11,123 matches
-
constituirea aceluiași tablou clinic, constituind o „structură patologică comună”. Mai rămâne de stabilit care este semnificația conceptului de tulburare psihosomatică, în sens larg, tulburarea psihosomatică este o afecțiune somatică determinată de factori psihotraumatizanți, de regulă, emoțional-afectivi. Într-un sens mai restrâns, prin tulburarea psihosomatică înțelegem sindroamele sau simptomele în care influența factorilor psihici este net delimitată din punct de vedere clinic. Aspecte psihoantropologice Din cele deja expuse mai sus se poate vedea aspectul particular al tulburărilor psihosomatice, în raport cu tulburările psihice pure
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vom detalia aici, întrucât sunt expuse pe larg în capitolul indicat mai sus. Precizăm însă că toate cele opt direcții sunt derivate din teza nedemonstrabilă (dar incontestabilă) conform căreia orice curriculum trebuie fundamentat dintr-o perspectivă antropologică largă și nu restrâns (ca în gândirea curriculară modernă) la „scopuri”, „abilități” etc. definite pragmatic și tehnicist. Postmodernismul este în esență un neoumanism, și orice încercare de a-i contesta necritic valoarea este nu doar o eroare științifică, ci și o dovadă de antiumanism
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dată de naștere” foarte veche a fost consemnată la University of Glasgow (Scoția), în 1633. Într-un „raport de activitate” din acel an s-a găsit expresia „întregul curs multianual urmat de fiecare student și nu doar unitatea pedagogică mai restrânsă” (the entire multi-year course followed by each student, not any shorter pedagogic unit)5. Dar este vorba despre știința curriculumului? Greu de admis. Istoricii americani ai curriculumului reclamă, desigur, „o naștere americană” a lui, în secolul al XIX-lea. Ei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în una singură nu este previzibilă în viitorul apropiat. Prin urmare, deși clamat puternic de postmodernism, idealul paideutic al vechilor greci nu poate fi reînviat atât de curând încât să poată orienta curriculumul educațional contemporan altfel decât în sensul - mai restrâns - al „împlinirii umane prin cultură” (care nu se confundă cu idealurile enciclopedismului și erudiției). Dar nimeni nu poate contesta cât de necesară i-ar fi omului contemporan o orientare pansofică a curriculumului, cum visase cândva Comenius. 12.6.2. O
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-și susține cât mai convingător pledoaria, B.G. Wilson a apelat la arme din „arsenalul” adversarilor. Cultura vastă și talentul literar i-au fost de mare ajutor. B.G. Wilson (1997) și-a început demonstrația cu satirizarea a ceea ce a numit „clica restrânsă a câtorva cercetători și teoreticieni postmoderniști”224. Avea în vedere AECT (Association for Educational Communication and Technology), asociație care avea printre membri proeminenți teoreticieni postmoderniști precum Eisner, Vallance, Slattery ș.a. Wilson (1997) nu s-a sfiit să-i acuze pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și curricular. Dar ea i s-a părut suficientă pentru a anula câteva dintre criticile aduse de postmoderniști designului modern. Un exemplu îl constituie acuza că designul instrucțional limitează alternativele metodologice și de conținut la un set de obiective foarte restrâns. După Wilson însă, această limitare este inevitabilă, fiind impusă de practică. Argumentul este de-a dreptul naiv: Să presupunem că scopul meu este acela de a forma o personalitate de tip Yale-man. Aș putea oare să-mi asum scopurile instrucționale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi o știință fenomenologică sau, dacă nu, va rămâne o simplă maimuțăreală experimentalistă care nu merită atributul de știință! 104. Elevul lui Edmund Husserl, Martin Heidegger este probabil cel mai mare filosof al secolului XX. Nu putem reda, în spațiul restrâns al unei note bibliografice, argumentele necesare pentru o asemenea apreciere. Ele vor fi expuse în lucrarea Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă. Aici oferim doar câteva repere biografice și bibliografice. Martin Heidegger s-a născut la 26 septembrie 1889 în satul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de a ieși pe piață cu un ziar, o revistă, o carte. Cred că este foarte plăcut să faci o asemenea presă acum. și cred că este foarte bine că se multiplică vocile publicistice, inclusiv prin reviste „specializate”, de difuzare restrânsă, cum sunt cele studențești ori ale grupusculelor literare. Este un excelent exercițiu al libertății și un mod foarte eficient de antrenare a expresivității. Mă voi strădui să argumentez că, în vechiul regim, chiar dacă era infinit mai dificilă, această îndeletnicire putea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
descoperi și alte zone în care sistemul funcționează în manieră imorală, cum ar fi casele de vacanță ale nomenclaturii, libertatea de a călători în străinătate, „imunitate” în fața legilor ș.a.m.d. Dacă nivelul veniturilor cetățenilor se înscrie într-un interval restrâns, fără a crea diferențe enorme, modurile în care banii pot fi cheltuiți sunt extrem de diferite. Adevărata ierarhie socială, adevărata inegalitate este creată nu atât de venituri, cât de privilegii. Se poate spune că privilegiile nomenclaturii și ale familiilor 13 acestora
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
membri ai nomenclaturii brașovene, atât verbal, cât și fizic; primarul orașului, de pildă. Dar și alte figuri ale nomenclaturii locale, vizibil timorate și angoasate pentru siguranța lor: unii au manifestat chiar crize nervoase de depresie, în public sau în mediu restrâns. Dar sunt agresați, în anumite situații, și membri ai autorităților de supraveghere: este cazul unui milițian de la o secție de votare care a fost bătut, apoi dezbrăcat în pielea goală, uniforma fiindu-i sfâșiată de mulțime (Oprea și Olaru, 2002
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de interzicere a lor. 48% dintre intervievate declară că discuțiile s-au limitat la strictul necesar - bărbatul cu care au rămas însărcinate și cei ce au contribuit (direct sau indirect) la întreruperea sarcinii (Anexa 6). 20% adaugă la acest cerc restrâns câte o prietenă, iar alte 16%, propria mamă. Lipsa de încredere între indivizii ce alcătuiau „colectivele de muncă” ale trecutului apropiat este semnificativă și din aceste indicii. Reținem însă și faptul că specificarea sintetizată în sintagma „mai vorbeam, între noi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lipsea numai pretextul. În 1977, toate secțiile universitare de psihologie, pedagogie, sociologie fuseseră desființate, adică pregătirea în profesiile de psiholog, pedagog sau sociolog nu mai era posibilă începând cu această dată (aceste specialități se predau numai într-un spațiu foarte restrâns la alte facultăți, dar nu cu un profil profesional propriu). Psihologia și pedagogia au o lungă tradiție în România, trei renumiți profesori români de psihologie au studiat la Wilhelm Wundt în Leipzig (Rădulescu-Motru, ștefănescu-Goangă, Gruber). După anularea acestor secții, erau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
, publicație apărută la Craiova, săptămânal, de la 18 august 1894 până la 18 iunie 1896 și de la 24 februarie 1897 până la 14 mai 1905, ca organ al Partidului Național Liberal. În primii ani, în spațiul restrâns acordat literaturii, pot fi întâlniți cu versuri Ludovic Dauș, Caton Theodorian, Panait Zosîn, A. C. Cuza, Smara, Dem. Moldoveanu, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti. Lui Al. Macedonski i se publică poezia În restriște, iar din G. Coșbuc se reproduc mai multe
VOINŢA CRAIOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290631_a_291960]
-
după cum este posibil să înlocuim și sintagma copil/elev deficient cu aceea de copil/elev cu dificultăți de dezvoltare/învățare sau elev cu cerințe educative speciale. Conceptul de educație specială poate fi definit în cel puțin două sensuri: - în sensul restrâns, care, în parte, se suprapune peste conceptul de învățământ special, organizat în instituții speciale, respectiv un mod de educație specializată pentru persoanele/copiii cu diferite tipuri de deficiențe; - în sens larg, care se extinde la o mai mare categorie de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sub numele de vârsta de aur a copilăriei. Dezvoltarea imaginației îi permite copilului să descopere că, imaginar, el poate să se transpună în orice situație, chiar și fantastică, dar, ulterior, să constate că, în realitate, situațiile de viață sunt mai restrânse și nu au semnificația bănuită. În raport cu această contradicție se dezvoltă și dorința de a crea, schimba și transforma viața (aceste tendințe și dorințe sunt exprimate foarte bine în desene, jocuri de construcție sau chiar povestiri libere). Încă din această perioadă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
învățarea este procesul prin care se achiziționează experiențe noi, se formează capacități și deprinderi ce permit individului să rezolve situații problematice, care înainte nu puteau fi soluționate, îl ajută să optimizeze relatiile sale cu mediul comunitatea în care trăiește. Accepțiunea restrânsă a conceptului vizează învățarea de tip scolar care este forma dominantă de activitate pentru procesul instructiv-educativ, acoperă întreaga perioadă a scolarității individului și urmărește transformarea cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor din conținuturi cu caracter normativ, în fapt psihologic concret sau, cu alte
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
eronate a achizițiilor cognitive (elevul verbalizează foarte bine conținuturile învățării, dar fără să le înțeleagă în esența lor). 1. În studiile sale, L.S. Vîgotski a demonstrat că, la nivelul deficientului mintal, zona proximei dezvoltări este limitată și cu atât mai restrânsă, cu cât gravitatea deficitului intelectual este mai mare; astfel, subiecții care prezintă deficiențe mintale fac pași mărunți, lenți și nesiguri în evoluția lor intelectuală. 1. O persoană cu o imagine de sine deficitară sau negativă va tinde să gândească, să
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
adus acasă din război, prin visele protagonistei, fiul acesteia și astfel se creează o poezie tragic duioasă a unui climat familial de o patriarhalitate iluzorie. Sfera vieții individuale, integrată într-un parametru sau altul al socialului, mai vast sau mai restrâns, livrează materia constitutivă și pieselor următoare: Vara imposibilei iubiri (reprezentată în 1967 la Teatrul Național din Cluj), unde simțăminte tandre sunt zdrobite, în timpul războiului, de un ins fără suflet, bestial, Acești îngeri triști (pusă în scenă în 1969 la Teatrul
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
ochii”, „Spune-mi cu cine te aduni, ca să-ți spun cine ești”, „Câinele care latră nu mușcă”, „ Unde nu-i cap, vai de picioare”, „Ulciorul nu merge de multe ori la apă”), pe când cele locale, istorice, îmbrățișează o arie mai restrânsă („Vodă da și Hâncu ba”, „Turcul te bate, turcul te judecă”). Numeroase sunt aspectele negative selectate, față de care p. dezvăluie o atitudine cu tendințe explicit educative („Lupul păru-și schimbă, dar năravul ba”). Multe p. care conțin norme de conduită
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
și la Basarabia), calendarul săptămânii, sfaturi medicale, agricole, juridice, știri diverse și o poștă a redacției. Încă de la al treilea număr, directorul ziarului inaugurează o „Tribună literară”, rubrică prin care se dorește ca literatura de bună calitate să depășească cercul restrâns al inițiaților. Cele mai importante contribuții rămân intervențiile lui Pamfil Șeicaru, care semnează tableta Târziu și singur (ecou al luptelor din Bulgaria), o revistă a presei intitulată „Săptămâna literară” (în mai multe numere), un medalion închinat publicistului D. Tomescu sau
RASARITUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289139_a_290468]
-
urmând să surprindă ipostazele unor anotimpuri încântătoare, cu note din Coșbuc și Pillat, angajează un discurs liric vibrând de un bine temperat entuziasm, de încântare pentru spectacolul naturii, ingenios personificată, și pentru sesizarea elementarului (marea, îndeosebi). Într-o creație poetică restrânsă și vizibil inegală, regretul supunerii inevitabile la „marea trecere” aduce un lirism autentic: „Cocoși răniți în aripi - anii mei/ Trec îngropând sub glezne timpul sferic/ Prin vămi unde vitraliile serii / L-acoperă-n ninsori de întuneric.// Veni-vor ciocârlii să îi dezgroape
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
Leonid Dimov, Ovidiu Genaru, Smaranda Jelescu, Adrian Păunescu, Aurel Rău, Gheorghe Tomozei, George Țărnea, Victor Felea, Ion Horea, Mihai Ursachi, Constanța Buzea, Nichita Stănescu, Horia Zilieru, Ana Blandiana, Nicolae Prelipceanu, Ioan Alexandru și mulți alții. Proza ocupă un spațiu mai restrâns, nefiind unul dintre punctele forte ale publicației. Rar se face loc unor fragmente de roman, unor nuvele, schițe de Marin Preda, Gheorghe Suciu, Radu Tudoran, Dumitru Radu Popescu, Mircea Ciobanu, Radu Petrescu, Ion Cristoiu, Fănuș Neagu. Dintre scriitorii olteni pot
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
epocă în care începuse procesul de comunizare a României, de îndepărtare a țării de valorile naționale și universale cultivate în perioada interbelică, gazeta încearcă să opună rezistență, declarând răspicat încrederea în monarhie și în democrație. Deși modest și cu ecou restrâns, M. își menține poziția până când existența să nu mai este posibilă. Militează pentru deschiderea spre civilizația universală, îndeosebi prin contribuția eseistica a lui Ovidiu Drimba, ca și pentru valorificarea tradiției din zona Mureșului prin articole și recenzii semnate de autori
MURESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288315_a_289644]
-
Barbu nu va fi decât un poet „obscur, căutat, recurgând la simple înșirări de cuvinte ilogice”, Mateiu I. Caragiale va ocupa un spațiu mai mic decât Al. Lascarov-Moldovanu, lui Camil Petrescu i se va acorda unul de cinci ori mai restrâns decât lui Ionel Teodoreanu, iar lui G. Călinescu trei rânduri: „Modernismul lui Gh. Călinescu se reduce la senzualismul fără de frâu și la trivialul din Cartea nunții. Un progres pe linia descriptivului pitoresc se constată odată cu Enigma Otiliei”. SCRIERI: La Poésie
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
unele mărturii - chiar de el, prin combinarea culorilor vechilor drapele moldovenesc și muntenesc. Fiind în străinătate, nu participă la mișcarea revoluționară din Moldova, dar va împărtăși cu alți căuzași soarta de exilat. E ales, la Cernăuți, președinte al comitetului revoluționar restrâns. În 1849 Nicolae Bălcescu îl propune drept șef al emigrației române în străinătate, însă N. nu acceptă. Întors acasă, face propagandă pentru Unire. În 1851 este numit pârcălab de Covurlui, iar în 1854 funcționează ca șef al Departamentului Lucrărilor Publice
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]