2,358 matches
-
trebuie redus la un număr rezonabil de date cuantificabile, ceea ce poate conduce la asocierea răspunsurilor în categorii și diluarea caracterului personalizat al acestora. Codarea răspunsurilor la întrebări deschise este cronofagă și permite intruziuni suplimentare ale subiectivității cercetătorului. Întrebările închise pun respondentul în fața unor alternative prestabilite de răspuns, din care trebuie să aleagă una sau mai multe. În funcție de numărul de răspunsuri, acestea pot fi dihotomice sau cu alegere multiplă. În prezent se utilizează și alte tipuri de întrebări închise (Rotariu și Iluț
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
echivalează cu tranziția înspre un regim al postnaționalismului) este certificată empiric de prăbușirea dramatică a partidelor de extrema dreapta ulterior anului 2000. Iată cum a evoluat suportul politic pentru partidele de extrema dreaptă, relevat de gradul de încredere declarat de respondenții întrebați în cadrul Barometrelor de opinie publică. Tabel 31. Evoluția suportului politic pentru extrema dreaptă românească (1994-2007)26 Anul PRM (%) PUNR (%) PNG (%) Total 1994 5,50 3,75 9,25 1995 6,25 4,75 11,0 1996 4,90 4
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
temporal de momentul zero al răsturnării regimului comunist. Datele indică o crescândă pozitivare retrospectivă a vechiului regim. În general, aprecierile pozitive la adresa fostului regim comunist (i.e., nostalgia comunistă) tind să crească în amploare odată cu trecerea timpului. Chiar dacă aproape jumătate din respondenți apreciază pozitiv vechiul regim comunist, doar o mică parte dintre aceștia și-ar dori ca societatea românească să revină la comunism. Chestionarul utilizat în studiile "New Europe Barometer" cuprindea o întrebare care ridica tocmai această problemă. După ce respondenților li se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
jumătate din respondenți apreciază pozitiv vechiul regim comunist, doar o mică parte dintre aceștia și-ar dori ca societatea românească să revină la comunism. Chestionarul utilizat în studiile "New Europe Barometer" cuprindea o întrebare care ridica tocmai această problemă. După ce respondenților li se spunea că "Țara noastră a avut și un alt sistem de guvernământ decât cel actual. Unii oameni sunt de părere că ar fi mai bine dacă țara ar fi guvernată în mod diferit", aceștia erau întrebați dacă " Ar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
avut și un alt sistem de guvernământ decât cel actual. Unii oameni sunt de părere că ar fi mai bine dacă țara ar fi guvernată în mod diferit", aceștia erau întrebați dacă " Ar trebui să ne întoarcem la conducerea comunistă?". Respondenții au avut la dispoziție patru variante de răspuns: "puternic de acord", "oarecum de acord", "oarecum în dezacord", "puternic în dezacord". De dragul clarității și conciziei, am optat să lucrăm cu variabile dihotomizate, astfel că primele două au fost grupate în categoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
100 1998 18,5 81,5 100 2001 18,5 81,5 100 2004 14,6 85,4 100 Sursa: New Europe Barometer I-XV Trend Dataset, 1991-2007 Deși rămâne minoritară (însumând în jur de o 15 la sută din respondenți), ponderea celor care doresc statu quo ante manifestă o adeziune tenace față de idealul societății comuniste. Mai mult decât atât, dacă ținem cont și de ultimele rezultate raportate de sondajele de opinie, ponderea "restauratorilor" (a celor ce doresc revenirea la rânduielile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perioada 15-19 octombrie 2009, pe un eșantion reprezentativ de 1.222 persoane cu vârste de peste 18 ani (marjă de eroare +/-2.5% la un interval de încredere de 95%) a descoperit că un procent de 22,3 la sută dintre respondenți ar prefera să se revină la regimul comunist, în timp ce 60,2 de procente nu agreează o asemenea revenire, iar 17,5 la sută dintre cei intervievați au răspuns "Nu știu" sau "Nu răspund". Fără să fie o categorie dominantă statistic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1992 și 1993, jumătate din populația României încă mai girau moral executarea foștilor dictatori ca măsură necesară pentru închiderea capitolului totalitar din istoria țării. De atunci, opinia publică și-a schimbat radical cursul, în 2009 doar 12 la sută dintre respondenți justificând necesitatea execuției. În paralel, pe măsura îndepărtării temporale de momentul 1989, s-a configurat un tot mai puternic consens în cadrul opiniei publice românești, în 2009, un procent de 73,4 la sută dintre respondenți considerând că soții Ceaușescu nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doar 12 la sută dintre respondenți justificând necesitatea execuției. În paralel, pe măsura îndepărtării temporale de momentul 1989, s-a configurat un tot mai puternic consens în cadrul opiniei publice românești, în 2009, un procent de 73,4 la sută dintre respondenți considerând că soții Ceaușescu nu și-au meritat soarta. Desigur, ca indicator al nostalgiei comuniste, această evoluție a opiniei publice înspre dezavuarea condamnării la moarte și executării lui Nicolae și Elena Ceaușescu este problematică. Este dificil de determinat cu precizie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
insuficient 28,5 13,9 57,7 Sursa: New Europe Barometer VII, 2004-2005 Datele indică o tendință clară: cu cât indivizii își interpretează situația economică drept una precară, cu atât raportarea față de trecutul comunist este mai pozitivă. Viceversa, cu cât respondenții își apreciază veniturile ca fiind îndestulătoare, cu atât sunt mai prezentiști, i.e., focalizați înspre prezent. Testul Pearson Hi-Pătrat relevă faptul că între gradul subiectiv de îndestulare economică și aprecierea favorabilă sau nefavorabilă a comunismului există o relație semnificativă statistic, X2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Educația este o altă variabilă care modelează opiniile cu privire la vechiul regim, predispunându-i pe cei cu mai puțin capital educațional înspre tentația nostalgiei comuniste. Testul Hi-Pătrat relevă existența unei relații semnificative din punct de vedere statistic între statutul educațional al respondentului (reflectat de numărul de clase absolvite) și aprecierea vechiului regim comunist, X2(8, N=924) = 28.58, p = .000. Tabelul de mai jos reflectă foarte clar cum respondenții cu studii superioare, absolvenți ai unei universități, sunt în marea lor majoritate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unei relații semnificative din punct de vedere statistic între statutul educațional al respondentului (reflectat de numărul de clase absolvite) și aprecierea vechiului regim comunist, X2(8, N=924) = 28.58, p = .000. Tabelul de mai jos reflectă foarte clar cum respondenții cu studii superioare, absolvenți ai unei universități, sunt în marea lor majoritate prezentiști (58 la sută), în sensul că apreciază negativ fostul regim comunist. La polul atitudinal opus se situează persoanele cu educație primară și gimnazială, care valorizează masiv trecutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Gradul de apreciere a trecutul comunist este distribuit diferit pe criterii generaționale. Vârsta apare ca un alt factor decisiv care structurează raportarea indivizilor față de comunism. Testul Pearson Hi-Pătrat confirmă faptul că există o relație puternică între grupa de vârstă a respondentului și atitutinea pe care acesta o manifestă față de trecutul comunist, X2(10, N=927) = 17.92, p = .056. Tabel 40. Aprecierea comunismului în funcție de generație Grupa de vârstă Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) 18-25 51,9 16,0
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2 12,8 41,0 36-45 44,3 9,7 46,0 46-55 41,3 16,9 41,8 56-65 42,3 12,1 45,6 peste 65 33,5 11,9 54,5 Sursa: New Europe Barometer VII, 2004-2005 Respondenții cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani și-au petrecut doar copilăria primară în regimul comunist, Revoluția din 1989 survenind în biografia lor înainte ca aceștia să fi intrat în adolescență. Cercetări recente din psihologia memoriei au concluzionat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
concluzionat că indivizii nu rețin în memorie evenimente publice mai devreme de vârsta de 6 ani (cu toate că amintiri private pot fi formate încă de la vârsta de 2,5-3 ani) (Jack și Hayne, 2007). Dacă dăm credit acestor cercetări, înseamnă că respondenții cu vârste cuprinse în intervalul 18-25 de ani nu dețin foarte multe amintiri publice despre sistemul comunist în stocul lor de memorii (datele au fost colectate în 2004). Aceasta este și categoria generațională care exprimă cel mai puternic o atitudine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stocul lor de memorii (datele au fost colectate în 2004). Aceasta este și categoria generațională care exprimă cel mai puternic o atitudine negativă față de trecutul comunist. În schimb, cu cât se urcă în vârstă, cu atât crește pozitivarea comunismului de către respondenți. Tabel 41. Aprecierea regimului comunist în funcție de tipul localității Tipul localității Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) oraș cu peste 2 milioane de locuitori (București) 44,8 16,9 38,3 oraș mare (între 100.000 și 2.000
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
927) = 41.03, p = .000. În mod curios, ținând cont de faptul că mediul rural a fost ținta politicilor agresive de colectivizare și sistematizare, gradul cel mai intens de nostalgie este localizat tocmai în lumea satului (49 la sută dintre respondenții care locuiesc în sate apreciind pozitiv fostul regim). La fel de curios este faptul că doza minimă de nostalgie poate fi reperată în orașele cu mai puțin de 30.000 de locuitori, unde doar 21 la sută dintre respondenți au evaluat pozitiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la sută dintre respondenții care locuiesc în sate apreciind pozitiv fostul regim). La fel de curios este faptul că doza minimă de nostalgie poate fi reperată în orașele cu mai puțin de 30.000 de locuitori, unde doar 21 la sută dintre respondenți au evaluat pozitiv regimul comunist. Această distribuție a datelor este dificil de explicat, pentru lămurirea ei fiind necesare investigații suplimentare și de o mai mare profunzime. Toate datele indică faptul că un procent masiv (apropiindu-se de pragul critic de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procent masiv (apropiindu-se de pragul critic de 50 la sută) din populația României are atitudini pozitive față de trecutul comunist. Mai mult, sentimentele nostalgice sunt în plină evoluție. În plus față de datele prezentate sub formă tabelară, 45 la sută dintre respondenții sondajului IRES din 2010 regretă căderea comunismului, în timp ce 50 la sută nu o fac. Același procentaj de 45 la sută cred că ar fi trăit mai bine dacă Revoluția nu avea loc în decembrie 1989. Și mai sugestiv este faptul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colective. După cum o arată studiul realizat în decembrie 2014 de către INSCOP, la o pătrime de veac de la prăbușirea regimului comunist, viața în România este evaluată per general ca fiind "mai rea" de 40,5 la sută dintre cei 1,076 respondenți, în timp ce doar 32,9 la sută apreciază situația lor actuală de viață ca fiind "mai bună". "La fel" o percep 17,2 la sută, în timp ce restul de 9,4 la sută nu vor să răspundă sau nu știu ce să creadă. Și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în perioada cuprinsă în intervalul 13-16 noiembrie 2010. Eșantionul reprezentativ pentru populația școlară din România din clasele VIII-XII (cu o marjă de eroare de +/-2%, la un nivel de încredere de 95%) a avut un volum de 5.861 de respondenți, selectați potrivit unei scheme de eșantionare stratificate bi-stadiale din 86 de unități școlare. Studiul a conținut și un important modul axat pe reprezentările sociale pe care adolescenții le au despre regimul comunist. Întrebarea "Față de perioada comunistă, perioada actuală este...?" relevă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o puternică influență asupra modului în care indivizii se raportează retrospectiv față de trecutul comunist. Situația economică, nivelul educației, generația (grupa de vârstă) și tipul localității sunt variabilele cu cea mai semnificativă influență în modelarea atitudinii față de trecut. Situația economică a respondentului (autoatribuită ca răspuns la întrebarea "Gândindu-te la nivelul de trai al familiei tale, adică lucrurile pe care familia ta le deține și își permite să le facă, ai spune că faci parte dintr-o familie...?") variază semnificativ statistic cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
familie...?") variază semnificativ statistic cu modul de apreciere a comunismului [X2(4, N=5.422)=19.20, p=.001]. Tabelul de mai jos reflectă modul în care este evaluată perioada comunistă comparativ cu perioada actuală în funcție de situația economică pe care respondenții și-o autoatribuie. Tabel 43. Aprecierea comunismului în funcție de situația economică percepută Situația economică auto-percepută Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) săracă 45,6 54,4 mai degrabă săracă 58,4 41,6 medie 61
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4 41,6 medie 61,2 38,8 mai degrabă înstărită 66,1 33,9 înstărită 64,6 35,4 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Rezultatele sunt clare și necesită o interpretare minimală: cu cât respondenții își consideră subiectiv situația economică drept mai înstărită, cu atât mai puțin vor pozitiva trecutul comunist. Invers, indivizii care se consideră a avea o condiție economică precară apreciază într-un procent semnificativ superior perioada comunistă în comparație cu cea actuală. Concluzia că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Invers, indivizii care se consideră a avea o condiție economică precară apreciază într-un procent semnificativ superior perioada comunistă în comparație cu cea actuală. Concluzia că sărăcia favorizează o valorizare retrospectivă a comunismului este reliefată puternic de faptul că doar în rândul respondenților care și-au calificat propria situație economică drept "săracă" avem o opțiune majoritară pentru perioada comunistă (54.4 la sută dintre cei care și-au declarat condiția economică a familiei lor ca fiind "săracă" apreciază perioada actuală ca fiind "mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]