3,455 matches
-
ca dinamism organizator; 2. dinamismul organizator ca factor de omogenitate în reprezentare. Vom rezuma postulatele fenomenologiei bachelardiene care reprezintă nucleul teoriei durandiene. Imaginația ca facutate de a deforma imaginile în miezul substanțelor elementare comportă o materie fundamentală capabilă de a revela originile ființei, posibilitatea de a trăi dinamic această modificare: materia nu poate fi separată de gest, întrucât imaginația mișcării reclamă imaginația materiei. Imaginea psihică concepută ca reprezentare implică un studiu sistematic, în timp ce imaginea poetică apare ca un fenomen al ființei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
său, aceste coordonate se află în contiguitate, una prin mișcare descendentă (kenosis) și alta prin asceză. Potrivit teoriei Sfântului Maxim Mărturisitorul, oglinda reflectă chipul lucrurilor originare pe care nu le cuprinde în subzistența lor descoperită. Oglinda este o mediere care revelează și ascunde, în același timp; ea se pliază pe modul cognitiv al omului decăzut. Inapt de a cunoaște adevărul prin intuiție, omul decăzut trebuie să se mulțumească cu percepția reflexului său pe calea virtuții și a cercetării. Conform tradiției scripturistice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Frumosul în teologia, mistagogia și caligogia Sfântului Dionisie Smeritul și Areopagitul), la teofilie, teognosie și filocalie, precum și la mult disputata estetică a urâtului. Capitolul consacrat esteticii ortodoxiei în concepția lui Nichifor Crainic devine esențial în iconomia demonstrativă a cărții, autorul revelând nucleul său germinativ care pornește de la sensul tradiției și se oprește la caracterul anamnetic al artei. Referitor la chestiunea rigorii dogmatice și a normei estetice, precum și a raportului dintre artist și creație, mai precis aspectul creației ca manifestare a credinței
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
din captivitatea cosmică, comunitară și personală. Sacerdotul nu explică, fiind învăluit de ele ca și credinciosul". 8 Ibidem, pp. 95-96: "În tradiția și istoria Bisericii creștine, oricărui sacerdot care a vehiculat Adevărul secundum fidem, prezentarea lui dogmatică i-a fost revelată ca unui ales. Când vorbim de dogmatism, acest mod al spiritului creștin nu poate fi despărțit de revelație. Pentru a accepta dogmatismul, ca formă de vehiculare a Adevărului mântuitor, trebuie să distingem între gnosis și pistis, adică între cunoașterea rațională
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fundamentală, primul și singurul studiu monografic, până acum, despre una dintre personalitățile culturii și rezistenței românești anticomuniste este prefațată de un text exemplar al Profesorului Mircea Nicolau, unul dintre elevii lui Nae Ionescu, Un om printre oameni ce încearcă să reveleze fațeta esențială a omeniei (G. Racoveanu) lui George Manu, interpretând foarte bine rolul major al savantului român în contextul postbelic al constituirii Mișcării Naționale de Rezistență Anticomunistă. Această monografie esențială realizată de Gheorghe Jijie abordează multiplele aspecte definitorii ale savantului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
extravertite" și "introvertite". El nu introduce - cum s-ar fi putut presupune - toți scriitorii în categoria introvertiților intuitivi sau în categoria mai generală a introvertiților. Luând încă o măsură de precauție împotriva simplificării, Jung observă că în vreme ce unii scriitori își revelează tipul, în creația lor, alții își revelează antitipul, complementul. *7 Homo scriptor, trebuie s-o recunoaștem, nu reprezintă un tip unic. Dacă ne imaginăm un amestec romantic format din Coleridge, Shelley, Baudelaire și Poe, se cuvine să ne amintim imediat
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
s-ar fi putut presupune - toți scriitorii în categoria introvertiților intuitivi sau în categoria mai generală a introvertiților. Luând încă o măsură de precauție împotriva simplificării, Jung observă că în vreme ce unii scriitori își revelează tipul, în creația lor, alții își revelează antitipul, complementul. *7 Homo scriptor, trebuie s-o recunoaștem, nu reprezintă un tip unic. Dacă ne imaginăm un amestec romantic format din Coleridge, Shelley, Baudelaire și Poe, se cuvine să ne amintim imediat și de Racine, de Milton și de
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
că diferite societăți sau culturi își datorează caracteristicile mediului unde s-au dezvoltat. Adaptarea culturală urma aceeași logică ca și adaptarea biologică darwinistă. Când anchetele pe teren s-au înmulțit, plecând de la metodele preconizate de Boas și Malinowski, ele au revelat rapid că diferențele de organizare socială și trăsăturile culturale nu se puteau explica numai prin constrângerile mediului. Societăți care trăiau în același mediu prezentau diferențe puternice și societăți care trăiau în medii diferite propuneau analogii tulburătoare. De fapt, constrângerile de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
din subiectivitatea cea mai intimă un mijloc de demonstrație obiectivă. În consecință, în experiența etnografică, observatorul se consideră propriul său instrument de observație; în mod evident, trebuie să fie învățat să se cunoască, să obțină de la un sine, care se revelează ca altul față de un eu care îl utilizează, o evaluare care va deveni parte integrantă din observația altor euri. Fiecare carieră etnografică își găsește principiul în "confesiuni", scrise sau mărturisite."22 Antropologia răstoarnă decorul adevărurilor stabilite deoarece, în timpul șederii sale
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
pe parcursul doar a peste zece ani, am putea spune că activitatea artistică a Janei Ghemeș cuprinde două perioade distincte. În prima perioadă a picturii sale, utilizând o gamă deosebită de restrânsă de culori, sobră și distinsă, într-o manieră neoimpresionistă, revela forța de comunicare a luminii fulgerate printre case sau crengile copacilor, ori în căldura aspră și sinceră a unui perete. Căldura sufletească împiedicată să se manifeste. Fiecare motiv, fie floare, peisaj sau portret, era îmbrăcat în culori reci, străbătut de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
intuiție și inteligență, În general, aceasta din urmă fiind caracterizată, după filosoful francez, „printr-o incomprehensiune naturală a vieții“ . Pe de altă parte, să nu uităm nici reversul atitudinii de expectativă, În măsura În care sub spectrul neputinței ni se revelează Însuși substratul natural al ființării sub semnul inteligenței, de vreme ce s-a putut scrie și „o critică a informației pure (de ordin genetic)“ ! Suntem, sau nu suntem de acord s-o antrenăm În orizontul rațiunii predispuse demersului de tip kantian, inteligența
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
a) funcțiilor de adevăr. 12. Pe măsura extinderii „tratamentului formal“ asupra Însuși formalismului logic, inteligența artificială precipită Înțelegerea logicii ca supraștiință a formelor interpretării. Avem În vedere , pe de o parte, Împrejurarea că, acum, mai mult ca oricând, interpretarea se revelează ca reinterpretare și ca interpretare recurentă de ordin superior: computerul pretinde ca datele problemei din limbaje (naturale, sau formale) ce vehiculează cunoștințe să-i fie livrate În „limbaje“ cvasi-formale de programare, el le traduce și le prelucrează În limbajul energetic
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
ciclu în care se reunesc trecutul, prezentul și viitorul... Așa ziceau cărțile. Mie, Sicilia - Messina la nord-est, Siracusa la sud și Marsala la vest - așa cum am înțeles-o, într-un mod mai prozaic poate, dar trăind și simțind, mi se revelase din trei atitudini: ti voglio bene3, dolce far niente 4 și chi se ne frega 5. Ti voglio bene pentru că e atâta dragoste în aer. Chiar m-am gândit prima dată când am ajuns acolo că e păcat să mergi
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
că, de multe ori, principiile nu erau decât prejudecăți, nu puteam să-i spun. Uneori regret unele lucruri pe care, totuși, i le-am spus, deși cred în continuare în ele, însă a început să-mi displacă, cu timpul, adevărul revelat cu orice chip. Nu că aș fi adept al minciunii, al falsului, ori aș avea ceva de împărțit cu onestitatea, însă mi se părea că doar adevărul care construiește merită spus cu orice chip. Și era clar că Andrei nu
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
pe parcursul doar a peste zece ani, am putea spune că activitatea artistică a Janei Ghemeș cuprinde două perioade distincte. În prima perioadă a picturii sale, utilizând o gamă deosebită de restrânsă de culori, sobră și distinsă, într-o manieră neoimpresionistă, revela forța de comunicare a luminii fulgerate printre case sau crengile copacilor, ori în căldura aspră și sinceră a unui perete. Căldura sufletească împiedicată să se manifeste. Fiecare motiv, fie floare, peisaj sau portret, era îmbrăcat în culori reci, străbătut de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
-și cartea cu descrierea a horei.Aparenta toropeală determinată de o tăcere bizară din pricina aerului greoi, „‟sufocant reînvie prin dezlănțuirea jocului din ce în ce mai aprins‟‟ executat cu pasiune de băietanii și fetele în straie naționale, parcă magnetizați de ritmul “Someșanei”.Hora românească revelează cititorului o permanentă specificitate națională, izvorâtă din resorturile adânci ale psihologiei colective de la care este nelipsită “inteligența satului “: preotul Belciug,învățătorii Zaharia Herdelea și soția sa, Maria urmați de fiii acestora,Laura și Titu.Având o situație economică nu prea
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
sale (considerată de filosoful român "o facultate de cunoaștere", nu "facultate de creație"), Blaga vede numai în actul creator adevărata independență a omului individual; până la urmă, creația nu este altceva decât materializarea destinului. Misterul, noțiunea centrală a sistemului blagian, se revelă mai curând prin creația individuală decât prin cunoaștere (aceasta este teza de bază din Geneza metaforei și sensul culturii). Cel de al doilea sistem filosofic românesc original este cel al lui Constantin Noica. Și aici partea de speculație literară rămâne
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pentru lumile fantastice) rezultă "module" determinate de un ritm binar, prin afirmarea și negarea valorilor. Ele includ modelele și anti-modelele lumii laice, dar și exemplaritatea recomandată de biserică și figurată de "personajele" teologice sau hagiografice, contrapuse bestiarului. Funcțiile imaginației sunt revelate diferit de "ochiurile" acestei matrice pe care am ales-o pentru a organiza convențional unitățile imaginarului medieval local. Ele nu sunt "repartizate" în mod exclusiv unui registru sau altul, dar au o anumită relevanță în raport cu celelalte în constituirea materiei imaginative
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
resemantizarea noțiunii, Mondzain discută modul în care Sfinții Părinți au înțeles solidaritatea fundamentală dintre destinul imaginii artificiale (icoana), "carnea transfigurată" a imaginii naturale și invizibile (divinitatea) și "realitatea" creștină, vie și corporală, a ființelor politice și a celor obișnuite. Oikonomia revela relația dintre ceea ce am putea numi imaginarul teologic și existență, precum și destinul adevărului Întrupării, atunci când trebuia să fie eficace, împotriva oricărei forme de idolatrie, mai ales în creștinismul primar. Mai mult, noțiunea a contribuit la joncțiunea dintre manifestarea istorică și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
bine trăită, cu cât nu va avea nici un sens. A trăi o experiență, un destin, înseamnă a-l accepta în întregimea lui. Or, nu vom trăi acest destin, știindu-l absurd, dacă nu vom face totul pentru a menține absurdul revelat de conștiință. A nega unul din termenii opoziției prin care acesta trăiește înseamnă a i te sustrage. A aboli revolta conștientă înseamnă a eluda problema. Tema revoluției permanente se mută astfel pe planul experienței individuale. A trăi înseamnă a face
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
sale ideale nu poate fi dată decât prin contemplație, în timp ce experiența estetică duce la identitatea operei de artă. De aceea, pentru a putea determina arhitectonica operei trebuie să plecăm de la identificarea tipului de obiect de care dispune, ce ne este revelat prin relațiile dintre individualii artei. 1. Tema cercetării și modul în care va fi tratată Opera de artă poate fi înțeleasă ca obiect auto-suficient. Ea prezintă și o fenomenalitate interpretată în virtutea stabilirii statutului operei ca obiect creator de lumi ficționale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ci el ca natură prescrie reguli [...]; 4. Prin geniu natura nu prescrie reguli științei, ci artei, și doar în măsura în care aceasta este artă frumoasă" (Immanuel Kant, Critica facultății de judecare, § 46). 43 Cateheza Sfintei Scripturi ne arată că Dumnezeu s-a revelat oamenilor pe cale naturală și supranaturală. Revelația supranaturală a fost transmisă prin două căi: Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție. Ceea ce unește aceste căi este Dumnezu având forme de exprimare diferite, una în scris și cealaltă oral. Argumentul biblic se găsește la
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
-l reprezintă această armă la adresa umanității este, în parte, la originea doctrinei coexistenței pașnice enunțate de Hrușciov. Totuși, el utilizează arma nucleară ca instrument al politicii sale externe*, neezitând să amenințe că va recurge la ea, chiar dacă acest șantaj se revelează a ține de bluff, în particular cu ocazia crizei sin Suez. Criza rachetelor din Cuba* (1962) subliniază riscurile unei instrumentalizări a nuclearului. Iar dacă Hrușciov a avut într-adevăr în vedere utilizarea armelor nucleare tactice contra trupelor americane în caz
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dominat pe Göring în cursul procesului care i-a fost intentat, devenind simbolul rezistenței împotriva nazismului. Pe 7 aprilie 1934, Dimitrov este convocat de Stalin și, pe 1 iulie, el îi adresează o scrisoare - program politic care, adnotată de Stalin, revelează amploarea și limitele schimbării care se anunță. Stalin recunoaște importanță democrației pentru muncitorii occidentali, dar o consideră ca pe un obstacol ce trebuie înlăturat. Dimitrov propune modificarea poziției față de social-fascism, dar Stalin continuă să creadă în valaditatea acestuia, cel puțin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
permite să-și înzecească forța, partidul este cel care produce clasa, lupta de clasă și Istoria. Substituind partidul clasei, Lenin modifică profund gândirea marxistă. în spatele acestui partid ridicat la rangul de demiurg al Istoriei, se profilează silueta conducătorului său, care revelează partea cea mai secretă a personajului: cea a eroului romantic și paranoic, suferind de pe urma faptului că nu se bucură de o recunoaștere socială, visând la fapte răsunătoare și înconjurat de dușmani, dotat cu o remarcabilă voință de putere. Lenin, lider
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]