3,646 matches
-
nu s-a petrecut o destalinizare. În locul unei doze de libertate, românilor li s-a oferit o doză de naționalism (care, desigur, făcea plăcere, după ofensiva antinațională a anilor precedenți). Se explică astfel, după o atenuare de câțiva ani, reintensificarea represiunii. 1958 și 1959 sunt ani de mari procese politice, cărora le cad victime În special intelectuali. Era un dublu mesaj, adresat atât Moscovei („suntem capabili și prin propriile forțe să menținem ortodoxia comunistă“), cât și propriului popor („stați liniștiți, fiindcă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
toți deținuții politici, unii dintre ei Închiși de aproape două decenii. Din nou un dublu motiv: regimul se simțea suficient de tare pentru a nu se mai teme de niște oameni pe jumătate zdrobiți, apoi era, firește, semnalul adresat Occidentului: represiunea s-a terminat, România devine o țară liberă! Un comunism dinastic? Gheorghiu-Dej era deja bolnav de cancer. A murit În martie 1965. I-a urmat — tot În urma unor decizii „conspirative“ la vârf — cel pe care Îl pregătise pentru succesiune, Nicolae
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
erai. Era desigur mai simpatic să gândești național decât antinațional. Să gândești pur și simplu rămânea o operație riscantă. Riscul de a intra În Închisoare scăzuse considerabil. Însă și oamenii se fereau, se Învățaseră să se ferească. În toiul marii represiuni de la Începutul anilor ’50, românii adversari ai comunismului Încă nu-și pierduseră cu totul comportamentul de oameni liberi. Credeau de altfel că regimul nu va dura mult, că vor veni americanii (acesta a fost un mit tenace). Comunismul Însă a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
liberi. Credeau de altfel că regimul nu va dura mult, că vor veni americanii (acesta a fost un mit tenace). Comunismul Însă a rezistat și nici americanii n-au venit (nici n-au avut vreun moment intenția să vină!). Dacă represiunea În vremea lui Ceaușescu a fost mai blândă decât sub Gheorghiu-Dej, aceasta se datorează În primul rând faptului că societatea Însăși se liniștise, se așezase În cadrul pregătit de comuniști. Devierile rămâneau individuale, ușor de urmărit și de sancționat. Tot În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ales, femeilor, tratate ca animale de reproducere. La Început, cum era de așteptat, numărul nașterilor a crescut brusc. Apoi, fiindcă oamenii găsesc Întotdeauna mijloace de adaptare, au Început iar să scadă. Fazele de scădere erau contracarate prin noi campanii de represiune, curba iar creștea și cobora din nou... S-a purtat timp de ani de zile un război surd Între regim și oameni. A fost una dintre marile frustrări ale românilor. S-a concentrat aici o parte din violența descătușată În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ansamblu România a fost mai liniștită decât Ungaria, Polonia sau Cehoslovacia. Mediul social românesc nu era suficient de evoluat pentru a răspunde eficient abuzurilor puterii și atunci orice act anticomunist rămânea izolat și fără consecințe. Epoca Gheorghiu-Dej a fost epoca represiunii (exceptând destinderea din ultimii ani). Sub Ceaușescu, puțini oameni au mai intrat În Închisoare din motive politice. Ceaușescu Însuși a criticat excesele din vremea predecesorului său; el s-a prezentat ca exponentul unui „comunism de omenie“ În care nu mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
destinderea din ultimii ani). Sub Ceaușescu, puțini oameni au mai intrat În Închisoare din motive politice. Ceaușescu Însuși a criticat excesele din vremea predecesorului său; el s-a prezentat ca exponentul unui „comunism de omenie“ În care nu mai există represiune și oamenii nu mai au de ce să se teamă. Adevărul este că lumea sau se resemnase, sau nu Îndrăznea să mai miște. Nu se mai reprima, fiindcă aproape nu mai era nimic de reprimat. Securitatea veghea. Securitatea: o realitate, dar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
le va rezolva pe toate.1 S-au trezit Însă a doua zi Într-o atmosferă de război civil: peste tot se trăgea și mureau oameni. Au pierit mai mulți În zilele care au urmat căderii lui Ceaușescu decât din pricina represiunii ordonate de dictator. Cine a tras, odată ce regimul ceaușist se prăbușise, iar armata și chiar Securitatea trecuseră de partea noii puteri? Și cu ce scop? „Teroriștii“, s-a spus. Dar cine erau ei? Prezenți pretutindeni, Însă invizibili: nimeni nu i-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de reabilitare globală. Nu s-a desfășurat un proces al comunismului (solicitat insistent de unii intelectuali). N au fost nici măcar judecați indivizii cu mâinile pătate de sânge, torționarii din anii ’50. Singurele condamnări s-au pronunțat Împotriva celor implicați În represiunea din decembrie 1989. Toți au ieșit Însă destul de repede din Închisoare, În genere pe motive de sănătate, și de atunci, cu puține excepții (cazul lui Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului, care a murit de ciroză), sunt sănătoși tun. Foștii lideri de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
le-a convenit inițial o asemenea conducere „cosmopolită“, interesul lor fiind acela de a lovi În tradiția națională românească; nu numai evrei, dar și maghiari și persoane de alte naționalități ocupau posturi sensibile În aparatul politic, de propagandă și de represiune. Dar chiar faptul mai general că după 1944 foarte mulți evrei au Îmbrățișat comunismul este cât se poate de explicabil. Pentru ei, ocuparea României de către armata sovietică a Însemnat eliberarea mult așteptată. Au scăpat de coșmar. Ce motive ar fi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de seamă În mobilizarea națională din timpul Primului Război Mondial, cel dintâi președinte al Camerei Deputaților a Parlamentului României Mari și prim-ministru În 1931-1932. A murit, tot din motive de ordin politic, ucis de legionari (susținuse dictatura lui Carol II și represiunea antilegionară a regelui). Este enorm. Nu e oare prea mult? Cantitatea a dăunat calității. Idei originale — și sunt multe În opera lui Iorga — trebuie căutate astăzi cu lupa, Într un noian de pagini tipărite, unde la prima vedere nu sunt
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1997. Mai detaliată, lucrarea recentă a lui Vladimir Tismăneanu: Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism, University of California Press, 2003; ediție românească: Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, Iași, 2005. Eseuri privitoare la represiunea comunistă și, În genere, la comunismul românesc, mărturii ale victimelor comunismului, precum și o bogată ilustrație sunt cuprinse În volumul alcătuit de Ștefan Constantinescu, Cristi Puiu, Arina Stoenescu, Lucian Boia, Adrian Cioroianu și Tom Sandqvist, Archive of Pain, Stockholm, 2000. O
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
stat sistematic“. 7. Cu privire la soarta evreilor din România În anii 1940-1944, de menționat În primul rând lucrarea, foarte bine informată, a lui Radu Ioanid, Evreii sub regimul Antonescu, București, 1997. O discuție critică asupra diverselor interpretări și un bilanț al represiunii antievreiești, la Dinu C. Giurescu, România În al doilea război mondial, capitolul „Evreii din România, 1940-1944“, pp. 133-184. 8. Mihail Sebastian, Jurnal, 1935-1944, București, 1996. 9. Cea mai recentă și completă monografie despre țiganii români Îi aparține lui Viorel Achim
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-i liniști pe ruși și pe Hrusciov după „șocul” rebeliunii maghiare, a dispus să fie arestați, doar într-o noapte, 40.000 de cetățeni: 40.000! Scontând bineînțeles, pe efectul de groază și paralizie pe care acest val enorm al represiunii îl va crea în populația țării!Ă Începând însă cu al doilea volum, Cezar și Nichita vor arăta stăpânire deplină a mijloacelor și o orgolioasă ambiție de a propune nu numai un timbru aparte literar, dar și o viziune proprie
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Au putut opri aroganții duci și acoliții lor explozia vitalității și a geniului unui popor încă împărțit, venit târziu la masa generoasă a artelor și științelor?! Sau totalitarismul țarist și „ohrana” lor, serviciile lor de cenzură și de pândă și represiune brutală au putut ele împiedica uriașul secol al XIX-lea rus în literatură, filozofie și chiar știință?! Paradoxul absolut face ca tocmai aceste perioade „întunecate și brutale” din viața unei națiuni să fie printre cele mai creatoare, uneori printre cele
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acces pentru tancuri, pentru convoaiele de trupe și de mărfuri. Sună marțial, roman, legionar. Nu uit că același buldozer demolează casele palestinienilor vinovați de a fi găzduit, fie și ocazional, un "terorist". Este o armă de război, un dispozitiv de represiune, dar și o unealtă a pionierului. Dominația este inclusă în transport, iar lucrurile militare în lucrările publice. Șarpele de asfalt neted care-și desfășoară zigzagul fără prea multă considerație pentru mediul înconjurător, sfidând curbe de nivel și falii geologice murmură
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Numai că totul se întoarce împotriva noastră. Dacă suntem politicoși și drăguți, ieșim din scenă, iar oamenii gândesc cam așa: "Nu-i chiar așa de rău, cea mai bună dovadă a acestui lucru este că nu se mai recurge la represiuni". Dacă punem mâna pe o pușcă sau pe o bombă, suntem considerați teroriști și atunci represiunea e justificată. Dacă tăcem, lumea uită de noi. Dacă ne manifestăm, lumea ne urăște. Persecutorii noștri se prezintă ca victime și întreaga lume le
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
oamenii gândesc cam așa: "Nu-i chiar așa de rău, cea mai bună dovadă a acestui lucru este că nu se mai recurge la represiuni". Dacă punem mâna pe o pușcă sau pe o bombă, suntem considerați teroriști și atunci represiunea e justificată. Dacă tăcem, lumea uită de noi. Dacă ne manifestăm, lumea ne urăște. Persecutorii noștri se prezintă ca victime și întreaga lume le ține partea, cu solicitudinea datorată eternilor persecutați. Oricum am da-o, ieșim prost. Lumea trăiește în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
politică, pe care interesele majore ale regatului o cereau imperios, lăsa câmp liber de acțiune lui Mahomed al II-lea. Este adevărat că sultanul era obosit psihic și fizic de eforturile făcute în timpul luptelor în Moldova și în campania de represiune, din timpul iernii, efectuată în sudul regatului ungar. Trupele erau istovite și aveau nevoie de răgaz pentru refacere. Cu toate acestea, Ștefan se temea de un nou atac. Turcii însă, conștienți, acum, de greutățile pe care le ridica un război
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
curți boierești. Din dorința de a demonstra că societatea feudală românească era aidoma celei din apusul Europei, s-a afirmat că: „în Moldova, în secolul al XV-lea nu se cunoșteau alte instrumente de execuție administrativă decât curțile, organ de represiune socială în timp de pace și cete militare în timp de război. Este cu atât mai important faptul că astfel de „curți se găseau în mijlocul moșiei fiecărui boier”. Această imagine a domeniului boieresc îi aparține lui P. P. Panaitescu, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
României au încercat romanizarea proprietăților liceului. (5) Perioada Sovietică (1940-1941; 1946-1991). A fost cea mai controversată și devastatoare pentru liceu. Astfel, o parte din cadrele didactice bulgare a fost represată în 1940-1941, iar, o altă parte s-a refugiat, datorită represiunii staliniste în România și în Bulgaria. Datorită aplicării luptei de clasa în concepție stalinistă, o bună parte din absolvenții liceului, neavând perspectivă continuării studiilor superioare în Uniunea Sovietică, s-au refugiat în România, care le-a asigurat acest drept. În
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
român “va lua la rândul său toate măsurile de care dispune pentru ca problema Basarabiei să fie considerată rezolvată pentru totdeauna “. V. Din cele expuse până acum rezultă că Guvernul român nu poate accepta protestele Radei Centrale “împotriva unui sistem de represiune și de violare a drepturilor naționalităților care locuiesc în Basarabia”. Nici nu poate fi vorba de represalii. România și Basarabia n-au exercitat nimic de acest fel și este absolut inexact că în Basarabia a avut loc măcar un singur
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe Cicerone Ionițoiu (ajuns la litera S, cu volumul 10, apărut în 2008, la Editura Mașina de Scris), sunt incluse 70.000 de nume, din cele aproximativ 2 milioane de destine care au suferit direct, într-o formă sau alta, represiunea dictaturii comuniste în România. Numai în primii doi ani de la declanșarea colectivizării agriculturii, între 1949-1951, au fost arestați 80.000 de țărani, condamnați de tribunalele militare, cărora li s-au adăugat alți 90.000 de oameni, condamnați de judecătoriile locale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
studențimii ieșene, din acea perioadă. Momentul nu l-am găsit menționat în nici o sursă documentară consultată - nici măcar în arhivele Regionalei de Partid - unde, de altfel, nici nu era posibil să rămână înscris așa ceva în plin deceniu dominat de propagandă și represiune. Pe de altă parte, fără aceste căutări, momentul revoltei ar fi rămas complet sau foarte puțin cunoscut, cel puțin până la simplificarea accesului la documentele CNSAS. Cartea încearcă să redescopere oamenii și fabrica Nicolina în consacrarea principiului „așa cum faptele s-au
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
pe un "truluniu" 118,72 lei. Exista o instalație de hidroterapie, cu două încăperi, una de vară și alta de iarnă. Inventarul efectuat de revizori, deși foarte exigent și minuțios, nu prevede nici un obiect sau metodă de restricție sau de represiune (carcera, bașca, butuc, lanțuri etc.). În aceeași perioadă, la Neamțu și la Golia existau astfel de obiecte. De altfel raportul devine elogios, de mai multe ori, asupra fostului medic al Ospiciului, insistând cu privire la "umanitarismul și la spiritul național al Lăjescului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]