32,993 matches
-
excepției, în temeiul art. 16 lit. a) din Codul de procedură penală. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că au dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate în cursul unui proces penal doar persoanele împotriva cărora s-a desfășurat un proces penal în cursul căruia au fost dispuse măsuri privative de libertate, independent de soluția pronunțată pe fond, iar privarea
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
a instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei, s-a dispus achitarea. Susțin că, din pronunțarea unei hotărâri de achitare, după finalizarea definitivă a unui proces penal, rezultă caracterul nelegal al privării de libertate și, implicit, dreptul de a solicita repararea pagubei materiale sau a daunelor morale rezultate din aplicarea acestor măsuri. În situația în care privarea nelegală de libertate a fost stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
această materie - urmată de achitarea sa în mod definitiv, în mod deosebit pentru considerentul că „fapta nu există“, circumscriindu-se, dincolo de orice rigori terminologice și definiții legale, noțiunii de „eroare judiciară“, în accepțiunea sa uzuală, obișnuită) statul român garantează repararea prejudiciului astfel produs persoanei vătămate, independent de dovedirea prealabilă de către aceasta din urmă a oricărei culpe a reprezentanților autorităților publice. În mod deosebit, reține că se remarcă, în acest sens, două prevederi constituționale, în speță dispozițiile art. 52 alin.
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
poate fi restrâns (...)“, are loc în anumite ipoteze excepționale, în partea finală a alin. (2) prevăzându-se că măsura restrângerii acestor drepturi fundamentale trebuie „(...) aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății“. Or, condiționarea reparării prejudiciului încercat de către o persoană față de care s-a luat o măsură preventivă în cursul unei proceduri judiciare penale, procedură la finalul căreia s-a statuat în mod definitiv în sensul achitării, de dovedirea de către respectiva persoană
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
la finalul căreia s-a statuat în mod definitiv în sensul achitării, de dovedirea de către respectiva persoană a caracterului nelegal al măsurii preventive astfel dispuse în privința sa este de natură să aducă atingere tocmai existenței dreptului său la repararea acestui prejudiciu. Astfel, în condițiile în care dreptul persoanei vătămate la despăgubiri se naște în mod cert și neechivoc abia la momentul rămânerii definitive a hotărârii sale de achitare, în condițiile în care măsura preventivă în discuție s-a dispus
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
după o primă statuare judecătorească în sensul legalității lor, legalitate analizată însă prin raportare la premise diferite, în absența circumstanței factuale ulterioare și prevalente, aceea a survenirii achitării) se prezintă a fi pur iluzorii, golind astfel de conținut dreptul la repararea prejudiciului pricinuit prin măsura preventivă astfel dispusă. Observă că, atâta vreme cât procedura judiciară penală având ca obiect strict luarea unei măsuri preventive și cenzurarea legalității acesteia în condițiile procedurale specifice nu are o existență de sine stătătoare, ci se
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
proces penal având ca finalitate angajarea răspunderii penale a persoanei față de care se solicită măsura preventivă în discuție, rezultă că și caracterul „just“ sau „injust“ al acesteia, din perspectiva obligației asumate la nivel constituțional de către statul român de reparare a eventualului prejudiciu încercat de respectiva persoană prin limitările și constrângerile determinate de aplicarea măsurii preventive în cauză urmează a fi analizat tot prin raportare la gradul sau nivelul de atingere a unei asemenea finalități. Prin urmare, în cazul unui
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
reține că autorul nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, respectiv nu critică textele legale avute în vedere de excepție pentru ceea ce acestea prevăd, ci pentru ceea ce acestea nu prevăd, criticând în realitate o omisiune legislativă în materia reparării prejudiciului produs prin erori judiciare. În ceea ce privește soluția de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 417 din 14 octombrie 2004, apreciind că motivele reținute de instanța de control constituțional sunt aplicabile mutatis
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
alin. (2), ale art. 2, 3 , 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 539 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: (1) Are dreptul la repararea pagubei și persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate. (2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
echitabil, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepție, soluția legislativă din cuprinsul art. 539 din Codul de procedură penală, care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, sau prin achitare a fost constatată ca fiind neconstituțională prin Decizia nr. 136
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
de procedură penală sau de achitare nu califică, în mod explicit sau implicit, privarea de libertate dispusă în cursul procesului penal ca fiind nelegală, ceea ce înseamnă că prevederile art. 539 din Codul de procedură penală exclud dreptul persoanei la repararea pagubei în considerarea acestei ipoteze (paragraful 30 din Decizia nr. 136 din 3 martie 2021). ... 20. Curtea a mai reținut că art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, în interpretarea Deciziei nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
în interesul legii, paragrafele 34 și 35, permite, de principiu, constatarea caracterului nelegal al privării de libertate din cursul procesului penal numai de către instanța penală, ceea ce înseamnă că instanței civile îi rămâne competența de a judeca acțiunea pentru repararea pagubei pe baza constatărilor instanței penale, fără a putea, însă, valorifica, sub acest aspect, o hotărâre de achitare din moment ce privarea de libertate nu este considerată nelegală prin însăși hotărârea pronunțată (paragraful 33 din Decizia nr. 136 din 3
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
3 martie 2021). ... 21. Curtea a reținut, în consecință, că, deși libertatea individuală a persoanei a fost limitată în cursul procesului penal, limitare care s-a dovedit în final a fi injustă/nedreaptă, persoana în cauză este exclusă de la procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale, prejudiciul suferit rămânând nereparat. Prin urmare, Curtea a examinat dacă un asemenea caz de excludere a răspunderii statului corespunde exigențelor art. 1 alin. (3), ale art. 23 alin. (1) și ale art. 52 alin.
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
a unei despăgubiri, ci, din contră, generează un drept la despăgubire. Totodată, statul nu se poate exonera de această răspundere nici dacă dovedește că fiecare dintre prepușii săi a acționat legal. Astfel, este angajată o răspundere obiectivă a statului la repararea pagubei suferite de către persoana în cauză, având ca temei obligația statului de a garanta buna funcționare a serviciului public al justiției (paragraful 41 din Decizia nr. 136 din 3 martie 2021). ... 25. Având în vedere soluția de achitare pronunțată
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
O activitate secundară este oricare altă activitate a unității, activitate care produce bunuri sau servicii. Activități auxiliare Activitățile principale și secundare sunt efectuate, în general, cu ajutorul unui număr de activități auxiliare, cum sunt: contabilitatea, transportul, depozitarea, achiziționarea, condiționarea, promovarea, repararea și întreținerea etc. Astfel, activitățile auxiliare sunt acelea care există doar pentru a sprijini activitățile productive principale și secundare ale unei unități. Activitățile auxiliare asigură bunuri și servicii consumabile pentru uzul acelei unități. Însă, dacă activitățile unei unități statistice și
ORDIN nr. 377 din 17 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282063]
-
Repararea și întreținerea ceasurilor și a bijuteriilor 9529 Repararea și întreținerea articolelor de uz personal și gospodăresc n.c.a. 953 Repararea și întreținerea autovehiculelor și motocicletelor 9531 Repararea și întreținerea autovehiculelor 9532 Repararea și întreținerea motocicletelor 954 Servicii de intermediere pentru repararea și întreținerea calculatoarelor, a articolelor personale și de uz gospodăresc, a autovehiculelor și motocicletelor 9540 Servicii de intermediere pentru repararea și întreținerea calculatoarelor, a articolelor personale și de uz gospodăresc, a autovehiculelor și motocicletelor 96 Alte activități de servicii 961
ORDIN nr. 377 din 17 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282063]
-
și întreținerea autovehiculelor și motocicletelor 9531 Repararea și întreținerea autovehiculelor 9532 Repararea și întreținerea motocicletelor 954 Servicii de intermediere pentru repararea și întreținerea calculatoarelor, a articolelor personale și de uz gospodăresc, a autovehiculelor și motocicletelor 9540 Servicii de intermediere pentru repararea și întreținerea calculatoarelor, a articolelor personale și de uz gospodăresc, a autovehiculelor și motocicletelor 96 Alte activități de servicii 961 Spălarea și curățarea articolelor textile și a produselor din blană 9610 Spălarea și curățarea articolelor textile și a produselor din
ORDIN nr. 377 din 17 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282063]
-
modelului și ca sursa să fie menționată; ... c) echipamentelor aflate pe vehicule de transport maritim sau aerian înregistrate într-o altă țară, atunci când acestea intră temporar pe teritoriul României, ori importului de piese de schimb și accesorii în scopul reparării acestor vehicule sau al executării de reparații pe aceste vehicule; ... d) folosirii sau luării măsurilor efective și serioase de folosire a desenelor sau modelelor de către terți, în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului și revalidarea certificatului
LEGEA nr. 129 din 29 decembrie 1992 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/282567]
-
printr-o alocare eficace și suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, a instrumentelor financiare ale UE sau a altor surse de finanțare. ● Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) Pentru a ajuta la repararea prejudiciilor economice și sociale produse de pandemia de C0VID- 19, pentru a demara procesul de redresare a economiei europene și pentru a proteja locurile de muncă existente și a crea altele noi, Comisia Europeană a adoptat în 2020 un important
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283017]
-
cuantumul și modalitatea de plată a prejudiciului cauzat printr-un act de malpraxis se vor stabili de către instanța judecătorească. Despăgubirile se stabilesc în raport cu întinderea prejudiciului. ... 19. Așadar, Comisia nu are competența de a soluționa sesizarea sub aspectul reparării prejudiciului, ci doar constată existența sau inexistența cazului de malpraxis, deci, cu alte cuvinte, aceasta nu are competența de a determina prejudiciul, de a-l cuantifica și de a obliga medicul responsabil și/sau asigurătorul la repararea lui. În baza deciziei
DECIZIA nr. 43 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283425]
-
soluționa sesizarea sub aspectul reparării prejudiciului, ci doar constată existența sau inexistența cazului de malpraxis, deci, cu alte cuvinte, aceasta nu are competența de a determina prejudiciul, de a-l cuantifica și de a obliga medicul responsabil și/sau asigurătorul la repararea lui. În baza deciziei Comisiei prin care s-a constatat existența unui caz de malpraxis, persoana prejudiciată va putea solicita repararea prejudiciului în fața instanței de judecată. Curtea învederează că, potrivit art. 688 din Legea nr. 95/2006, actele de malpraxis
DECIZIA nr. 43 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283425]
-
are competența de a determina prejudiciul, de a-l cuantifica și de a obliga medicul responsabil și/sau asigurătorul la repararea lui. În baza deciziei Comisiei prin care s-a constatat existența unui caz de malpraxis, persoana prejudiciată va putea solicita repararea prejudiciului în fața instanței de judecată. Curtea învederează că, potrivit art. 688 din Legea nr. 95/2006, actele de malpraxis în cadrul activității medicale de prevenție, diagnostic și tratament se prescriu în termen de 3 ani de la producerea prejudiciului, cu
DECIZIA nr. 43 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283425]
-
și produc efecte asupra situației autoarelor excepției, care, neavând vreo calitate în cadrul procesului penal, invocă dreptul la proprietate asupra unor bunuri supuse măsurii sechestrului asigurător dispus încă din cursul urmăririi penale, prin ordonanțe ale procurorului, în vederea recuperării pentru repararea pagubei, dar și în vederea confiscării, existând indicii că provin din infracțiunile de evaziune fiscală și delapidare, reținute ca fiind săvârșite de alte persoane ce dețin calitatea de inculpați, autoarele excepției neavând calitatea de inculpate ori părți responsabile civilmente, astfel
DECIZIA nr. 654 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283390]
-
încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune. (2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora. (3) Măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului. (4) Măsurile
DECIZIA nr. 654 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283390]
-
4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate. (5) Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a acestora. (6) Măsurile asigurătorii prevăzute la alin. (5) se pot lua
DECIZIA nr. 654 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283390]