzical, retoric și liric, veritabil oratoriu, Surâsul Hiroșimei a avut nenumărate transpuneri teatrale, a prilejuit recitaluri, a fost pus pe muzică și ecranizat, a beneficiat de numeroase traduceri, fiind poate cel mai cunoscut poem românesc în lume. Cântece împotriva morții (1963) au accentuat și extins la întregul secol XX - „veac uituc, veac plin de amintiri” - tema
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
sunt utilizate de către liderii locali pentru a explica, în cele mai multe cazuri, dezinteresul sătenilor pentru proiecte comune sau evenimente majore ale comunității: „...un timp, soția șmeaț a fost directoarea școlii și a declanșat o șezătoare la care au venit oamenii (...) cu recital de muzică, poezie. Oamenii așteaptă să aibă cineva inițiativă, să-i organizeze, să-i cheme și să-i lămurească ce este de folos. Așa vin, se plâng de fel de fel de probleme. Lipsa banilor face să nu se îngrijească
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
tratament similar celui administrat soției doctorului, pe care l-a continuat și acasă, ținând în gură un cocoloș de pansament sau o radieră și mușcând puternic. Femeia a repetat procedura de câteva ori pe zi, mai ales înainte de repetiții sau recitaluri. În câteva săptămâni, auzul îi revenise complet și a semnat un contract cu o orchestră care pleca în turneu. Doctorul care ne-a prezentat cazul ei a spus: „Am avut peste cincizeci de pacienți care sufereau de surditate, cazuri mai
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]