53,590 matches
-
recursului în interesul legii, conform reformulării problemei de drept, și pronunțarea unei decizii de unificare a practicii judiciare. ... 9. Nefiind întrebări pentru reprezentantul procurorului general, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele completului, declară dezbaterile închise, iar completul rămâne în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și obiectul recursului în interesul legii 10. Prin Hotărârea nr. 31 din 24 mai 2022, Colegiul de conducere al
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
numai în cazurile în care, potrivit legii sau convenției părților, cazul fortuit este exonerator de răspundere. ... ... III. Orientările jurisprudențiale divergente 13. Autorul sesizării a sintetizat, în prealabil, circumstanțele care au dat naștere problemei de drept ce face obiectul sesizării cu recurs în interesul legii, după cum urmează: – angajatorul formulează plângere penală împotriva salariatului pentru fapte săvârșite în legătură cu serviciul, iar, în baza art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, înainte ca textul să fie declarat neconstituțional prin Decizia
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
conducere al Curții de Apel Galați a apreciat că recursul în interesul legii este admisibil, chiar dacă practica judiciară nu este bogată, acest aspect nefiind de natură a împiedica Înalta Curte de Casație și Justiție să pronunțe o decizie de recurs în interesul legii. ... ... VII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 40. Prin punctul de vedere formulat la data de 5 august 2022, Ministerul Public a apreciat, referitor la condițiile de admisibilitate prevăzute
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
că fapta sesizată ca fiind săvârșită de angajat nu mai este prevăzută de legea penală, ca urmare a intervenirii efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016. ... 62. Față de cele menționate, prin raportare la obiectul sesizării cu recurs în interesul legii, în situația în care ulterior formulării plângerii penale de către angajator este publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care s-a declarat neconstituțional textul ce incrimina
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
trebuie să verifice condițiile răspunderii civile contractuale. Instanța va administra probatoriul necesar pentru a determina dacă angajatorul a acționat abuziv atunci când a suspendat contractul de muncă. ... 89. Prin urmare, s-a apreciat că prima opinie prezentată în cererea de recurs în interesul legii este greșită pentru că ignoră textul expres al art. 52 alin. (2) din Codul muncii, care impune verificarea condițiilor răspunderii civile contractuale. ... 90. A doua opinie este greșită pentru că dezincriminarea faptei presupune constatarea nevinovăției salariatului, fiind
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
durata suspendării, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale. ... ... X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.1. Asupra admisibilității recursului în interesul legii 93. Verificarea regularității învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție impune analizarea condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, în conformitate cu dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
fiecăreia dintre părțile raportului juridic de muncă, a fost pronunțată o decizie definitivă de către Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. ... ... ... 97. De asemenea, se constată că: b) sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, în sensul că acesta trebuie să se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, respectiv să privească probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești, întrucât finalitatea acestei instituții juridice o constituie asigurarea interpretării și
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
procedură civilă, respectiv să privească probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești, întrucât finalitatea acestei instituții juridice o constituie asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii, și această condiție este îndeplinită; ... c) sub aspectul titularului dreptului de a formula recursul în interesul legii, se reține că autorul sesizării, Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați, se regăsește printre titularii dreptului de sesizare, prevăzuți de art. 514 din Codul de procedură civilă. ... ... 98. Deși problema de drept în ansamblu îndeplinește
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepția a fost ridicată de Dan Alexandru Tiurbe într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului împotriva unei sentințe judecătorești prin care a fost respinsă cererea de anulare a unui ordin al prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, înainte de expirarea duratei normale a acestuia. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258390]
-
ordin al prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, înainte de expirarea duratei normale a acestuia. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că, în cauză, prin lipsa căii de atac a recursului și a controlului sentinței de către instanța de control judiciar, este încălcat accesul liber la justiție, respectiv la dubla jurisdicție. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 375 din 7 iunie 2016, Decizia
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258390]
-
dreptului. Recunoscând competența exclusivă a legiuitorului în instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție care reiese și din dispozițiile art. 126 din Constituție, instanța constată că prin norma legală contestată se elimină singura cale de atac, recursul, reglementată în materia contenciosului administrativ. Eliminarea singurei căi de atac poate echivala cu golirea de conținut a dispozițiilor art. 129 din Constituție, potrivit căruia „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258390]
-
din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Boeru într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului împotriva sentinței civile prin care s-a respins cererea autorului de obligare a municipiului Galați, prin primar, la acordarea în proprietate a unei suprafețe de 10.000 mp de teren în extravilan. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată
DECIZIA nr. 862 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258402]
-
de prima instanță. ... 21. Chestiunea de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 22. Cauza se află pe rolul unei instanțe de control judiciar, respectiv Curtea de Apel Craiova, învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 68. Reglementând, în cuprinsul
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare; ... ... d) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și ... e) asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 69. Evaluând elementele sesizării formulate de instanța de trimitere, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a condițiilor care permit declanșarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, se constată că doar
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
care sesizarea a fost inițiată, cea referitoare la nestatuarea anterioară de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare cu privire la o chestiune de drept identică celei ce face obiectul sesizării, precum și inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare cu acest obiect, nefiind însă întrunite cerințele de substanță ale sesizării, anume condiția ca obiectul acesteia să privească o chestiune de drept de care să depindă soluționarea cauzei pe fond și condiția noutății
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
Apel Craiova - prin care, pentru o funcție similară funcției ocupate de reclamanți, s-a recunoscut un coeficient de ierarhizare de 4,70 și care constituie reperul salariului maxim în plată la nivelul instituției publice recurente). ... 81. Totodată, în cuprinsul memoriului de recurs, pârâtul a mai susținut că: „Gradul militar de colonel cu care este prevăzută în prezent funcția de ofițer specialist I, funcție de execuție, nu generează un nivel de salarizare corespunzător funcțiilor de conducere cu încălcarea tuturor principiilor de ierarhizare în
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție constată însă că problema de drept semnalată de instanța de trimitere nu are incidență în cauză, fiind străină de chestiunile asupra cărora are a se pronunța, date fiind limitele criticilor formulate prin motivele de recurs, în condițiile în care temeiul legal pentru care prima instanță a recunoscut reclamanților dreptul la calcularea soldei de funcție raportat la un coeficient de ierarhizare de 4,70 a fost reprezentat de prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
a recunoscut reclamanților dreptul la calcularea soldei de funcție raportat la un coeficient de ierarhizare de 4,70 a fost reprezentat de prevederile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 anterior citate; drept urmare, instanța de recurs nu are a cenzura un eventual raționament de aplicabilitate directă a unora sau altora dintre coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999. ... 84. Este de precizat că această cerință a procedurii hotărârii prealabile - a legăturii
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
1) și (3) din Constituție, respectiv al Înaltei Curți de Casație și Justiție care asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale (prin hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sau prin recurs în interesul legii). ... 31. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr.
DECIZIA nr. 275 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262405]
-
al României, precum și a dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 sunt neconstituționale, întrucât nu se mai suspendă cauzele până după pronunțarea de către Curtea Constituțională cu privire la excepția de
DECIZIA nr. 514 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262525]
-
de timbru. Excepția a fost ridicată de Dănuț Petre Leizerovici în recursul împotriva sentinței civile prin care sa luat act de renunțarea la dreptul pretins (anularea unor contracte de vânzare-cumpărare) și s-a respins cererea pe fond. Prin cererea de recurs s-a solicitat „anularea hotărârii pronunțate de prima instanță și anularea cererii de chemare în judecată ca netimbrată“. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prin cererea introductivă autorul a solicitat anularea unor contracte de vânzare-cumpărare
DECIZIA nr. 326 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262533]
-
a apreciat că, în speță, condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă sunt suficient de bine caracterizate și permit declararea ca admisibilă a sesizării. ... 28. S-a menționat și că problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la data sesizării. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 29. Apelantul-pârât a învederat că legiuitorul a încadrat
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 77. Astfel cum rezultă
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; ... – chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; ... – problema de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 78. Procedând la verificarea îndeplinirii acestor condiții, se constată că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost făcută de Curtea de Apel Iași - Secția
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]